4,744 matches
-
remarcabil al liderilor Comunității Evreilor din România în încercarea de a asista familiile celor aflați în detașamente „exterioare” de muncă, rămase fără protecție. Ajutorul acordat lua forme diverse, de la donarea de alimente până la încercarea de transferare din detașamente exterioare în detașamente locale a celor ce proveneau din familii aflate în situații de risc. Există o amplă documentație pe această temă, ce poate fi studiată în arhivele Federației Comunităților Evreiești din România. Evreii repartizați la muncă în localitățile lor de reședință nu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în situații de risc. Există o amplă documentație pe această temă, ce poate fi studiată în arhivele Federației Comunităților Evreiești din România. Evreii repartizați la muncă în localitățile lor de reședință nu se supuneau acelorași riscuri precum cei aflați în detașamente exterioare. Trebuiau însă să suporte aceeași discriminare, aceleași lipsuri și umilințe care făceau parte din traiul zilnic al evreilor care au trăit în România în perioada Holocaustului. Evreii desemnați să își continue activitatea profesională la vechile locuri de muncă datorită
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obligați la muncă și de evrei exceptați de la muncă, evrei repartizați la muncă în întreprinderi mobilizate, categoria celor scutiți de muncă obligatorie, instituții responsabile cu repartizarea la muncă în funcție de cererile depuse pentru a beneficia de munca evreilor, sistemul de organizare (detașamente, lagăre, cazare, hrană, îmbrăcăminte etc.), regimul de muncă, drepturile detașamentelor, asistența medicală, controlul, sancțiunile, femeile evreice la muncă, atribuții ale organelor militare etc. După o lună, Decretul-lege nr. 2068/iulie 1942 (Legea nr. 521) prevedea explicit că „termenul de «muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
repartizați la muncă în întreprinderi mobilizate, categoria celor scutiți de muncă obligatorie, instituții responsabile cu repartizarea la muncă în funcție de cererile depuse pentru a beneficia de munca evreilor, sistemul de organizare (detașamente, lagăre, cazare, hrană, îmbrăcăminte etc.), regimul de muncă, drepturile detașamentelor, asistența medicală, controlul, sancțiunile, femeile evreice la muncă, atribuții ale organelor militare etc. După o lună, Decretul-lege nr. 2068/iulie 1942 (Legea nr. 521) prevedea explicit că „termenul de «muncă de folos obștesc» se înlocuiește prin acela de «muncă obligatorie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Acest gen de teroare se exercita concomitent cu alte forme de represiune. Munca pe care evreii trebuiau să o îndeplinească în această perioadă nu era la fel de grea cum a fost mai târziu, sub regimul exclusiv al lui Antonescu, odată cu înființarea detașamentelor de muncă; dar faptul a contribuit la demoralizarea populației evreiești. De acum înainte nu numai avutul lor era lăsat în voia soartei, ci și persoana lor.” Debutul politicii de stat prin care evreii au fost supuși la muncă obligatorie are
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
activitățile depuse în interiorul localităților de reședință. Chiar dacă reorganizările sistemului nu au fost puține, raportate la perioada de timp, se poate aprecia că, în marea majoritate a cazurilor, Ministerul Apărării și CFR au fost instituțiile care au beneficiat de munca în detașamente sau lagăre. De asemenea, în ceea ce privește raportul dintre taberele de muncă și detașamente, începând „cu 1942, atunci când regimul a constatat prejudiciile aduse economiei de acest sistem, lagărele de muncă au fost treptat înlocuite cu detașamente de muncă, reorganizare ce nu a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
puține, raportate la perioada de timp, se poate aprecia că, în marea majoritate a cazurilor, Ministerul Apărării și CFR au fost instituțiile care au beneficiat de munca în detașamente sau lagăre. De asemenea, în ceea ce privește raportul dintre taberele de muncă și detașamente, începând „cu 1942, atunci când regimul a constatat prejudiciile aduse economiei de acest sistem, lagărele de muncă au fost treptat înlocuite cu detașamente de muncă, reorganizare ce nu a schimbat însă fundamental datele problemei”. Sistemul de muncă obligatorie prevedea remunerarea, respectiv
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care au beneficiat de munca în detașamente sau lagăre. De asemenea, în ceea ce privește raportul dintre taberele de muncă și detașamente, începând „cu 1942, atunci când regimul a constatat prejudiciile aduse economiei de acest sistem, lagărele de muncă au fost treptat înlocuite cu detașamente de muncă, reorganizare ce nu a schimbat însă fundamental datele problemei”. Sistemul de muncă obligatorie prevedea remunerarea, respectiv alocarea unei sume fixe în funcție de tipul de muncă. De exemplu, pentru munca la infrastructura feroviară, directorul general al CFR a stabilit „ca să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncă adăugate devenea în condițiile războiului superfluă, de neaplicat. De asemenea, existau și norme privind acordarea concediului pentru munca obligatorie depusă. Astfel, un document al armatei de la sfârșitul anului 1942 menționa că, începând cu 1 decembrie, evreii care muncesc în detașamentele de lucru la batalioanele de drumuri vor avea 15 zile de concediu și prevedea modalitatea de organizare a acestuia (doc. nr. 113). Sistemul de muncă prevedea și posibilitatea scutirilor. Evreii care munceau deja în fabrici sau alte instituții mobilizate pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
neplata taxelor se prevedeau amenzi (doc. nr. 3). Totuși, în „Regulamentul pentru aplicarea statutului militar al evreilor”, la capitolul sancțiuni, chiar și pentru neplata taxelor se preconiza privarea de libertate, termenul maxim fiind de 8 ani (doc. nr. 7). În detașamentele de muncă, pentru neîndeplinirea sarcinilor se recurgea deseori la pedeapsa corporală. De exemplu, Cercul de Recrutare Vaslui consemna: „Micile abateri ale evreilor ca: întârzieri dela programul de lucru, s’au reprimat prin aplicare de 10-25 lovituri în fața celorlalți evrei” (doc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
aplicare de 10-25 lovituri în fața celorlalți evrei” (doc. nr. 53). Într-un Studiu asupra muncii forțate întocmit de șeful de Stat Major al Comandamentului 3 Teritorial (Galați) în octombrie 1941, se solicitau măsuri de sancționare mai aspre: „Cu ocazia trimiterii detașamentului la munca de folos obștesc între timpul efectuării acestei munci s’a produs abateri care nu au putut fi sancționate; deasemeni lipsă dela muncă, eschivări, etc. Cazurile s-au raportat M. St. M. arătându-se nominal evreii care au fugit
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se abat de la muncă să fie deferiți Curții Marțiale sau trimiși în Transnistria (doc. nr. 66). Măsura a și fost aplicată. Astfel, în septembrie 1942, familia Soniei Palty a fost deportată în Transnistria pentru că tatăl ei ar fi absentat de la detașamentul de muncă din comuna Tudor Vladimirescu de lângă București. În octombrie 1942 Marele Stat Major a deportat în Transnistria, din 554 de evrei „infractori” cu familii (negăsiți la muncă), 306 „infractori” și 249 de membri de familie, iar peste 12.000
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
diverse restricții, ceea ce denotă arbitrarul în luarea deciziilor de către conducătorii diferitelor unități militare sau autonomia de care aceștia beneficiau. Într-un studiu dedicat muncii obligatorii, Alexandru Climescu concluzionează că „aceleași abateri disciplinare au fost sancționate în mod diferit de către comandanții detașamentelor de muncă. O a doua concluzie este legată de contradicțiile apărute în legislația și ordinele militare. Deși evreii aveau, în mod formal, un statut militar, ar fi impropriu să considerăm că situația drepturilor acestora era echivalentă cu cea a soldaților
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
români, legile și ordinele ulterioare ce reglementau munca forțată au fost discriminatorii în sens negativ. Sancțiuni severe au fost aplicate evreilor în lipsa unor sentințe emise de instanțele militare, contrar legislației militare în vigoare. De asemenea, analiza noastră sugerează faptul că detașamentele exterioare de muncă nu aveau întotdeauna resursele necesare pentru a aplica interdicțiile prevăzute în ordinele militare și actele normative. Interdicția de a primi pachete cu alimente, limitarea sumelor de bani pe care aveau voie să le poarte asupra lor, restrângerea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o mare satisfacție față de rezultatele muncii obligatorii. Cauza este că evreii sunt nepregătiți pentru a desfășura munci fizice grele: nu au echipament, au o stare fizică precară, sunt subnutriți. Degradarea fizică era rezultatul condițiilor asigurate de organizatori pentru lagărele sau detașamentele de muncă. În toamna anului 1941, în urma unei inspecții la lucrări de infrastructură pentru calea ferată, raportul consemna că „din 289 Evrei în săptămâna aceasta n’au ieșit la lucru decât numai 125 zilnic, 19 răspândiri, iar 145 i-am
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la activități desfășurate în localitatea de reședință, cu excepția evreilor din județul Prahova. Întrucât Ploiești era o zonă petroliferă, acestora li s-a interzis să revină acasă sau să se stabilească în București. „Munca de interes obștesc a evreilor aflați în detașamente de lucru deplasate din orașele din care fac parte evreii, încetează la 1 Decemvrie 1941... Evreii ce fac parte din Cercul de Recrutare Prahova, au voie a-și stabili domiciliul în orice oraș capitală de județ, afară de regiunea petroliferă și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
52). Munca obligatorie se desfășura după reguli și norme. Într-un document emis de Cercul de Recrutare București în 1942 se arăta:...am stabilit următoarele instrucțiuni, pe care vă rugăm să binevoiți a le aproba pentru a fi înmânate tuturor detașamentelor. Croitorii: pot să întoarcă într’o zi un veston și un pantalon sau să revizuiască 3 vestoane și 3 pantaloni sau să revizuiască 4 mantale. Croitorii pentru salopete confecționează tot într-o singură zi un costum. Deasemeni croitorii pot confecționa
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
control al Cabinetului Militar al Conducătorului Statului inventaria starea precară de sănătate, sustragerea de la muncă sau starea proastă a clădirilor din taberele de muncă. De asemenea, raportul menționa lipsa echipamentului corespunzător pentru evrei, dar și pentru trupe, cei care păzeau detașamentele (doc. nr. 177). În aceste condiții, firesc, rezultatele au fost sub așteptări. Există în acest volum câteva documente ce reușesc să contureze o imagine sintetică a muncii obligatorii pentru evreii din România. Aceste analize consemnează în special dificultățile implementării sistemului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fost exercitate de grupări interesate să îi protejeze pe evrei. Soluția la chestiunea evreiască era una singură: deportarea forțată a tuturor evreilor peste Bug! Credem că fermitatea și preciziunea directivelor de sus în jos, simplificarea formelor și condițiunilor în ce privește munca, detașamentele de lucru, lagărele și ghetto-urile de evrei ar ajuta Comandamentelor militare și autorităților respective să înlăture definitiv orice încercare de eludare a bunelor intenții în ce privește înlăturarea evreilor din ramurile de activitate românești. Credem totuși că, această chestiune nu se poate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Dintre aceștia, 47.345 erau folosiți la muncă, 11.933 de intelectuali și disponibili, 9.365 de scutiți, iar 15.399 aveau situația neclară (doc. nr. 39, 44). Documentele prezintă și alte informații statistice privind numărul de evrei din diverse detașamente sau lagăre de muncă. De exemplu, în luna martie 1943, la Cercul Teritorial București erau pe listă 28.717 evrei bărbați între 18 și 50 de ani. Dintre aceștia, Marele Stat Major dispunea de 17.421, restul erau „nedisponibili permanent
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
disponibili erau distribuiți după cum urmează: 2.445 în industriile pentru armată sau de importanță pentru economia națională, 5.602 erau folosiți în armată, 7.720 la autoritățile civile din București, dintre care 2.226 la dispoziția primăriei, iar 690 formau detașamentele de muncă în exterior (doc. nr. 134). La 23 august 1944, detașamentele de evrei organizate de Marele Stat Major regrupau 19.447 de evrei în detașamente locale și 12.016 evrei în detașamente exterioare, un total de 31.463 de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de importanță pentru economia națională, 5.602 erau folosiți în armată, 7.720 la autoritățile civile din București, dintre care 2.226 la dispoziția primăriei, iar 690 formau detașamentele de muncă în exterior (doc. nr. 134). La 23 august 1944, detașamentele de evrei organizate de Marele Stat Major regrupau 19.447 de evrei în detașamente locale și 12.016 evrei în detașamente exterioare, un total de 31.463 de evrei (doc. nr. 241). În ceea ce privește contribuția financiară a evreilor, prin taxele militare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
autoritățile civile din București, dintre care 2.226 la dispoziția primăriei, iar 690 formau detașamentele de muncă în exterior (doc. nr. 134). La 23 august 1944, detașamentele de evrei organizate de Marele Stat Major regrupau 19.447 de evrei în detașamente locale și 12.016 evrei în detașamente exterioare, un total de 31.463 de evrei (doc. nr. 241). În ceea ce privește contribuția financiară a evreilor, prin taxele militare, la bugetul de război al României, nu am găsit rapoarte care să ofere informații
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
226 la dispoziția primăriei, iar 690 formau detașamentele de muncă în exterior (doc. nr. 134). La 23 august 1944, detașamentele de evrei organizate de Marele Stat Major regrupau 19.447 de evrei în detașamente locale și 12.016 evrei în detașamente exterioare, un total de 31.463 de evrei (doc. nr. 241). În ceea ce privește contribuția financiară a evreilor, prin taxele militare, la bugetul de război al României, nu am găsit rapoarte care să ofere informații anuale sau pentru alte perioade la nivel
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
realitate există întotdeauna o anumită distanță, uneori o prăpastie. Condițiile de muncă, regimul la care au fost obligați bărbații evrei, nu au fost peste tot la fel. Au existat condiții dure, s-au aplicat pedepse maximale, dar au existat și detașamente de muncă unde presiunea a fost mai redusă. În cele din urmă, responsabilitățile sunt asumate întotdeauna de oameni aflați în diverse posturi ale ierarhiei birocratice, care interpretează mai mult sau mai puțin mecanic textul regulamentelor. Ca urmare, reacțiile autorităților, ale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]