3,503 matches
-
influențate nu atât de realitatea experimentată, ci de emoțiile sale legate de respectiva experiență. Beck sugerează că persoanele depresive prezintă o schemă a sinelui negativă care dă naștere gândurilor automate și tiradei cognitive. El se sprijină în formulările sale pe dezideratul tuturor modelelor cognitive care susține că procesele cognitive mediază toate răspunsurile comportamentale și emoționale sau, altfel spus, simțim ceea ce gândim". Teoria cognitivă a depresiei formulată de către Beck consideră depresia, o lipsă a înțelegerii vieții", mai degrabă decât un dezechilibru biochimic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să moară nebotezat, ieșise la corinteni obiceiul, ca cineva dintre cei vii să se boteze pentru și în locul celor morți care nu fuseseră botezați, spre a nu-i lipsi nici pe ei de iertarea păcatelor. Oricât de eronat era acest deziderat, care nu constituia o Taină, el reprezintă însă o dovadă de învățătura de care erau pătrunși primii creștini cu privire la botez, că nu se poate ocoli botezul cu nici un preț și de convingerea în necesitatea Botezului ca singurul mod de dobândire
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
resimțit ca împlinire - al spațiului deschis de limita de depășit. Expresii ca "armonie superioară", "atingerea unui scop suprem", "ducerea până la capăt", "realizarea destinului" etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât limita ca împlinire este dezideratul suprem al oricărui efort dirijat către o reușită de proporții, ea devine, în scenariul dinamic al peratologiei, limită de atins. * "Limita de atins" este un concept ambiguu. Ea este absolută în măsura în care orice scop este finit, atingerea lui însemnînd o împlinire
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de ani pe teritoriul satelor noastre și în împrejurimi, pentru crearea resurselor materiale corespunzător cerințelor timpului, lupta dusă de oamenii de rând de aici pentru emanciparea satelor din punct de vedere social-economic și administrativ. Vom constata că lupta pentru realizarea dezideratelor vitale a fost lungă și grea, că de multe ori a cerut curaj, dârzenie și sacrificii care au mers până la jertfa supremă, oamenii locului răspunzând așa cum a trebuit la chemarea impusă de momentele cruciale ale existenței lor. Din acest punct
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în evidență numeroasele urme ale vestigiilor, prin care se reflectă munca creatoare și prezența etnosului românesc în procesul devenirii și evoluției sale, își capătă partea lor de contribuție pentru o cât mai deplină informare și elucidare a respectivei problematici. Acest deziderat este cu atât mai necesar cu cât unii istorici au crezut și au scris că „Sudul stepic al Moldovei n-a fost intens populat până în secolul al XIX-lea”, afirmație în totală contradicție cu realitățile din zona în care ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
2. A cumpăra și exploata în comun orice fel de mașini și unelte; 3. A cumpăra, întreține și întrebuința în comun animale de prăsilă; 4. A asigura în comun recoltele contra grindinei și incendiilor”. Toate acestea au rămas la stadiul dezideratului, căci nici una din cele preconizate nu a prins viață în perioada interbelică, situație pe care o cunosc din propria-mi experiență, și de la bunicul meu după mamă, Raicu Druță, beneficiar al unui lot de 5 ha, dar și membru în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deci încetarea obligației de a face zile de clacă pe moșiile proprietarilor, în înfăptuirea unei reforme agrare prin care țăranul eliberat să devină proprietar al pământului muncit de el și de strămoșii lui generații de-a rândul. Era acesta un deziderat legitim nu numai sub aspect umanitar, cât mai ales din punct de vedere al dreptului istoric. Acum, după ce am parcurs documentar traseul istoric urmat de satele umbrăreștene până aici, văzând cum au ajuns ele din obști sătești libere în sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi considerat o variantă a interviului de grup structurat sau semistructurat. În aceste ipostaze, focus grupul se asociază cu observația, iar în raport cu ancheta, logic și temporal, este util în pre-anchetă, co-anchetă și post-anchetă. Astfel, folosirea focus grupului contribuie la realizarea dezideratului triangulației tehnicilor și procedurilor în cercetarea socială. Ca regulă generală, studiile care folosesc ca tehnică focus grupul se desfășoară cu cel puțin 4-6 grupuri de discuții sau chiar mai multe, aceasta depinzând de gradul dorit de acoperire al întrebărilor sau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Convulsiile sociale ce străbat fostele țări comuniste în perioada de tranziție își găsesc explicația, în ultimă instanță, în conflictul dintre valorile democrației și sechelele "valorilor", mentalităților și atitudinilor de tip comunist care sunt încă persistente la o parte din oameni. Dezideratul consensului social care dă vigoare și eficiență unei societăți, nu se poate realiza până când acest conflict, într-o bună măsură, nu își va găsi rezolvarea. Sistemul de cunoștințe, credințe și valori care este comun unei societăți, adesea este denumit de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care definesc această orientare din perspectiva feminismului, astfel încât să avem o viziune coerentă atunci când analizăm activitatea reprezentantelor social-democrate. Principiile generale ale social-democrației sunt egalitatea, dreptatea și solidaritatea socială, protecția categoriilor defavorizate de cetățeni. Aplicarea acestor principii ar duce la împlinirea dezideratului egalității de gen, iar interesele de gen s-ar materializa în politici care să asigure protecția femeilor și recunoașterea discriminărilor pe care le-au suferit în trecut. Bineînțeles însă că nu ne putem aștepta ca toate susținătoarele social-democrației să acționeze
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pline de reîntoarceri specifice, în toată istoria culturii. Ce-un secol ne zice, ceilalți o dezic. În altă ordine de idei doctoranda observă, cu temei, că în opera lui Boccaccio femeia joacă un rol multiplu, până și pe acela de deziderat, ca o unică „cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan creator” (p.46), ceea ce-mi amintește de minunatul vers eminescian în care femeia este pentru poet rostul cunoașterii și al înțelegerii de sine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doar acest cuvânt înainte al naratorului, sub vocea căruia se întrezăresc crezurile autorului, ci și introducerea făcută zilei a patra a povestirilor: asistăm la o mărturisire apreciativă, laudativă chiar, încărcată de devoțiune profundă față de eternul feminin. Femeia se transformă în deziderat, devine unica cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan 124 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 6. 125 Janet Levarie Smarr, Boccaccio and Fiammetta: The Narrator as Lover, Urbana, University of Illinois Press, 1986, p. 165
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
171 , deoarece lidera grupului indiscutabil dorește să-și plaseze suratele într-o sferă a luminii, a cunoașterii și a purității. Este aici nu doar o aluzie la originea socială nobilă, ci mai ales la înțelepciunea lor, care nu reprezintă un deziderat, ci e perfect verificabilă și ilustrată în întreg Decameronul. Personajul feminin ce se remarcă în povestirea zilei a doua știe să-și apere cauza: deși la o vârstă fragedă, tânăra aristocrată se deghizează în abate, hotărăște să-și asculte inima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cavalerul nu mai au nicio autoritate, personajele feminine le-au luat locul, le-au preluat suveranitatea.445 Dorința femeilor de a deține puterea este, de fapt, așa cum încearcă să reliefeze istorisirea, dorința de a fi iubite, autoritatea acordată femeilor devenind dezideratul târgoveței cel mai eretic, dar îl mărturisește a fi general. 446 Târgoveața se consideră o voce a femeilor din lumea ei, întruchipează o imagine a revoltei. Personajul feminin chaucerian are o vitalitate de necontestat, impresionează mai ales prin umorul genial
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un veritabil misionar, deoarece conducătorul cetății alături de soția sa, cei care o găzduiau și erau realmente fascinați de personalitatea Constanței, se dezic de păgânism, pentru a îmbrățișa noua religie, a sacrificiului propriu pentru iubirea celorlalți. Cinstea reprezintă pentru Constanța unicul deziderat, ea refuză avansurile unui tânăr, atrăgându-și astfel ura acestuia și dorința lui de răzbunare. Va fi acuzată, pe nedrept, de crimă, fiind victimă a unei înscenări mincinoase, dar elementul divin intervine din nou salvator, un glas ceresc dezvăluie minciuna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
accede la absolut, la puritate.852 Vălul, așa cum precizează Tertulian, este simbolul fecioarei, protejând-o atât de privirea celorlalți, dar și de propria tendință narcisiacă, castitatea nu este decât un voal.853 Această stare de inocență sugera mai curând un deziderat: pentru a iubi pe cineva, trebuie să iubești perfecțiunea, deci virtutea. Fecioria devenea ceva imaterial, aproape abstract, deoarece femeia nu trebuia văzută, auzită, ba chiar nu trebuia să fie conceptualizată, să se gândească cineva la ea, pentru a fi demnă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că totul reprezintă o iluzie. Lidia pune mai presus de orice instinctele trupești, urmărește plăcerea, desfătarea, care îi mobilizează valențe ascunse, posibilități nebănuite de preluare a controlului propriei vieți, este o donna demonicata perspicace și hotărâtă să-și îndeplinească planurile, dezideratele. Alison, personajul chaucerian din Povestirea morarului, este, cu siguranță, o femeie care reușește să facă față oricărei situații dificile atunci când dorește, la fel ca și eroinele boccaccești. Soțul femeii, John, nu excelează prin inteligență: „Om gros la teșcherea, dar țărănoi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat („Iar de-aș iubi, o, trudă ce-ar mai fi/ Să-i îmbunez pe cei ce clevetesc/ și să-i împac spre-a nu mă mai bârfi!/ Căci ei și fără de temei găsesc/ Tot rău în orice semn prietenesc;/ Dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
kg substanță organică/kg cărbune activ). 3.3. Proiect 3 Recuperarea unei investiții de valorificare a căldurii reziduale provenite de la prelucrarea semifabricatelor metalice Dat fiind că orice acțiune de recuperare materială și energetică este conformă, ca problematică, cu unul dintre dezideratele stipulate în cadrul principiilor de dezvoltare durabilă, de a proteja și conserva resursele naturale, s-a abordat în acest proiect recuperarea căldurii reziduale provenite din industria de prelucrare a metalelor. Prelucrarea semifabricatelor metalice se face prin încălzirea acestora în cuptoare speciale
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
sunt solicitați să-și exprime opiniile cu privire la problemele puse în discuție. După primirea tuturor opiniilor, consultarea se repetă, comunicându-se în prealabil fiecărui expert opiniile celorlalți experți consultați, până când opiniile sau estimările devin consensuale. De regulă, pentru realizarea unui asemenea deziderat sunt necesare trei-cinci consultări interactive. 3.1.1.2. Obiective strategice Definirea unor obiective strategice în domeniul inovării presupune luarea în considerare a următoarelor opțiuni: creșterea calității produselor și a tehnologiilor; creșterea vânzărilor și a cotelor de piață; creșterea productivității
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
pline de reîntoarceri specifice, în toată istoria culturii. Ce-un secol ne zice, ceilalți o dezic. În altă ordine de idei doctoranda observă, cu temei, că în opera lui Boccaccio femeia joacă un rol multiplu, până și pe acela de deziderat, ca o unică „cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan creator” (p.46), ceea ce-mi amintește de minunatul vers eminescian în care femeia este pentru poet rostul cunoașterii și al înțelegerii de sine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
doar acest cuvânt înainte al naratorului, sub vocea căruia se întrezăresc crezurile autorului, ci și introducerea făcută zilei a patra a povestirilor: asistăm la o mărturisire apreciativă, laudativă chiar, încărcată de devoțiune profundă față de eternul feminin. Femeia se transformă în deziderat, devine unica cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan 124 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 6. 125 Janet Levarie Smarr, Boccaccio and Fiammetta: The Narrator as Lover, Urbana, University of Illinois Press, 1986, p. 165
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
171 , deoarece lidera grupului indiscutabil dorește să-și plaseze suratele într-o sferă a luminii, a cunoașterii și a purității. Este aici nu doar o aluzie la originea socială nobilă, ci mai ales la înțelepciunea lor, care nu reprezintă un deziderat, ci e perfect verificabilă și ilustrată în întreg Decameronul. Personajul feminin ce se remarcă în povestirea zilei a doua știe să-și apere cauza: deși la o vârstă fragedă, tânăra aristocrată se deghizează în abate, hotărăște să-și asculte inima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cavalerul nu mai au nicio autoritate, personajele feminine le-au luat locul, le-au preluat suveranitatea.445 Dorința femeilor de a deține puterea este, de fapt, așa cum încearcă să reliefeze istorisirea, dorința de a fi iubite, autoritatea acordată femeilor devenind dezideratul târgoveței cel mai eretic, dar îl mărturisește a fi general. 446 Târgoveața se consideră o voce a femeilor din lumea ei, întruchipează o imagine a revoltei. Personajul feminin chaucerian are o vitalitate de necontestat, impresionează mai ales prin umorul genial
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un veritabil misionar, deoarece conducătorul cetății alături de soția sa, cei care o găzduiau și erau realmente fascinați de personalitatea Constanței, se dezic de păgânism, pentru a îmbrățișa noua religie, a sacrificiului propriu pentru iubirea celorlalți. Cinstea reprezintă pentru Constanța unicul deziderat, ea refuză avansurile unui tânăr, atrăgându-și astfel ura acestuia și dorința lui de răzbunare. Va fi acuzată, pe nedrept, de crimă, fiind victimă a unei înscenări mincinoase, dar elementul divin intervine din nou salvator, un glas ceresc dezvăluie minciuna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]