1,762 matches
-
eu crezusem că au nevoie de specialiști în zona filosofiei, și apoi fiiindcă habar n-aveam să fac lucrurile care-mi erau cerute. N-am trecut de prima idee timp de doisprezece ani, până în 1989, deși formal am preluat conform determinismului instituțional toate aceste „comandamente”. Primul lucru față de care a funcționat inhibiția a fost „limba de lemn”. N-am fost niciodată în stare să scriu „cum trebuie” dări de seamă, procese verbale sau materiale pentru învățământul politico-ideologic. Le scriam după capul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
spitalele și cimitirele pot să fie private. Ne-ar mai rămâne o șansă. Accesul în locurile destinate făpturilor cu care suntem asociați simbolic: câinii. Sentimentul meu este acela că, la ora actuală suntem obsedați de cea mai vulgară formă de determinism economic. Guvernanții, media și populația, o dăm cu toții înainte cu faimoasa formulă simplificator marxistă: „baza determină suprastructura”, eventual cu aceea mai „populară”, „conștiința trece prin stomac”. Invers decât acum exact 50 de ani, am găsit și leacul universal: privatizarea. Statul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
liricii, concizie și pentru compunerea ei mentală, cultivarea efectelor și disprețul față de inspirație. Într-o Schiță pentru o istorie a criticii românești, pornind de la Maiorescu, îl amintește pe Gherea, care a instituit la noi critica de analiză și al cărui determinism a fost continuat de N. Iorga și G. Ibrăileanu. Prim descendent maiorescian, Mihail Dragomirescu ar fi moștenit de la maestru „scrupulul critic de a desprinde opera scriitorului de orice servitute istorică și etică” și a elaborat prima doctrină estetică la noi
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
luate, însă unul dificil de identificat și cuantificat. Într-o dictatură, precum cea a lui Hitler sau Stalin, deciziile se iau într-un anumit mod, în timp ce într-o democrație parlamentară sau prezidențială, deciziile se iau altfel, lanțul posibilelor influențe și determinisme individuale rămânând greu de detectat. Deciziile, indiferent de conținutul lor, sunt adoptate într-un anumit context social, în numele și pentru o societate cu un anumit istoric și anumite valori și interese de politică externă. Toți acești factori, care exercită un
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
internaționale nu pot fi separate deplin de indivizi particulari jucând roluri excepționale, reprezentând autoritatea politică, sau de natura umană în general. Oamenii influențează în forme diferite societățile în care trăiesc, inclusiv pe plan internațional, le modelează, dar, în mod cert, determinismul este reciproc. La fel, procesele interne din cadrul statelor determină în proporții diferite o anumită prezență internațională și influență a statelor asupra regulilor sistemului, dar sistemul impune statelor anumite constrângeri, prin structura și caracteristicile sale. Ponderea explicațiilor diferă în funcție de contextul considerat
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
corectare a drumului omului. El împarte literatura în „deșteptătoare” (Thomas Mann, Robert Musil, Ernst Jünger, T.S. Eliot, Milan Kundera, Alexandr Soljenițîn) și „adormitoare” (întreaga producție realist socialistă sau „suprarealist socialistă”). în altă ordine de idei, V.H. a susținut existența unui „determinism divin” și a unui indeterminism istoric și social. Istoria - crede el - nu o fac oamenii, ci e determinată de „metapolitica lui Dumnezeu”. În fine, pentru Vintilă Horia poporul român este un „popor ales”, a cărui suferință este ceva cu totul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
văzute ca un comportament imanent și logic, dintr-o „cauzalitate morală” și printr-o consecvență cvasimecanică. Schimbările esențiale din știință și filosofie, În psihologie mai ales, justificau - susținea Camil Petrescu - modificarea principială a perspectivei romanului. Intensitatea, mobilitatea trebuiau să Înlocuiască determinismul, elocința, calofilia, tipologia strictă și sumară a câtorva secole de dialectică superficială. Accentul nu mai cade pe elementele ordonate logic, ci pe Întreg, pe contururi instabile, pe funcții instantanee, pe relativism și autenticitate, pe misterioasa organicitate psihică. Dintr-o funciară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
probleme. — Probleme? De ce să le considerăm probleme când e, de fapt, vorba de comportamentul normal al unei ființe? — Cam sunt, zise el calm. Dacă mai continuăm discuția în ritmul ăsta, o să ajungem și la probleme de teologie. Mai exact, de determinism. Este comportamentul uman decis dinainte de Sus sau e spontan? Știința modernă pune accentul pe spontaneitate, dar dacă ne întrebăm ce anume înseamnă asta, nimeni nu e capabil să dea un răspuns decent. Nimeni nu poate manipula cum trebuie fabrica de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cel oriental de filosofie sau când este socotită străină de spiritul elinei o filosofie depărtată de modelul clasic, precum stoicismul, care urmărește raportul dintre fenomene, iar nu pe acela dintre subiect și predicat. În general, autorul evită însă absolutizările, refuză determinismul simplist și declară tranșant că limba nu conține în mod virtual sisteme de gândire dezvoltate: înțelegerea filosofiei se lasă completată de înțelegerea limbii, dar nu poate fi redusă la aceasta. Interesat de originile gândirii grecești, F. studiază în amănunt universul
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
and Establishment Size”, American Sociological Review, vol. XLIX, nr. 3. Haveman, H.A. (2000), „The Future of Organizational Sociology: Forging Ties among Paradigms”, Contemporary Sociology, vol. XXIX, nr. 3. Hrebiniak, L.G.; Joyce, W.F. (1985), „Organizational Adaptation. Strategic Choice and Environmental Determinism”, Administrative Science Quarterly, nr. 30. Leifer, R.; Delbeqo, A. (1978), „Organizational/Environment Interchange: A Model of Boundary Spanning Activity”, The Academy of Management Review, vol. III, nr.1. Markovsky, B.; Skvoretz, Willer; Lovaglia, D.; Erger, M.J. (1993), „The Seeds of
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și de nevoia de Istorie În era istoriilor multiple și echivalente. Literatura care ambiționează să dea sensul acestui prezent al nostru are nevoie de un punct de situare În depărtarea unui viitor, de unde temerile noastre să primească o explicație și determinismul să ne aducă iar calmul de a ști, chiar dacă ceea ce aflăm e o veste rea. Iarăși, tot de o atitudine sceptică vorbim, chiar dacă scriitura e mai netedă pentru a lăsa loc reprezentărilor să acționeze asupra senzațiilor, chiar dacă, de data aceasta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cele două influențe copleșitoare din filosofia germană, cea kantiană de la începutul secolului al XIX-lea și cea a lui Ed. Husserl (1859-1938) de la începutul secolului al XX-lea. D. Gusti a descoperit în filosofia germană o teorie a subiectivității, opusă „determinismelor” exterioare, populare în epocă, ce susținea că ordinea colectivă, „sensul realității”, sensul structurii” sunt construite cu ajutorul intenției și al experienței individului; în viziunea fenomenologică, percepția individului, puterea conștiinței sale structurează realitatea, creează axe de referință spațiale și temporale. Autorul român
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legi asupra fundamentării conceptului de explicație sociologică integralistă (Larionescu, 1996, 22). Deși fiecare factor constitutiv al societății este esențial autonom, Tr. Herseni (1934, 107)precizează totuși, la fel ca și Gusti, că între ele sunt multiple corespondențe, corelații, interdependențe datorate determinismului comun al societății. Tipul social din care fac parte diferitele activități nu se realizează contradictoriu, ci odată cu anumite forme economice apar și o serie de forme spirituale, sau invers. Cauza, observă D. Gusti, o deține întregul care-și armonizează părțile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
viața socială, majoritatea acțiunilor și conduitelor umane, exceptându-le pe cele ce caracterizează indivizii asociali, bolnavii psihic, de exemplu, care se autoexclud ori sunt excluși din cadrul normalității sociale, sunt reglementate și orientate în mod normativ. Aceasta nu înseamnă postularea unui determinism normativ absolut care exclude orice acțiune umană. Pentru a fi rațională și mai ales eficientă, trebuie să fie în același timp normală, adică bazată pe reguli. În acest sens, acțiunii respective îi sunt asociate norma și sancțiunea. În aceste situații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a produce anumite rezultate. Sunt analizate trei instanțe interactive: aă factorii personali interni, sub forma evenimentelor biologice, afective, cognitive; bă comportamentul; că factorii ambientali, impuși sau construiți. Omul e capabil să construiască un ambient social prin efortul său generativ, creativ. Determinismul personal e ordonat de propriile credințe în eficacitate, de scopurile cognitive, calitățile gândirii analitice și reacțiile afectiv-reflexive. Aceste aspecte nu sunt comentate de psihanaliză și doar tangențial de psihologia trăsăturilor. În concepția lui Bandura intervin și trăsăturile de personalitate, dar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ordonat de propriile credințe în eficacitate, de scopurile cognitive, calitățile gândirii analitice și reacțiile afectiv-reflexive. Aceste aspecte nu sunt comentate de psihanaliză și doar tangențial de psihologia trăsăturilor. În concepția lui Bandura intervin și trăsăturile de personalitate, dar nu de-contextualizat. Determinismul personal se cere înțeles în contextul variatelor situații, și nu în general. El operează ca factor complex, dinamic și multifațetat în colaborare cu diferitele împrejurări și cu multiplii factori ce pot influența comportamentul. Este rejectată dualitatea minte-corp în favoarea unei viziuni
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
transmitere ereditară sunt: disconfortul afectiv, antisocialitatea, inhibiția și compulsivitatea; aceștia pot fi raportați la atributele temperamentale. În sens dimensional, ei corespund unui nivel crescut de nevroticism și conștiinciozitate, respectiv scăderii extroversiunii și farmecului. Astfel, teoria selecției prin frecvență interferează cu determinismul genetic al personalității și confirmă legătura dintre ereditate și comportament. Diferențele interindividuale reprezintă o realitate accentuată prin modul în care sunt prezentate trăsăturile avantajante sau dezavantajante în funcție de conjunctură. Se transmit astfel - prin internalizarea modelelor comportamentale - acele strategii adaptative și relaționale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
afective și adaptative în situații particulare sunt eferențe ale structurii ADN-ului individual, ale rețelelor interneuronale sau pot fi învățate și fixate prin repetiție. Ele devin persistente și se integrează structurii personalității dacă sunt îndeplinite trei condiții. Atunci când au un determinism biologic - genetic, corelat supraviețuirii speciei sau când sunt învățate și repetate (Plomin, 1983Ă. De aceea se dezvoltă trăsături individuale pozitive adaptative și negative maladaptative, pentru că repetăm atât experiențele de viață pozitive, cât și pe cele negative. A treia condiție presupune
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trăsăturilor personalității (Plomin et al., 2001Ă. Mecanismele poligenice nu pot explica singure trăsăturile personalității, ele interferând constant cu factorii de mediu. Livesley (2003Ă sugerează contribuția dominantă a genelor și a marker-ilor biologici - impulsivitatea: scăderea 5-HT centrale (Mann, 1998Ă - în determinismul dimensiunilor cel mai bine delimitate, deci mai pregnant conturate. De asemenea, trăsăturile temperamentale - condiționate dominant genetic - influențează contribuția personologică a factorilor de mediu. Astfel, după Reiss (2000Ă, temperamentul copilului fundamentează raporturile cu părinții și congenerii. Aceștia din urmă par să
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
neobișnuită, iar ceilalți au intenții aparte cu mine, care mă obligă să fiu prudent!”. Stabilitatea manifestărilor perceptuale și cognitive rămân definitorii pentru această structură personologică. Tulburarea de personalitate schizotipală este cel mai recent integrată clusterului A, fiind analizată prin prisma determinismului genetic comun cu schizofreniile, precum și prin reliefarea unor structuri de serie discordantă (Kety, 1983Ă. Siever, Bernstein și Silverman (1991Ă abordează raporturile cu tulburarea de personalitate de tip borderline și cu alte tulburări de personalitate, dar și cu psihozele schizofrenice. Janorini
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ei pot fi privite ca expresii sau extreme caricaturale ale trăsăturilor psihologice masculine. Cele mai recente dezbateri personologice identifică conceptul de tulburare de personalitate antisocială cu cel de psihopatie (Millon, Simonsen, Birket Smith, Davis, 1998Ă. Acesta integrează trăsături dominante cu determinism biologic, dar ale căror manifestări clinice sunt condiționate social și cultural. Ele aparțin unui model structural personologic foarte bine definit, dar dezavantajat - în sens categorial - de dispersia criteriilor care sunt integrabile majorității sindroamelor psihopatologice, datorită, printre altele, și tendințelor toxicomanice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
curiozitate, creativitate și răbdare, în sensul perseverenței și conștiinciozității. Multe personalități histrionice sunt in love with love, și manifestă preocupări estetice exagerate (Bornstein, 1998; Shopshire și Craik, 1996Ă. Intensitatea și diversitatea manifestărilor TP histrionice depind de nivelul educațional și cultural. Determinismul acestei caracteriopatii apelează atât la repere psihanalitice - în primul rând la fixațiile libidinale -, cât și la factorii socioculturali prin personogeneza viciată de raporturile dezavantajante din familia parentală, ca și de modele comportamentale sau tradițiile culturale și mentalitățile colective cu semnificații
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o caracteriopatie epileptică manifestată prin lentoare, adezivitate la concret, derulare a cursului gândirii din aproape în aproape. Pornind de la aceste cazuri s-a discutat despre un tip caracterial „epileptoid” sau „ixoid”. O problemă clasică a fost și rămâne interpretarea acestui determinism organic la cazurile în care suferința cerebrală are loc în perioada infanto-juvenilă a personogenezei. Problema e și mai complicată în cazul consumului cronic de alcool și substanțe psihoactive, care începe la vârste tinere și persistă. Acesta poate fi condiționat parțial
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că abordarea medical-psihiatrică, chiar dacă e indispensabilă nu e și suficientă. Nu poate fi abordată o problemă așa de gravă a personalității - a polului individual a umanului - fără o largă viziune antropologică. De fapt în discuție este un aspect particular al determinismului în zona existenței persoanei umane și care e cel al „endogenului”. Determinismul endogen a fost invocat în apariția unor psihoze ca schizofrenia, paranoia, tulburarea bipolară dar treptat s-a renunțat la acest termen pe măsura progreselor genetice, neuroștiințelor, a psihologiei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi abordată o problemă așa de gravă a personalității - a polului individual a umanului - fără o largă viziune antropologică. De fapt în discuție este un aspect particular al determinismului în zona existenței persoanei umane și care e cel al „endogenului”. Determinismul endogen a fost invocat în apariția unor psihoze ca schizofrenia, paranoia, tulburarea bipolară dar treptat s-a renunțat la acest termen pe măsura progreselor genetice, neuroștiințelor, a psihologiei genetice și cognitiv-comportamentale - articulată cu moștenirea psihanalitică și fenomenologică, dar genul acesta
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]