2,118 matches
-
apariția și menținerea depresiei. Mai mult, Beck și colab. (1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)212, consideră că deznădejdea sau expectanțele negative despre viitor, sunt catalizatori majori în suicid și ar putea fi un factor mult mai important decât depresia. Rolul deznădejdii ca factor cheie în tentativele serioase de suicid și ideație suicidară a fost evidențiat în mai multe studii sistematice (Minkoff, 1975; Bergman, Beck și Beck, 1973; Lester și Beck, 1975; Beck, Kovacs și Weissman, 1975; Wetzel 1976; apud Hoeksema, S.N.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
suicid și ideație suicidară a fost evidențiat în mai multe studii sistematice (Minkoff, 1975; Bergman, Beck și Beck, 1973; Lester și Beck, 1975; Beck, Kovacs și Weissman, 1975; Wetzel 1976; apud Hoeksema, S.N., 1998)213. În concluzie, Beck, consideră că deznădejdea este variabila cheie care leagă depresia de suicid. Într-un studiu, Beck, Steer, Beck și Newman (1993)214 au raportat că deznădejdea este de 1,3 ori mai importantă decât depresia în explicarea ideației suicidare. Persoanele care simt deznădejdea sunt
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1975; Beck, Kovacs și Weissman, 1975; Wetzel 1976; apud Hoeksema, S.N., 1998)213. În concluzie, Beck, consideră că deznădejdea este variabila cheie care leagă depresia de suicid. Într-un studiu, Beck, Steer, Beck și Newman (1993)214 au raportat că deznădejdea este de 1,3 ori mai importantă decât depresia în explicarea ideației suicidare. Persoanele care simt deznădejdea sunt în mare parte caracterizate ca având o viziune negativă asupra viitorului. În mod tipic, aceste persoane cred că nimic nu va rezulta
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
că deznădejdea este variabila cheie care leagă depresia de suicid. Într-un studiu, Beck, Steer, Beck și Newman (1993)214 au raportat că deznădejdea este de 1,3 ori mai importantă decât depresia în explicarea ideației suicidare. Persoanele care simt deznădejdea sunt în mare parte caracterizate ca având o viziune negativă asupra viitorului. În mod tipic, aceste persoane cred că nimic nu va rezulta așa cum ar dori ele, că ele nu vor reuși în nici o activitate pe care o încearcă, că
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ale lor nu vor fi niciodată soluționate. Cercetările relevă că persoanele care au reușit să se sinucidă nu au fost diferite de cele care au supraviețuit în ceea ce privește depresia și ideația suicidară. Au existat, însă, diferențe între cele două categorii în ceea ce privește deznădejdea. Analiza măsurării depresiei a evidențiat în continuare faptul că gradul de deznădejde resimțit de către individ este cel mai eficient predictor al suicidului. După cum s-a relevat anterior nu toți pacienții depresivi sunt candidați la suicid, lipsa de speranță (deznădejdea, disperarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
au reușit să se sinucidă nu au fost diferite de cele care au supraviețuit în ceea ce privește depresia și ideația suicidară. Au existat, însă, diferențe între cele două categorii în ceea ce privește deznădejdea. Analiza măsurării depresiei a evidențiat în continuare faptul că gradul de deznădejde resimțit de către individ este cel mai eficient predictor al suicidului. După cum s-a relevat anterior nu toți pacienții depresivi sunt candidați la suicid, lipsa de speranță (deznădejdea, disperarea) fiind factorul de mediere între depresie și tentativa de suicid. Disperarea este
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în ceea ce privește deznădejdea. Analiza măsurării depresiei a evidențiat în continuare faptul că gradul de deznădejde resimțit de către individ este cel mai eficient predictor al suicidului. După cum s-a relevat anterior nu toți pacienții depresivi sunt candidați la suicid, lipsa de speranță (deznădejdea, disperarea) fiind factorul de mediere între depresie și tentativa de suicid. Disperarea este în mare măsură alimentată de anumite caracteristici de receptare, înțelegere, prelucrare și interpretare a datelor problemei. Astfel spus, disperarea este alimentată și alimentează un mod defectuos de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este în mare măsură alimentată de anumite caracteristici de receptare, înțelegere, prelucrare și interpretare a datelor problemei. Astfel spus, disperarea este alimentată și alimentează un mod defectuos de prelucrare a informațiilor. Beck și colab. (1979)215 arată că starea de deznădejde este mai predictivă pentru suicid decât depresia, pe când deznădejdea ca trăsătură este asociată cu tulburarea depresivă. Un corolar al deznădejdii suicidare este inflexibilitatea cognitivă, care include dificultatea de a crede că există alternative non-suicidare pentru problemele vieții. Astfel, conform literaturii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
receptare, înțelegere, prelucrare și interpretare a datelor problemei. Astfel spus, disperarea este alimentată și alimentează un mod defectuos de prelucrare a informațiilor. Beck și colab. (1979)215 arată că starea de deznădejde este mai predictivă pentru suicid decât depresia, pe când deznădejdea ca trăsătură este asociată cu tulburarea depresivă. Un corolar al deznădejdii suicidare este inflexibilitatea cognitivă, care include dificultatea de a crede că există alternative non-suicidare pentru problemele vieții. Astfel, conform literaturii de specialitate, indiferent de vârstă și sex, deznădejdea este
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este alimentată și alimentează un mod defectuos de prelucrare a informațiilor. Beck și colab. (1979)215 arată că starea de deznădejde este mai predictivă pentru suicid decât depresia, pe când deznădejdea ca trăsătură este asociată cu tulburarea depresivă. Un corolar al deznădejdii suicidare este inflexibilitatea cognitivă, care include dificultatea de a crede că există alternative non-suicidare pentru problemele vieții. Astfel, conform literaturii de specialitate, indiferent de vârstă și sex, deznădejdea este considerată componentul cheie care mediază comportamentul suicidar. Beck, Seer, Kovacs; Garrison
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe când deznădejdea ca trăsătură este asociată cu tulburarea depresivă. Un corolar al deznădejdii suicidare este inflexibilitatea cognitivă, care include dificultatea de a crede că există alternative non-suicidare pentru problemele vieții. Astfel, conform literaturii de specialitate, indiferent de vârstă și sex, deznădejdea este considerată componentul cheie care mediază comportamentul suicidar. Beck, Seer, Kovacs; Garrison (1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)212216 au demonstrat că cel mai bun predictor al unei eventuale tentative de suicid este expresia verbală a disperării. Astfel, gândurile ce ilustrează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
încearcă să se sinucidă, având în vedere faptul ca această boală manifestă un înalt grad de exaltare și un nivel ridicat al respectului de sine. Totuși, stările predominante în manie sunt cele de agitație și iritație amestecate cu stările de deznădejde și ratare specifice unei depresii de grad scăzut. Un alt factor care duce la creșterea riscului de sinucidere este dependentă de droguri sau alt tip de dependență. Într-un studiu prospectiv asupra încercărilor de sinucidere, au arătat că 33% dintre
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
așteptări înalte de la ei înșiși, înainte de a se îmbolnăvi. Se pare că acești oameni nu pot trăi cu ideea că vor avea un viitor mai prejos decât și l-au imaginat. Un predictor cognitiv variabil pentru sinucidere este sentimentul de deznădejde. care nu făcea parte din această categorie. În plus, unele cercetări arată că cei care încearcă sau chiar se sinucid dau dovada de rigiditate și inflexibilitate în gândire. Acest lucru îi împiedică și mai mult să ia în considerare soluții
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Gaudeamus igitur! ea dintâi și singura esențială datorie a omului ar trebui să fie o neobosită justificare a bucuriei existenței, o perma nentă încercare din a face din viață și cunoaștere bucurie, în pofida tuturor mizeriilor și întunecimilor, păcatelor, neputințelor și deznădejdilor. Iată o datorie cu adevărat virilă, o misiune a omului și a omeniei. Bucuria vieții depășește cu mult confortul și sănătatea. Ea nu exclude suferința, disperarea, agonia, ci dimpotrivă, le implică. Pentru că nu înseamnă nimic a te bucura de viață
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
toți cei care dau seama de problemele planetei în totalitatea ei. Eliade este un homo planetarius, un "semădău", cel care dă seama de tot ce e spirit pe Terra. Un homo planetarius este și Cioran, de vreme ce dă seama de toate deznădejdile lumii. În tinerețe nu era decât în condiția jalei românești, deci a unei singure forme a deznădejdii. Dacă ar fi continuat să foreze în jalea românească, până la a-i găsi acel "întru" al ei, în care să se poată recunoaște
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
semădău", cel care dă seama de tot ce e spirit pe Terra. Un homo planetarius este și Cioran, de vreme ce dă seama de toate deznădejdile lumii. În tinerețe nu era decât în condiția jalei românești, deci a unei singure forme a deznădejdii. Dacă ar fi continuat să foreze în jalea românească, până la a-i găsi acel "întru" al ei, în care să se poată recunoaște până și japonezul, atunci ar fi obținut universalul în varianta lui clasică, prin idiomatic. Recunosc că, vorbind
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
asemenea popular, deși sunt fragmente în care de resimte strident diferența între cuvintele comune juxtapuse unor termeni elevați sau unor pasaje lirice. Doamnele de la curte o încurajează pe Criseida în momentul plecării ei inevitabile, vorbind cu noblețe despre prietenie și deznădejde, pe când ajutorul lor este descris ca fiind <<nimic mai mult decât a-i scărpina călcâiul când pe ea o mânca capul>> IV, 85.”951 Arta portretului devine mult mai bine cizelată în această operă. „În Vânătoarea Dianei și în Filocolo
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Tragediile descriau împotrivirile destinului, care îi aducea pe cei nobili în poziții mai mult decât umilitoare. Poemul chaucerian trebuia să fie „o tragedie a dragostei”960, eroul urmând să cadă din pasionalitatea cea mai intensă în abisul suferinței și al deznădejdii pricinuite de trădarea femeii iubite. „Povestea lui Troilus, dacă este o tragedie, reprezintă, în același timp, o tragedie a destinului și o tragedie a personajului. Poate fi amândouă în același timp deoarece pentru Chaucer natura înseamnă destin. [...] Pentru scriitorul englez
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
asemenea popular, deși sunt fragmente în care de resimte strident diferența între cuvintele comune juxtapuse unor termeni elevați sau unor pasaje lirice. Doamnele de la curte o încurajează pe Criseida în momentul plecării ei inevitabile, vorbind cu noblețe despre prietenie și deznădejde, pe când ajutorul lor este descris ca fiind <<nimic mai mult decât a-i scărpina călcâiul când pe ea o mânca capul>> IV, 85.”951 Arta portretului devine mult mai bine cizelată în această operă. „În Vânătoarea Dianei și în Filocolo
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Tragediile descriau împotrivirile destinului, care îi aducea pe cei nobili în poziții mai mult decât umilitoare. Poemul chaucerian trebuia să fie „o tragedie a dragostei”960, eroul urmând să cadă din pasionalitatea cea mai intensă în abisul suferinței și al deznădejdii pricinuite de trădarea femeii iubite. „Povestea lui Troilus, dacă este o tragedie, reprezintă, în același timp, o tragedie a destinului și o tragedie a personajului. Poate fi amândouă în același timp deoarece pentru Chaucer natura înseamnă destin. [...] Pentru scriitorul englez
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
căsătoriile cu probleme, nefericite, e de așteptat ca moartea unuia dintre soți să fie simțită de celălalt ca o eliberare, dar cel mai des se Întâmplă contrariul, cel rămas În viață se simte doborât de o mare tristețe și de deznădejde. S-a rupt o legătură de atașament - care nu are nimic de-a face cu dragostea sau cu fericirea -, o anumită dependență. După ani În care a protestat Împotriva comportamentului perechii sale, acum Îi simte lipsa. A pierdut sensul vieții
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Rubrica „Profil” deschisă și destinată activită ții culturale, artistice și sociale a diferitelor personalităț i ale orașului Bârlad, se referă la I. Șerbănescu. A. Romila - Snagoveanu în „File de carnet” face o anchetă printre pensionarii bârlădeni, reținând mizeria vieții acestora, deznădejdea lor și constituirea Asociației pensionarilor tutoveni, cu sediul în Bârlad, ca măsură de aut o‐protecție. Primele numere din Veacul nostru au apărut în 2 pagini la Atelierele grafice Nicolae P. Peiu din Bârlad. Se publicau informații de calitate, epigrame
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ale oficialităților. Așa stând lucrurile, se pare că Chișinăul și provincia trăiesc, la 1996, vieți paralele. În timp ce unii încearcă, de ochii lumii, să-și lustruiască o imagine pozitivă, alții s-au scufundat de mult într-o multilateral dezvoltată eră a deznădejdii. Provincia, adică satul basarabean, ca orice ființă bolnavă, neputincioasă, se lasă din când în când contemplată. Convulsiile și gemetele sale ne oripilează. „Să vezi că e posibil și așa ceva” - constatăm stupefiați, atunci când doar pentru o clipă privim întra-acolo. Doar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de o perversitate continuă a voinței. Paradigma Werther și paradigma Freud Dar nu relativizează mărturisirea ireparabilul presimțit În orice act sinucigaș? Nu risipește notația jurnalieră (seacă, parțială și, de cele mai multe ori, criptică) tensiunea presupusă de actul atât de radical? În deznădejdea Înecată În bântuirea cinematografelor de cartier, a lui Cesare Pavese, În reveriile Îndoliate ale Sylviei Plath se află regăsirea acelui locus amœnus salvator, dar și enigmatic-Înfricoșător. Nădejdea pe care și-o pune sinucigașul În jurnal nu e cu mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
e mai rău etc. După epuizarea tuturor strategiilor supraviețuirii, notația de jurnal Începe să semene mai mult a contabilitate maniacală: o consemnare seacă a micilor piedici care-i Încetinesc ascensiunea stabilită cu atâta limpezime. Un traiect pe care se acumulează deznădejdile și deruta. Frazele lui au, din ce În ce mai des, un apăsat aer testamentar. Cuvintele par a fi Încrustate În piatră. Nici o moliciune, nici o inflexiune din care să deduci nesiguranța ori ezitarea. În Jurnalul lui vorbește o disperare compactă și un spirit torturat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]