5,982 matches
-
despre reformă, cu alte schimbări și cu alte soluții la problemele existente. În schimb, în ciuda tuturor acestor modificări continue, a acestor experiențe și experimente singurul lucru bun care s-a menținut și care poate da roade este procesul de descentralizare care se aplică în județe pilot. Este o altă viziune despre ideea de calitate, performanță și selecție a resursei umane. Cercetarea a surprins și implicarea resursei umane în managementul strategic al organizației, sistemul de informare privind resursele umane, formarea profesională
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
mai multe secole educația era rezervată unei minorități, astăzi aceasta s-a generalizat și chiar a devenit o obligație pentru toți. În contextul actual, unitățile de învățământ sunt antrenate din ce în ce mai mult în viața comunităților locale având loc un proces de descentralizare a responsabilităților și deciziilor. Pentru integrarea în Uniunea Europeană, Ministerul Educației Cercetării, Tineretului și Sportului a dezvoltat strategii proprii care să conducă la integrarea educației și formării inițiale cât și la armonizarea sistemului educațional preuniversitar ca sistemele de educație ale țărilor
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
relevante ale cercetării Din discuțiile avute cu domnul director, din interviuri aplicate unui număr de 60 de membrii ai colectivului de cadre didactice a rezultat faptul că ar fi de dorit a angajare a personalului, la nivelul școlii, deci o descentralizare, însă acest lucru să se bazeze pe corectitudine, competență și profesionalism, astfel: 1.Interviul cu o comisie din școală alcătuită din managerul școlii, un profesor metodist, un reprezentant al consiliului local și opțional, reprezentant al asociației părinților. Plecând de la premisa
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
care au făcut referire la finalitățile, instituțiile, formele de organizare și conținuturile formării continue. Astfel se dorește atragerea și menținerea cadrelor didactice performante, valoroase și întinerirea personalului prin crearea de oportunități de dezvoltare profesională și a unui mediu concurențial performant. Descentralizarea este o soluție bună pentru angajarea resursei umane atât timp cât se bazează pe corectitudine și competență. Alegerea omului potrivit după criterii de performanță este o soluție benefică pentru succesul școlii și nu numai, pentru a înlătura posibilitatea venirii la catedră a
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
prin raportare specifică: la finalitățile educației, la resursele umane antrenate, ele înseși în formare-dezvoltare, la activitățile centrate pe informare, comunicare și participare prin strategii educaționale specifice, la comportamentele actorilor implicați ( bazat pe motivație, responsabilitate, cooperare, logică, afectivitate) în condiții de descentralizare. Pornind de la aspectele prezentate mai sus, această cercetare își propune să descopere particularitățile stilului managerial în unitățile școlare preuniversitare, precum și măsura în care anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
comenzii, fiecare angajat având un singur șef; - unitate a direcției, toți angajații având același plan de urmat, aceleași obiective; - interesul individual este subordonat celui general; - sistemul de salarizare are rolul de a accentua motivația individuală pentru performanță; - uzitează sistemele centralizare/ descentralizare în funcție de afaceri și de personal; - promovează echitate, stabilitatea personalului, inițiativa; - managerul este ,,creierul organizației”. Viziunea clasică sugerează ca managerii să aibă relativ puțini subordonați pentru a putea asigura controlul. b) Școala sociologică Acest curent a apărut în urma criticilor aduse reprezentanților
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
responsabilitatea conferite managerului. Organigrama ilustrează relațiile din interiorul echipelor sau departamentelor organizaționale: - amploarea controlului - se referă la numărul de subordonați direcți ai unui manager; - ierarhia - este formată din nivelurile manageriale ale căror număr este corelat cu amploarea controlului; - centralizarea și descentralizarea - este exprimată prin puterea pe care o deține un manager la un anumit nivel ierarhic; - specializarea după cunoștințe - se referă la spectrul atribuțiilor cuprinse într-un post care impun viitorului angajat anumite atitudini și cunoștințe; - definirea posturilor; - unitatea de comandă
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
vor lucra împreună în cadrul sistemului pentru realizarea obiectivelor acestuia, precizarea contribuției fiecăruia la activitatea de ansamblu și determinarea căilor de ocupare rațională a fiecărei funcții manageriale. Pentru a asigura creșterea funcționalității structurii organizatorice, managerul poate utiliza delegarea de autoritate și descentralizarea de putere. Delegarea reprezintă transferul către unul dintre subordonați a unei părți din atribuțiile sau sarcinile conducătorului, încredințarea responsabilității de a le realiza în vederea atingerii unui obiectiv definit și acordarea, în acest scop, a autorității necesare, libertății de alegere a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
unul dintre subordonați a unei părți din atribuțiile sau sarcinile conducătorului, încredințarea responsabilității de a le realiza în vederea atingerii unui obiectiv definit și acordarea, în acest scop, a autorității necesare, libertății de alegere a căilor și mijloacelor necesare realizării obiectivului. Descentralizarea constituie procesul prin care componentele decizionale sunt coborâte spre niveluri inferioare ale ierarhiei manageriale. Este un raport organizațional între două niveluri de conducere condiționat de nivelul de competență al cadrelor, mărimea și gradul de diversificare a activității organizației și rețeaua
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
prin care componentele decizionale sunt coborâte spre niveluri inferioare ale ierarhiei manageriale. Este un raport organizațional între două niveluri de conducere condiționat de nivelul de competență al cadrelor, mărimea și gradul de diversificare a activității organizației și rețeaua de comunicare. Descentralizarea este reflectată de regulamentul de organizare și funcționare al unității. Organigrama nu poate surprinde și reda toate elementele organizării structurale. Pentru aceasta, ea se completează cu regulamentul de organizare și funcționare. Acesta reprezintă actul normativ prin care se stabilește forma
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
conducere este mai eficient? Răspunsul la această întrebare nu este, după cum ar părea la prima vedere, deloc ușor de formulat. Cercetarea de față și-a propus să evidențieze particularități ale stilurilor manageriale din unitățile școlare preuniversitare ieșene, în contextul descentralizării învățământului românesc. Lucrarea de față și-a propus să identifice elementele ce caracterizează climatul psihosocial al școlii și în ce măsură anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un anumit climat psihosocial și
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
două categorii de activități ale cadrului didactic la clasă, de instruire-educare și de conducere, are efecte și asupra corelării stilurilor, completării lor.( Elena Joița, 2000, p.156). Rezultatele obținute ne permit să afirmăm că, în ansamblu, în unitățile școlare ieșene descentralizarea încurajează competiția, promovează valorile și permite adaptarea rapidă la schimbările survenite în sfera nevoilor educaționale. Un stil managerial constatat este cel democratic- tipologia lui Maier-, ținând cont în mare măsură de nevoile angajaților. Conform tipologiei bidimensionale este un stil apropiat
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
vînzării"1212. Acest plan cincinal prevedea o sporire cu 55% a volumului comerțului exterior. El a citat cîteva țări ca surse ale acestei dezvoltări, omițînd ostentativ Statele Unite. În concluzie, Ceaușescu a cerut Ministerului de Comerț Exterior să permită o oarecare descentralizare, pentru a înlesni dezvoltarea comerțului și a îndemnat serviciul diplomatic să-și dedice cea mai mare parte a timpului îmbunătățirii relațiilor economice cu țările străine 1213. Vietnamul, Congresul și comerțul Est-Vest, 1967 Faptul că Ceaușescu omisese Statele Unite din lista partenerilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din octombrie, Ceaușescu a declarat că experimentul a fost încununat de succes. Cu acest prilej a prezentat și un plan de reformă economică, numit "Directivele CC al PCR privind perfecționarea administrării și planificării economiei naționale". Deși caracterizate ca mijloace de descentralizare, reformele urmăreau, de fapt, debirocratizarea. Acestea prevedeau ca funcționarii de minister să nu mai coordoneze activitatea de rutină a întreprinderilor și stabileau un program stimulativ, care să încurajeze producția la nivel local. Pe scurt, reformele erau menite să stabilească legături
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care apare în prima parte a secolului al XIX-lea este cel catolic liberal, care cerea respectarea drepturilor Bisericii de către stat prin recunoașterea libertăților din Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului. Francezul Lamennais era unul din reprezentanții săi principali, cerând descentralizare, libertăți locale și individuale, sprijinirea grupurilor intermediare și votul universal. Bastionul catolicismului liberal a fost revista L'Avenir. Însă Vaticanul l-a dezaprobat pe Lamennais în 1832 și apoi încă o dată în 1834. Ideile sale s-au răspândit mai ales
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Italia, unde un profesor de economie politică la Universitatea din Pisa, Giuseppe Toniolo, realizează Programul de la Milano (1894). În 1899 un Program de la Torino, scris de un tânăr preot, Romolo Murri, a reprezentat primul program politic veritabil al democrației creștine: descentralizarea administrației locale, alegeri prin vot proporțional, referendum inițiat de popor, legislație a muncii, impozit progresiv, micșorarea cheltuielilor militare, dar mai ales o acțiune politică independentă. Nu a surprins faptul că în 1907 Murri a fost suspendat, iar în 1909 chiar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din 1948 a fost aprobată abia prin enciclicele lui Paul al VI-lea din 1963 și ale lui Ioan Paul al II-lea din 1979. Un alt principiu comun democrației creștine este organizarea comunitară a societății, fiind sprijinite familia și descentralizarea administrativă, asociațiile și regiunile. Astfel se explică și prezența în cadrul partidelor populare a unor organizații regionale, cum ar fi cele din Belgia, Bavaria, Tirolul de Sud, Catalonia sau Țara Bascilor. Această focalizare asupra comunității a fost susținută și de Biserică
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ai partidului erau de confesiuni diferite: Maniu aparținea cultului greco-catolic, iar Mihalache era ortodox. De asemenea, în 1929, sub guvernul național țărănesc, se ratifică Concordatul cu Roma semnat în 1927. Totodată, PNȚ-ul s-a angajat într-o politică de descentralizare, profitând de legitimitatea unui succes bazat pe întrebuințarea unui adevărat vot universal. Aceste tendințe democratice îl apropia de creștin-democrația occidentală contemporană. Guvernarea liberală dintre anii 1933 și 1937 a cunoscut PNȚ-ul ca principalul partid de opoziție, care la alegerile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Lacordaire și Charles de Montalembert, bastionul catolicismului liberal. Se urmărea reconcilierea Bisericii cu societatea rezultată în urma Revoluției, recunoașterea inspirației creștine a principiilor de la 1789, inoportunitatea supunerii Bisericii în fața Statului și chiar revendicarea unei separări eliberatoare pentru Biserică. El chema la descentralizare, garantînd libertățile locale, grupurile intermediare, votul universal, libertățile individuale. Libertatea este consecința catolicismului, spunea cu mîndrie Lamennais, definind-o astfel: "Puterea care împiedică omul de a fi prada unuia singur, care face ca o sabie să nu însemne adevărul, care
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în Programul de la Torino, redactat în 12 puncte de Valente și Francesco Invrea, publicat la 15 mai 1899 în cinstea celei de-a opta aniversări a Rerum novarum: acesta este primul program politic veritabil al democrației creștine 16. El prevedea descentralizarea administrației la nivel comunal și regional, alegerile prin vot proporțional și referendumul la inițiativa poporului, o legislație care să protejeze munca, să apere micile proprietăți rurale, să introducă impozitul progresiv, să diminueze cheltuielile militare și să lupte pentru dezarmarea generală
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
societăți creștine, ci garanția apărării libertăților. În L'Avenir din 7 decembrie 1830, Lamennais denunța "sistemul funest al centralizării, rămășițe deplorabile și rușinoase ale sistemului imperial"7. Sub cel de-al doilea Imperiu, Montalembert a fost un înfocat apărător al descentralizării. Analizele lui Tocqueville asupra sistemului american erau bine gîndite, influența catolicilor liberali era vizibilă, spre exemplu la Sturzo, care se caracteriza drept un "sicilian autonomist și antibourbonian în stilul lui Gioacchino Ventura"8, împărtășind cu acesta din urmă o credință
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
influența catolicilor liberali era vizibilă, spre exemplu la Sturzo, care se caracteriza drept un "sicilian autonomist și antibourbonian în stilul lui Gioacchino Ventura"8, împărtășind cu acesta din urmă o credință comună în libertate, în democrația inspirată de religie, în descentralizarea și valorizarea grupurilor intermediare. În Apelul "către oamenii liberi și puternici" din 18 ianuarie 1919, el denunța "vechile liberalisme sectare care, datorită forței organismului de Stat centralizat, rezistă noilor curente eliberatoare". Regionalismul creștin-democrat trebuie nuanțat în funcție de cronologie, de țări și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Regionalismul creștin-democrat trebuie nuanțat în funcție de cronologie, de țări și de contingența istorică, de oameni (al căror zel regionalist nu se manifestă cu aceeași intensitate, datorită personalităților diferite). Dacă vrem să ne ocupăm de marile curente, trebuie să amintim preferința pentru descentralizarea administrativă. Este adevărat că federalismul catolic a eșuat cu neo-guelfism-ul lui Vincenzo Gioberti, care plănuia să facă din Papă suportul unui Stat italian federal. Programul creștin-democrat de la Torino (1899) prevedea "o largă descentralizare administrativă". La primul Congres lombard al democrației
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
marile curente, trebuie să amintim preferința pentru descentralizarea administrativă. Este adevărat că federalismul catolic a eșuat cu neo-guelfism-ul lui Vincenzo Gioberti, care plănuia să facă din Papă suportul unui Stat italian federal. Programul creștin-democrat de la Torino (1899) prevedea "o largă descentralizare administrativă". La primul Congres lombard al democrației creștine de la Milano (1901) s-a vorbit de "lărgirea activității municipale și regionale". Ulterior, raportul Gonella din 1946, care avea tendința să pună pe același plan separatismul și federalismul, propunea o reformă a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o reformă a comunelor și regiunilor pe baza unei largi autonomii în cadrul unui Stat unitar. Discursul lui Attilio Piccioni de la Adunarea Constituantă din 6 iunie 1947, consacrat instituirii regiunilor, legile Scelba din 1950 și Taviani din 1967 mergeau în direcția descentralizării puterilor. În federalism se vedea un risc de abandonare a regiunilor sărace din Sud în favoarea celor din Nord. În dezbaterile actuale din Italia, propunerile Ligii Lombarde, care a făcut din federalism calul său de bătaie, sînt abandonate în numele solidarității, în favoarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]