13,108 matches
-
altor metode vezi și metoda fonetică, analitico-sintetică). 6.3.5. Definiția Definiția, prezentată ca metodă 172 didactică în unele studii de specialitate, implică raportarea termen de definit succesiune logică 173 de aspecte care caracterizează elementul de definit astfel încât să-l diferențieze de alte elemente, inclusiv din aceeași sferă. Caracteristici și repere aplicative ( Prin prisma raportului definit definitor, se realizează, în general, distincția între diferite tipuri de definiții: generice, de construcție, operaționale 174, asociabile etapei preșcolarității doar în manieră adaptată, accesibilizată: definiții
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a unui jeton cu imaginea unui obiect și a unuia cu imaginea mai multor obiecte de același fel (de stabilire a corespondenței singular plural), de alcătuire de enunțuri cu cele două forme substantivale etc. ( Prin raportare la funcționalitatea exercițiilor, sunt diferențiate: exerciții introductive de asociere a unui cuvânt dintr-o serie de omonime cu imaginea de pe un jeton (de exemplu, toc de pantof); exerciții de bază de exemplificare de către copii a altor situații în care se folosește cuvântul toc; exerciții de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vedere, în completarea acestei tipologii, și exercițiile combinate/mixte, în cazul în care realizate ca succesiune de operații/acțiuni exercițiile pot fi dirijate într-o secvență, nedirijate în alta etc.). ( După finalitatea avută în vedere prin valorificarea metodei exercițiului, se diferențiază: exerciții de memorare a unor versuri, jocuri de cuvinte, replici ale unor personaje, roluri în cadrul unei piese de teatru, proverbe, zicători etc.; exerciții de creativitate exerciții de plasare a unor obiecte, ființe în contexte diferite (un creion colorat la piață
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
având propriul corp drept instrument; jocuri de construcție; jocuri de rol (implicând acțiunea de ,,metamorfozare" în persoane, lucruri); * jocuri sociale: jocuri de imitație simplă; jocuri de rol complementare (educator copil); jocuri combative etc. ( Prin prisma raportării la nivelul comunicării, se diferențiază: * jocuri didactice verbale orale/scrise valorificând în realizarea comunicării orale/scrise cu precădere nivelul verbal: Cum face..., Jocul silabelor, Jocul sunetelor, Jocul cuvintelor (cu diferitele sale variante), Loto, Ciorchinele, Harta proiectului, Completează cu imaginea potrivită, Adu personajele în lumea lor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
De-a școala, Ghidul copiilor de grupa mijlocie/mare/pregătitoare etc.; * jocuri didactice evaluative: Întrecerea numelor, Întreabă, numește, răspunde!, Jocul micilor educatori, Bilă albă bilă neagră bilă...gri? etc.; În funcție de materialul didactic utilizat (sau nu) în realizarea jocului didactic, se diferențiază: * jocurile didactice cu material didactic/intuitive cu precizarea că materialul didactic trebuie să fie accesibil copiilor preșcolari, atractiv, adaptat particularităților perceptive ale acestora, simplu, clar, cu valențe estetice formative etc.: Loto, Puzzle, Harta..., Calendarul naturii, Micul Bibliotecar, jocuri-dramatizări cu decor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etapei instrucțional-verbale, respectiv demonstrative în cazul unui joc nou): Interviu cu..., Ce știi despre... un obiect/o ființă/mine/tine?, Împărăția cuvintelor/silabelor/ sunetelor etc. ( După tipul de unitate științifică de conținut în a cărui abordare este valorificat jocul, se diferențiază: * jocuri didactice de comunicare reflectare a domeniului general al comunicării orale și/sau scrise: Cum salutăm?, Jocul politeții, Micii jurnaliști, Știrea zilei, Răspunde la întrebare!, Știu răspunsul! Care era întrebarea?, Ce am vrut să spun?, Ghici cu cine vorbesc? etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de-a ghicitul, A ne pune în pielea altcuiva etc.). 6.3.23. Modelarea Modelarea 228 este metoda didactică ce constă în realizarea și utilizarea unor structuri simbolice pentru realități curente. Caracteristici și repere aplicative ( În lucrările de specialitate se diferențiază, în general, ca tipuri de modelare: * modelarea prin similitudine reprezentată prin machete, mulaje (redând în dimensiuni reale sau diminuate/augmentate anumite elemente/procese etc.); * modelarea prin analogie concretizată în scheme, modele grafice trimițând către raporturi stabilite între elemente, procese, fenomene
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
din viața locutorului), a doua (narare a unor întâmplări atribuite interlocutorului, eventual urmată de confirmarea/infirmarea acestora) sau a treia (cel mai frecvent, prin raportare la întâmplări fictive, reflectate de conținutul unor texte literare). ( Ca variantă a expunerii, povestirea se diferențiază de aceasta prin ,,prezentarea unor informații într-o manieră impresionistă"234, așadar prin reflectarea într-o anumită măsură (diferită de la un povestitor la altul și chiar la același povestor, în situații de comunicare diferite, în stări fizice/psihice diferite etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de mesaj didactic sau facilitarea transmiterii acestuia în/printr-un anumit mijloc, distincție care poate fi redimensionată în condițiile ancorării acestei tipologii în etapa preșcolarității (prin nuanțarea claselor deja identificate și prin adăugarea uneia care individualizează grădinița ca mediu educativ). Diferențiem, în acest sens: (a) mijloacele de învățământ caracterizate preponderent prin faptul că acestea conțin mesaj didactic: elemente naturale: plante, semințe, viețuitoare (peștișori, broască țestoasă, păsări) etc.; elemente substitutive (tridimensionale sau bidimensionale): jucării, machete, mulaje, modele, material de construcție etc. vezi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de formele literare, cu sublinierea funcționalității acestora; * familiarizarea cu diferitele aspecte ale codului comunicării; * formarea și actualizarea unui sistem de valori reperabil atât în realitatea propriu-zisă, cât și în lumea creațiilor literare valorificate; * dezvoltarea capacității de a opera (analiza, compara, diferenția etc.) cu idei, personaje etc. Prezentate în lucrările de didactică a activitătilor de educare a limbajului ca variante ale povestirii sau ca activități distincte, avem aici în vedere caracteristicile următoarelor forme/coordonate (teoretico-)aplicative ale de-mersului instructiv-educativ realizabil în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prisma influențelor exercitate de mediul familial); jocuri didactice de tipul Spune ce ai auzit, Telefonul fără fir, Mim au, astfel, rolul de a-i plasa pe copii în ipostaza de a reda/reproduce ceea ce au receptat/decodat, respectiv de a diferenția nivelul verbal al receptării de cel nonverbal; * încurajarea atitudinii deschise a ascultătorului față de vorbitor; exercițiu-joc pentru copii: 1. Povestiți-le colegilor ultimul episod din desenele animate preferate! 2. Povestiți-le ceva colegilor aceștia stând însă cu spatele la copilul-vorbitor, fără a-i
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
se află în sfera esteticului; (7) elementul de ,,încordare", caracteristic jocului, ,,pune la încercare forța jucătorului" (Huizinga 2003: 49); (8) ,,alteritatea și secretul jocului" sunt exprimate în ,,deghizare" (Huizinga 2003: 52). 207 Huizinga 2003: 53. 208 Chateau 1967: 175. 209 Diferențiate de dansuri și de ceremonii, asociate preponderent perioadei 11-13 ani, primele coborând, însă, până spre 4 ani (după cum o arată, de altfel, și practica educațională și nu numai). 210 Belsky&Most (1981), Nicolich (1877), Rubin, Fein&Vandenberg (1983), apud Schaffer
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
secvenței educaționale și proiectarea activității didactice (Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 178-179 aceste două nivele ale proiectării sunt prezentate alături de proiectarea unei unități instrucționale, planificarea trimestrială/anuală, programa analitică a disciplinei de învățământ și planul de învățământ ca exemple pentru proiectarea proceselor educaționale, diferențiată de R. M. Gagné și L. J. Briggs de proiectarea de sisteme educaționale): proiectarea secvenței educaționale implică relevarea (la nivel proiectiv) a corelației obiectiv operațional conținut avut în vedere în perspectiva realizării obiectivului respectiv strategie didactică (strategie/experiență de învățare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
noi nu situăm într-o voință cauzele acestei forme, dar totuși nu ne putem explica posibilitatea ei, decât derivând-o dintr-o voință"101; finalitatea fără scop este "legitatea liberă a intelectului". În Metodologia facultății de judecare teleologice, 82., Kant diferențiază între finalitatea externă, referitoare la un obiect ce este mijloc în vederea unui scop, și finalitatea internă, referitoare la un obiect a cărui realitate poate să nu fie scop ce devine mijloc pentru alt scop. Iată cum interpretează Hegel acest din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fapta umană în oceanul învolburat al spiritului care se caută pe sine (Hegel), fundarea determinismului prin finalitate persona-list-energetic păstrează relieful distinct al existenței umane, ca unitate, în unita-tea universului care cuprinde și "factori" fizici și "factori" psihici și evoluția care diferențiază între aceștia. Aceeași fundare antropologică pare să condiționeze și conceptul finalității al lui Kant. Facultatea de judecare reflexivă aparține omului ca ființă rațională. Aspectul formal al conceptului kantian al finalității constă, cum am stabilit în capitolul anterior, în condițiile logice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sale"172. Spațiul uman astfel determinat pare a fi izolat de natură. Al doilea factor al intuiției destinului este "dinamica ireversibilului"; idee de influență bergsoniană, dătătoare de sens pentru decuparea umanului din totul existenței. Ireversibilitatea cursului vieții omenești o va diferenția pe aceasta de ordinea naturii, caracterizată și prin repetabilitatea fenomenelor. Cauzalitatea, aparținând ordinii naturale, poate întoarce cursul acesteia către ceea ce s-a produs deja. Dimpotrivă, finalitatea aduce neîncetat un plus de adaptare. Acest factor se propune ca afirmare directă a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
au semnificația unor simple asociații subiective.) Prin această idee, legătura intuiției destinului cu experiența socială a individului este anulată, fiind presupusă doar experiența internă, subiectivă: "Ea (intuiția destinului n. C.) are o existență subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în școală. Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți"173. Dar, deși blocată prin geneză în subiectivitate, intuiția destinului se exersează "în afară", fiind una
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
încă, decât o unitate sufletească în care selecția dispozițiilor energetice nu s-a produs. Dar personalitatea mistică are o structură aptitudinală căreia îi corespunde o anume tehnică a muncii, sugerată direct de fenomenele naturale, o tehnică ce nu s-a diferențiat de cea a naturii. Ei îi lipsește specializarea, căci formează un tot nediferențiat, amorf, corespunzător unei conștiințe în care personalul și cosmicul sunt încă indiscernabile. Pe cât de departe se află putința folosirii energiilor cosmice prin munca specializată, pe atât de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
către natură, afirmativ în fond, pentru că propune lărgirea valabilității unui principiu al omului finalitatea asupra naturii, își are sensul negativ prin respingerea valabilității în sine a umanului și a determinării lui absolute ca existență împlinită fără intervenția naturii. Eul îl diferențiază pe om de natură, pentru că se afirmă ca atitudine anticipatoare, anticipând întâi propriile reacții, apoi alte evenimente posibile în lume. Dar devenit nucleu al personalității, structurând în jurul său dispoziții sufletești, toate de origine naturală, eul deschide unitatea de existență umană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca principiu nu este nici energia naturii, nici cea sufletească; principiu fiind, energia reprezintă temeiul unificator al segmentelor lumii. Energetismul este un monism fizicalist; personalismul energetic este un monism filosofic. Caracterizându-și doctrina, chimistul german o numește "monism a posteriori", diferențiind-o de "monismul a priori". Acesta din urmă pornește de la un pricipiu care nu este desprins din fapte și sfârșește ca antropomorfism. Ostwald argumentează că întreaga sa teorie pornește de la faptele pe care le procură experiența și că prin ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
idee proprie ipotezei energetiste). Nici una dintre acestea conștiința și realitatea unei energii în afara sa nu poate fi eliminată din unitate lumii fără a cădea în unilateralitate. Iar afirmarea unității lor presupune postularea "realității originare" în care cele două nu erau diferențiate, dar care făcea posibilă diferențierea lor prin evoluția sa. În afara evoluției nu s-ar fi produs nici o diferențiere. Personalismului energetic noua ipoteză propusă de Rădulescu-Motru îi este structurantă ideea evoluției prin sine a realității originare, evoluție care are sensul formării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
direcția de indentare. Suprapunerea amprentelor de inscripționare este prezentată în continuare pentru cazul în care pasul de avans al capului de scriere la realizarea indentării a fost ca și în cazul precedent, tot de 140μm. Refularea aparentă a materialului se diferențiază mai ușor prin depunerea acestuia în zona axei de avans a capului de scriere, iar în zona laterală au loc doar depuneri de material fragmentat și cu un grad de friabilitate mai mare față de structura de bază a aliajului Nimonic
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
topit în fasciculul laser, cu o vizualizare a caracteristicii pulsatorii a fasciculului. Se constată că inscripționarea prezintă o bună direcționalitate și tendința de copiere exactă a suprafeței aerofoliei. La expunerea pentru inscripționare în fascicul laser a paletelor, factorul ce poate diferenția calitativ între ele aceste suprafețe, este factorul de rugozitate Rk ce se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior. Conform acestor curbe (conform Fig. 4.9) a fost înregistrată 134 Fig. 5.6. Evidențierea caracteristicii de material topit în fasciculul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de până la 100μm. Zonele de topire copiază geometria spotului și păstrează caracterul secvențial și proprietatea de solidificare rapidă la trecerea spotului peste suprafața aliajului. În zona de suprapunere a inscripționării în fascicul femtolaser, apar structuri amorfe ce nu se pot diferenția semnificativ față de zonele supuse unei singure treceri de marcare. Se remarcă o structură amorfă globulizată, însoțită de frecvente depuneri de oxizi. Sunt puse în evidență, pe suprafața dublu inscripționată, unele fragmente de oxizi ce s-au desprins din stratul de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pe suprafața piesei. Zonele de topire copiază geometria spotului și păstrează caracterul secvențial și proprietatea de solidificare rapidă la trecerea spotului peste suprafața aliajului. În zona de suprapunere a inscripționării în fascicul femtolaser, apar structuri amorfe ce nu se pot diferenția semnificativ față de zonele tratate printr-o singură parcurgere. Se remarcă o structură amorfă globulizată, însoțită de frecvente depuneri de oxizi. Superioritatea calitativă a marcajelor femtolaser este evidentă, însă costurile actuale extrem de ridicate ale acestor echipamente nu justifică încă investiții pe
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]