3,988 matches
-
orice analiză viitoare, prin fundamentala contabilizare a contribuțiilor românești în Dicționarul benzii desenate din România (în colaborare cu Virgil Tomuleț), și în Istoria benzii desenate românești, 1890-1910 (în colaborare cu Alexandru Ciubotariu), prin dinamizarea scenei BD (cum este "alintată" banda desenată printre împătimiți) datorată organizării saloanelor naționale anuale, care au coagulat și motivat actorii locali implicați în producția grafică, cât și prin promovarea creației românești peste hotare, mai ales în Franța și Belgia, care pot fi considerate motorul benzii desenate europene
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
banda desenată printre împătimiți) datorată organizării saloanelor naționale anuale, care au coagulat și motivat actorii locali implicați în producția grafică, cât și prin promovarea creației românești peste hotare, mai ales în Franța și Belgia, care pot fi considerate motorul benzii desenate europene. În acest capitol voi încerca o foarte sumară trasare a traiectoriei benzii desenate în spațiul românesc din perspectiva contribuțiilor mai importante, necesară pentru contextualizarea temei, iar apoi, într-o a doua parte, o analiză a încărcăturii sale ideologice, precum și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
contextualizarea temei, iar apoi, într-o a doua parte, o analiză a încărcăturii sale ideologice, precum și a raporturilor acesteia cu alte câmpuri de creație și cu sferele de putere. Miza unei astfel de abordări nu este deloc neglijabilă, întrucât banda desenată, fiind considerată în România drept un gen dedicat în exclusivitate copiilor și (cel mult) tinerilor, se prezintă drept un canal optim prin care mesajele ideologice sunt diseminate în formule clare, dublate de mesajul grafic neechivoc, și prin urmare o sursă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și a întregului popor.812 Obiectivul fundamental al presei era de a "vinde", de a "explica în mod eficace și favorabil politica partidului, care nu este niciodată pusă în discuție sau criticată".813 A încerca întreprinderea unei analize asupra benzii desenate ignorând situația politică, mai ales în perioada comunistă, este o naivitate, căci, așa cum afirma și criticul Marin Nițescu, "a vorbi și a scrie despre literatura din anii proletcultismului înseamnă a te situa, cu sau fără voie, aproape exclusiv pe teren
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aproape exclusiv pe teren politic, după cum a ocoli orice referire directă la sfera politicului înseamnă a escamota factorul determinant primordial al stărilor din domeniul culturii și literaturii".814 Aceste specificări se impun de la sine, deoarece dezbaterile tehnice referitoare la banda desenată nu au atins în România un nivel vizibil, ea fiind considerată o formă minoră de literatură infantilă, distribuită, în cea mai mare parte a cazurilor, prin intermediul presei (supunându-se, prin urmare, reglementărilor care o vizau pe aceasta). Banda desenată în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ea fiind considerată o formă minoră de literatură infantilă, distribuită, în cea mai mare parte a cazurilor, prin intermediul presei (supunându-se, prin urmare, reglementărilor care o vizau pe aceasta). Banda desenată în România Înainte de a demara analiza asupra conținutului benzii desenate românești, este necesară trasarea acestui domeniu, atât cât se poate face dintr-o perspectivă care nu urmărește să-i realizeze istoricul (magistral întocmit de către expertul Dodo Niță) și nici enumerarea tuturor contribuțiilor majore. În ciuda dificultăților întâmpinate datorită slabei legitimări (conform
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nici enumerarea tuturor contribuțiilor majore. În ciuda dificultăților întâmpinate datorită slabei legitimări (conform teoriei lui Bourdieu, amintită de asemenea în capitolul precedent) a domeniului benzii desenate în contextul cultural românesc, a sărăciei resurselor alocate producției (de multe ori autorii de bandă desenată au fost și sunt în continuare siliți să se implice în alte domenii grafică publicitară, ilustrație de carte etc. pentru a se întreține) și a lipsei entuziasmului public, banda desenată românească a fost reprezentată la înălțime prin realizări valoroase, care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sărăciei resurselor alocate producției (de multe ori autorii de bandă desenată au fost și sunt în continuare siliți să se implice în alte domenii grafică publicitară, ilustrație de carte etc. pentru a se întreține) și a lipsei entuziasmului public, banda desenată românească a fost reprezentată la înălțime prin realizări valoroase, care nu de puține ori au uimit publicul occidental (o enumerare ar risca să facă nedreptate prin omisiune unor actori principali, însă în orice discuție pe această temă vor apărea negreșit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
enumerare ar risca să facă nedreptate prin omisiune unor actori principali, însă în orice discuție pe această temă vor apărea negreșit numele unor Sandu Florea, Valentin Tănase, Puiu Manu, Albin Stănescu, Ion Popescu Gopo, ori al inegalabilei Livia Rusz). Banda desenată își face apariția în spațiul românesc prin Constantin Jiquidi, care în 1893 publică seria Modelul neascultător în periodicul Amicul copiilor, publicație apărută între 1891 și 1894, patronată de către doi basarabeni, Zamfir Arbure și Ștefan Basarabeanu.815 La cumpăna secolelor însă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în spațiul românesc prin Constantin Jiquidi, care în 1893 publică seria Modelul neascultător în periodicul Amicul copiilor, publicație apărută între 1891 și 1894, patronată de către doi basarabeni, Zamfir Arbure și Ștefan Basarabeanu.815 La cumpăna secolelor însă, producția de bandă desenată rămâne sporadică și adresată, într-adevăr, copiilor, în stil caricatural și cu scop umoristic. Prima revistă care publică în mod regulat bandă desenată este Revista copiilor și a tinerimei, care apare sub patronajul lui C. G. Costa-Foru, și oferă publicului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
patronată de către doi basarabeni, Zamfir Arbure și Ștefan Basarabeanu.815 La cumpăna secolelor însă, producția de bandă desenată rămâne sporadică și adresată, într-adevăr, copiilor, în stil caricatural și cu scop umoristic. Prima revistă care publică în mod regulat bandă desenată este Revista copiilor și a tinerimei, care apare sub patronajul lui C. G. Costa-Foru, și oferă publicului creațiile lui Marin Iorda.816 Domeniul capătă avânt abia după Primul Război Mondial, odată cu apariția unor titluri dedicate publicului infantil, precum Lumea copiilor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
publicare până în 1947, când a fost suspendată), Dimineața copiilor, tot din 1924, patronată de către Victor Ion Popa sau Universul copiilor, proiect demarat de către Stelian Popescu în 1925, care apare până în 1948, împreună cu un Almanah periodic, un sprijin capital acordat benzii desenate.817 În aceste reviste se manifestă prima generație importantă a desenatorilor români de bandă desenată, dintre care se remarcă Ary Murnu (fratele viitorului academician George Murnu, și care publicase și în revista antimonarhică Furnica, încă din 1905), Mihai Gion, G.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Ion Popa sau Universul copiilor, proiect demarat de către Stelian Popescu în 1925, care apare până în 1948, împreună cu un Almanah periodic, un sprijin capital acordat benzii desenate.817 În aceste reviste se manifestă prima generație importantă a desenatorilor români de bandă desenată, dintre care se remarcă Ary Murnu (fratele viitorului academician George Murnu, și care publicase și în revista antimonarhică Furnica, încă din 1905), Mihai Gion, G. Vlad, M. Leon, Gusty, Anatol Sirin (polonez născut în Odessa), Vladimir Grescenko ("părintele" unor populare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ori Marga Ștefănescu (Poznele lui Rică, D-ale lui Petruț, publicate în Ziarul copiilor).818 Cel mai mare succes l-a avut însă Marin Iorda, cel care începând cu 1936 realizează dimensiunea grafică a celui mai cunoscut personaj de bandă desenată românesc, Haplea, pe versurile lui Nicolae Batzaria, care semna sub pseudonimul Moș Nae (născut în Grecia în 1874, fost ministru al guvernului turc în 1908 și 1912, iar al celui român în 1920, avea să fie arestat în 1952 de către
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a fost judecat și condamnat la închisoare și și-a pierdut dreptul de semnătură după eliberare).821 Aurel Petrescu, cel care a realizat primul film de animație românesc (Păcală în Lună din 1920), implicat de asemenea în producția de bandă desenată, este și el înlăturat de pe scena publică, deoarece colaborase cu Radu Gyr, considerat poet legionar.822 George Voinescu, cel care desenase periodic Aventurile poetului Mazăre începând din 1943, în care realizase o frescă de succes a moravurilor boemei bucureștene, a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1943, în care realizase o frescă de succes a moravurilor boemei bucureștene, a fost și el persecutat de către Securitate, emigrând în Franța în anul 1968.823 Fig. 29 Soldatul Neață ridiculizând Armata Roșie (Neagu Rădulescu, 1942) Marea masă a benzii desenate produsă în România în perioada interbelică a reprezentat-o însă preluarea de personaje din banda desenată occidentală, mai cu seamă cea americană (chestiunea drepturilor de autor neconstituind o prioritate). Astfel, publicații precum Timpul familiei (din 1940 în 1941) sau Covorul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
persecutat de către Securitate, emigrând în Franța în anul 1968.823 Fig. 29 Soldatul Neață ridiculizând Armata Roșie (Neagu Rădulescu, 1942) Marea masă a benzii desenate produsă în România în perioada interbelică a reprezentat-o însă preluarea de personaje din banda desenată occidentală, mai cu seamă cea americană (chestiunea drepturilor de autor neconstituind o prioritate). Astfel, publicații precum Timpul familiei (din 1940 în 1941) sau Covorul fermecat (din 23 decembrie 1944 până în 1948) preiau titluri de succes de dincolo de ocean, precum Mandrake
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu Pascal Rădulescu, cel care a prezentat în variantă grafică publicului autohton aventurile lui Stan și Bran, ale lui Charlot ori "Mikey Maus".825 Ultima revistă antecomunistă, Covorul Fermecat, demarată la Crăciunul anului 1944, a conținut de asemenea doar bandă desenată străină tradusă (Mandrake, magicianul detectiv, Tarzan, fiul junglei, Prince Valiant, Jungle Jim, Luc Bradefer, J. Arden).826 Odată cu schimbarea de regim, vechile periodice destinate publicului tânăr, care găzduiau principalul filon de bandă desenată, sunt înlocuite cu titluri noi, ca Licurici
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1944, a conținut de asemenea doar bandă desenată străină tradusă (Mandrake, magicianul detectiv, Tarzan, fiul junglei, Prince Valiant, Jungle Jim, Luc Bradefer, J. Arden).826 Odată cu schimbarea de regim, vechile periodice destinate publicului tânăr, care găzduiau principalul filon de bandă desenată, sunt înlocuite cu titluri noi, ca Licurici (din 9 aprilie 1947), Pogonici (din 7 ianuarie 1949, devenit Arici Pogonici în 1956), Șoimii patriei, Luminița, dar mai ales Cravata roșie (din 1951, devenită Cutezătorii în 1967). În paginile acestor publicații se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
soi de "Astérix neaoș avant-la-lettre", după formula lui Dodo Niță).827 Una din primele benzi desenate din noul regim va fi realizată de către Puiu Manu (Vanea și Mihaș în Luminița), cel care avea să devină unul din pilonii creației benzii desenate românești de aventură din a doua jumătate a secolului al XX-lea, fiind principalul desenator al celui mai cunoscut personaj de gen, Dim Dunăreanu (la care a lucrat cu șase scenariști, dintre care se detașează Ovidu Zotta și Octav Pancu-Iași
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
gen, Dim Dunăreanu (la care a lucrat cu șase scenariști, dintre care se detașează Ovidu Zotta și Octav Pancu-Iași, Manu însuși semnând planșele și cu pseudonimul Vasile Baciu).828 De altfel, ideologia a pătruns în forță și în domeniul benzii desenate, producțiile "obsedantului deceniu" aliniindu-se directivelor Partidului. Gheorghe Marinescu realizează grafică militantă în Scânteia Tineretului în anii '50, Eugen Taru publică benzi desenate și caricaturi anticapitaliste și antitoiste 829 în același jurnal (Mister Truman citește gazeta, Produs al modului de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și cu pseudonimul Vasile Baciu).828 De altfel, ideologia a pătruns în forță și în domeniul benzii desenate, producțiile "obsedantului deceniu" aliniindu-se directivelor Partidului. Gheorghe Marinescu realizează grafică militantă în Scânteia Tineretului în anii '50, Eugen Taru publică benzi desenate și caricaturi anticapitaliste și antitoiste 829 în același jurnal (Mister Truman citește gazeta, Produs al modului de viață american, Știri internaționale, Cârdășia agresivă Belgrad-Atena-Ankara, etc), iar Albin Stănescu concepe o serie polițistă, Urmărirea, în care pionieri devotați demască spioni capitaliști
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Truman citește gazeta, Produs al modului de viață american, Știri internaționale, Cârdășia agresivă Belgrad-Atena-Ankara, etc), iar Albin Stănescu concepe o serie polițistă, Urmărirea, în care pionieri devotați demască spioni capitaliști (pe scenariul lui Tudor Negoiță)830. Un segment al benzii desenate românești pe care autoritățile l-au tratat cu cea mai mare atenție a fost cel istoric, în care se remarcă Radu Theodoru, care este, alături de Horia Aramă, cel mai prolific scenarist român de bandă desenată.831 Debutând în 1966 în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
830. Un segment al benzii desenate românești pe care autoritățile l-au tratat cu cea mai mare atenție a fost cel istoric, în care se remarcă Radu Theodoru, care este, alături de Horia Aramă, cel mai prolific scenarist român de bandă desenată.831 Debutând în 1966 în revista Luminița cu povestirea Călugăreni (desene de Puiu Manu), autorul va mai colabora cu graficieni de calibru, precum Ion Deak-Cluj (albumul Posada în 1973), Ladislau Braum (albumul Menumorut, stăpânul Biharei în 1973), Dumitru Dobrică (Asediul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Braum (albumul Menumorut, stăpânul Biharei în 1973), Dumitru Dobrică (Asediul în 1970), Sandu Florea (Șoimii Moldovei în 1969, Cavalerul Alb în 1976 sau Căliman Mână de Fier, în trei serii, în 1980, 1981 și seria publicată în revista de bandă desenată Luceafărul Copiilor, între 1982 și 1987), și din nou Puiu Manu (albumul Ioan Vodă Cumplitul în 1974, un succes palpabil, editat în 48 000 de exemplare de altfel 1974 a fost anul de vârf al producției autohtone de gen -, singura
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]