6,256 matches
-
ale poporului român din Macedonia, Poezii populare adunate în Macedonia ș.a.). Singulare erau preocupările sale pentru identificarea urmelor dacice în crestăturile plutașilor pe cherestele sau ale șalgăilor pe droburile de sare. Din 1905 apare în „Arhiva” ciclul de prezentări etnografice descriptive ale unor obiceiuri de peste an și practici ale poporului român, grupate sub titlul Priveliști și datini în Moldova. Autorul le va relua, cu adăugiri, în primul capitol din Istoria teatrului în Moldova. B. înțelege teatrul popular într-o concepție largă
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
critic literar Aurel Martin subliniază argumentat elementele din creația poetei. Mai puțin adâncite și de aceea mai neconvingătoare sunt obiecțiile critice ale lui Aurel Martin pe care le face în cronica sa. În general analiza artistică a poeziilor este superficială, descriptivă. În ansamblul ei, revista oglindește în bună măsură nivelul la care se ridică creația studenților Școlii de literatură. Operele eficiente, cu înalt potențial educativ, trebuiau să ajungă și în biblioteci; în acest sens, revista Călăuza bibliotecarului - pornită vijelios pe demolarea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Statelor Unite, James Rosapeppe, și Dan Pavel. În cartea respectivă, la „Index”, vei vedea că În câteva rânduri pomenesc de „lideri populiști cu potențial charismatic”. E vorba de potențial, nu neapărat de charismă. Cuvântul „charismatic” Îl folosesc ca pe un denominator descriptiv. Nici peiorativ, nici normativ. Nici cu admirație, nici cu desconsiderație. El descrie un personaj care În anumite momente apare ca salvator al națiunii. Menționam acolo trei cazuri care mă frapau În epoca respectivă: Vladimir Mećiar În Slovacia, Slobodan Milošević În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
României, În condițiile În care omul care a ajuns totuși În turul doi de scrutin la alegerile din 2000, Corneliu Vadim Tudor, continuă să fie o voce importantă. Cuvântul „important” nu are nici un fel de calitate normativă... Mircea Mihăieș: E descriptiv! Vladimir Tismăneanu: Ajungem chiar În situația În care nume de prim rang, pe care eu unul le respect În termeni mai mult decât admirativi, sunt acuzate de te miri ce. În acest timp, deschizi Internetul sau primești România Mare și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
din cauza lipsei de interes sau de timp. La studiul au participat 74 de persoane care au fost împărțite în patru grupuri de cercetare - două grupe, cum arătam mai sus, provenind din două licee diferite, ceea ce noi vom numi în mod descriptiv) segregat versus integrat. Distribuirea lor în grupuri de cercetare s-a făcut în funcție de vârstă, cadrul de învățământ (și sex) a fost următoarea: vârstă mijlocie, segregat - 19 (7 femei, 12 bărbați) vârstă mijlocie, integrat - 17 (7 femei, 10 bărbați); adult tânăr
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
erai pe în această etapă?”; „Care erau persoanele semnificative pentru tine în această etapă și de ce?”; „Din ce motiv ai încheiat etapa în acel moment?”. Pe lângă informațiile obținute în urm acestor instrucțiuni precise, majoritatea intervievaților au oferit, în plus, rapoarte descriptive mult mai bogate pentru fiecare dintre etapele vieții. Pentru mulți, povestea a evoluat din diferitele perspective enumerate mai sus, iar pentru alții, narațiunea s-a desfășurat fără vreun ajutor din partea intervievatoarei. Aceasta a intervenit însă cu provocări și întrebări pentru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
atunci când o combinăm cu alte modalități de lectură. 6 Perspectiva categoriilor de conținut În capitolul de față, materialele narative vor fi procesate analitic, mai exact, prin fragmentarea textului în segmente relativ mici care vor fi apoi supuse fie unei analize descriptive, fie uneia statistice. Această operație este în general cunoscută sub numele de „analiză de conținut”, care este, de fapt, metoda clasică de cercetare a materialelor narative în psihologie, sociologie și științele educației (Manning și Cullum-Swan, 1994; Riessman, 1993). Două exemple
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
concluziilor pe baza rezultatelor. Frazele din fiecare categorie pot fi numărate, catalogate, ordonate în funcție de frecvență ori supuse diverselor proceduri statistice - toate, în funcție de scopurile studiului și de întrebările și/sau preferințele cercetătorului. Succesiv, conținuturile incluse în fiecare categorie pot fi folosite descriptiv pentru a forma o imagine generală a universului de conținut în anumite grupuri de oameni sau cultură. În cazul în care cercetătorii au formulat anumite tipuri de ipoteze, ele ar putea fi testate pe parcursul acestei etape. Deși această procedură poate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
așa mai departe? În procesul de încadrare a materialelor în categoriile definite, cât de mare este ponderea demersurilor interpretative sau care dau o impresie generală? Elementele analizate vor fi procesate cantitativ sau, dimpotrivă, într-o manieră mult mai liberă, mai descriptivă? Deși ce metodele de analiză a conținutului mai exacte și mai obiective prezentate în prima parte a capitolului sunt mai ușor de comentat, de reprodus și de criticat, am arătat că multe dintre deciziile luate în acest proces sunt adesea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
evaluări și tipuri de critică. Descriere versus evaluare. Deși s-ar putea argumenta că nici o descriere e independentă de anumite procese evaluative, aspectul relevant în ceea ce ne privește este că, din punct de vedere lingvistic, se poate distinge între afirmațiile descriptive și cele evaluative. O descriere răspunde unei întrebări implicite referitoare la ceea ce s-a petrecut, pe când o evaluare răspunde unei întrebări implicite în legătură cu opiniile vorbitorului asupra unor evenimente, oameni sau comportamente. David, de exemplu, descrie modul în care se comporta
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
descrieri. Elementul evaluativ din „copil bun” și „eram de nivel mediu” este însă cel care marchează faptul că e vorba despre o evaluare. Distincțiile dintre descrieri și evaluări nu sunt întotdeauna foarte clare. Un anumit termen poate fi considerat ca descriptiv, asumându-și totuși dimensiuni evaluative într-un anumit context. Mary, de pildă, își descrie învățătoarea din clasa I în felul următor: „Îmi aduc aminte că ne iubea foarte mult, (...) se lăsa furată de sentimentele ei față de noi”. În vreme ce propoziția ne
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
un anumit context. Mary, de pildă, își descrie învățătoarea din clasa I în felul următor: „Îmi aduc aminte că ne iubea foarte mult, (...) se lăsa furată de sentimentele ei față de noi”. În vreme ce propoziția ne iubea foarte mult pare a fi descriptivă, faptul că învățătoarea ceda sentimentelor ei față de copii introduce niște conotații negative legate de o implicare afectivă incontrolabilă. Avem, astfel, motive să speculăm pe marginea acestui enunț, arătând că a fost totuși o afirmație evaluativă dacă nu chiar critică, iar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
poate fi ori pozitivă, ori negativă, vorbitorii nu fac eforturi să-și explice opiniile atunci când sunt pozitive. Doar criticile negative sunt prezentate, de fapt, ca fiind opinii, pe câtă vreme evaluările pozitive sunt livrate pur și simplu fără explicații și prezentate ca descriptive, așa că nu pot fi utilizate în măsurarea gândirii responsabile în termenii în care am definit-o mai devreme. Apare și o întrebare, și anume dacă diferențele dintre tipurile de critică sunt sau nu relevante pentru o evaluare a capacității de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
of Zero According to Panini, L’Inde antique et les origines du structuralisme, în Xth International Congress of Linguists; The Extralinguistic Origin of Panini’s Syntactic Categories and Their Linguistic Accuracy, în „Journal of Oriental Institute”; Are Panini’s Sutras Descriptive or Perceptive Sentences?, în „Annals of the Bhandarkar Oriental Research Institute”, 1977-1978; La résonnance de la pensée indienne dans la culture roumaine, în Fourth World Sanskrit Conference of IASS. A participat la colocvii și congrese științifice internaționale, a făcut o călătorie
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
doar pe latura grotescului și a virtuozității verbale, prilej de combinații frapante și de acumulări imagistice din sfera demonicului. Superioare acestor poezii, care, fatal, întâlnesc concurența prestigioasă a lui Tudor Arghezi și Ion Barbu, sunt creațiile cu aspect baladesc sau descriptiv. Cu Vămile văzduhului, dominanta manieristă se etalează deplin. Poezia stă acum sub semnul căutării cuvântului prin care himericul devine tangibil. Aluziv și încifrat la suprafață, de ecou expresionist, distilat, discursul liric trezește, prin vibrația lui de profunzime, rezonanțe grave. În
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
În ciuda unor aspecte încă neclare și litigioase, putem spune că limbajul jurnalistic are câteva trăsături distincte: un grad redus de complexitate; concizie, credibilitate, claritate; elemente anaforice (de înlocuire) puțin prezente; sărăcie a conectorilor conjuncționali; extensie minimă a textului; sărăcia epitetelor descriptive; prezența apăsată a elementelor de localizare; reducerea până la dispariție a elementelor de subiectivitate: prezența eului, constatările și valorizările personale; prezența dublei întreruperi, gestionarea anume a începutului și sfârșitului; folosirea verbelor performative: interogativ, imperativ, vorbire indirectă; gestionarea informației - de la simplu la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un portret amplu și să nu ne rezumăm la o impresie dominantă, la o singură trăsătură fizic-vestimentară. Nu este normal să fim într-un autobuz și să descriem în amănunt ceea ce vedem pe fereastră. La fel de nepotrivit (incredibil) este să zăbovim descriptiv pe detalii ambientale în timp ce ne grăbim spre un loc anume. Lipsa de experiență îi face pe debutanți să supraliciteze dramatismul unei scene (o cabină de teleferic defectă, suspendată deasupra unei prăpăstii): „Sunt în telecabină de ore întregi. Nimeni nu vorbește
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de stranietate, de incredibil. Cum spuneam, a fi veridic înseamnă să fii coerent pe toate planurile: semantic, gramatical, logic argumentativ. Credibilitatea este un efect, și nu un scop în sine. Dușmanul credibilității este, adeseori, inconsecvența, alăturarea întâmplătoare a unor detalii descriptive, trecerea necontrolată de la figurativ la concret și invers (exemple: „Cu aripile sufletului larg deschise, intră în magazin”, „Atmosfera din cameră îmi apăsa umerii” etc.). Observăm acest defect mai ales în gestionarea greșită a enumerării, când într-o succesiune de trăsături
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
e simplă: la Marsilia plouă extrem de rar - câteva zile pe an. Dacă veridicitatea înseamnă putere de convingere (lucrurile sunt așa cum spun eu), este de la sine înțeles că verosimilul nu se realizează de la sine, ci printr-un cumul de procedee: narative, descriptive, stilistice. Credibilitatea nu este un dat imanent al faptului de presă. Ea se obține cu atenție și efort, prin adaosul unor detalii suplimentare, prin alăturarea unei secvențe narative capabile să explice cât de cât ciudățenia. Spuneam că este incredibil ca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
verbale, poncifele, elementele de legătură folosite excesiv - toate au menirea de a încărca textul, obturând semnificația și mesajul. Tânărul jurnalist nu trebuie să se lase tiranizat de această exigență. Este adevărat că plăcerea și avântul scrisului ne pot păcăli (paranteze descriptive sau portretistice, tentația unor comentarii suplimentare etc.), dar înțelept ar fi să lăsăm mai întâi ca textul să curgă până la sfârșit. Apoi, la relectură, după un timp minim de detașare, să operăm corecturile și, mai ales, tăieturile care se impun
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
concesivi decât marele Caragiale, noi ne mulțumim a spune că, în avântul unei descrieri, putem folosi unele expresii impersonale, dar cu mare atenție și cuvenită măsură. Putem scrie o dată: „Pe stradă, se aud strigăte”. Greșim, însă, atunci când, într-un text descriptiv, repetăm acest gen de expresii: „De la ferestre ni se fac semne cu mâna. În intersecții, se văd organele de ordine care fac greu situației” etc. Lipsa asumării sau a atribuirii duce invariabil la exprimare artificială, greoaie, neconvingătoare. Mai ales în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
semn indubitabil al lipsei de instrucție intelectuală. O grijă aparte trebuie să acordăm conjuncției dar. De multe ori, nu este folosită cu valoare adversativă: „Dar cine te crezi tu?”. Sfatul nostru este să evităm această conjuncție (mai ales în textele descriptive și narative) și astfel vom fi la adăpost de greșeli de exprimare extrem de grave - anacolutul, de pildă: „Fusese la mare, dar nu se vedea”. Evitați substantivarea verbelor. Mâncatul, dansatul, cusutul etc. dau impresia de neglijență, de limbaj vetust și lipsit
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
În schimb, e bine reprezentat în slogan, graffiti și proverb. 9) Discursul polemic Act reactiv, polemica exprimă dezacordul, contestarea. Are mai multe trăsături de bază: dezacordul; falsificarea conținutului; natura argumentativă (sofismele); descalificarea țintei (sancțiunea, până la anulare). 3.1.1. Discursul descriptiv și legea alternanței Viața este făcută din detalii, iar descrierea, la fel. Ceea ce ordonează aceste detalii este ideea și observația-cheie (o senzație, un miros, o nuanță de culoare etc). Iată de ce practica și teoria presei ne îndeamnă să începem mental
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sugestie, a alege cuvântul cel mai sonor și mai apropiat de realitate) și, nu în ultimul rând, dramatizarea punerea în scenă, gradualitatea descrierii, poziționarea naratorului în text, alegerea unor incidente care să trezească sau să relanseze interesul pentru lectură). Operațiuni descriptive de bază În orice descriere, indiferent de lungimea ei, apar câteva puncte obligatorii de trecere. Ziaristul le poate aborda în totalitate sau selectiv, în funcție de subiectul descrierii, de unghiul abordării sau de stilul personal. Operațiunea de ancorare Implică denumirea obiectului descrierii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]