10,118 matches
-
deja, în unele locuri, o atitudine activă; b) o previziune "locală", legată de realizarea personalității energetice la români. Previziunea generală conduce la pedagogia vocației; cea locală, la românism și, mai general, la etnopsihologie. Deschiderea personalității energetice către variații aptitudinale și diferențieri dispoziționale tot mai accentuate este determinată de legătura, niciodată perfectă, pe care ea o stabilește cu propriul său suport; acesta poate fi omul ca individ sau omul social. Oricât de "eficient" ar fi filtrate energiile cosmice prin sufletul poporului, astfel încât
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de muncă și care folosește energia "profesională" pentru a crea bunuri. Personalitatea energetică este ea însăși creatoare de energie. Odată constituită corelația persistentă a personalității, ce conferă evoluției energiei un sens, natura va urmări "ajungerea la o structură în care diferențierea de dispoziții va avea să producă un maxim de energie"219. Realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, concepte fundamentale în reconstrucția filosofică personalist energetică, își adună sensurile în conceptul personalității energetice. Determinismul prin finalitate este confirmat, în structura lui formală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în inovație, germenii care produc "evoluțiunea viitoare". Această evoluție nu este un fapt forțat sau adăugat prin contrabandă culturii. Ea urmează din nesiguranța pe care o are oricare timp istoric, societatea nefiind nicicând desăvârșită. Oamenii mari sunt purtătorii posibilității de diferențiere în interiorul modul uman de existență și, în ultimă instanță, în cultură. Explicația cu trimiteri clare către un spațiu dublu semnificativ, biologic și social, pe care C. Rădulescu-Motru o oferă apariției și rolului oamenilor mari este semnul direct al dublei determinări
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
originale, vocaționale; nici individualitățile, fie ele talentate, nu sunt, toate, vocații. Pentru a distinge omul de vocație în mulțimea de oameni ai unui timp istoric trebuie să avem o bună descriere a sa și o formulare satisfăcătoare a criteriilor de diferențiere față de omul obișnuit. Geneza, structura, funcțiile și tipurile vocației sunt suficiente pentru o bună descriere a sa, iar criteriile diferenței sale față de personalitatea omului obișnuit pot fi cunoscute prin dezvăluirea legăturilor dintre conceptul vocației și alte concepte: creație, noroc, profesie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre acestea conștiința și realitatea unei energii în afara sa nu poate fi eliminată din unitate lumii fără a cădea în unilateralitate. Iar afirmarea unității lor presupune postularea "realității originare" în care cele două nu erau diferențiate, dar care făcea posibilă diferențierea lor prin evoluția sa. În afara evoluției nu s-ar fi produs nici o diferențiere. Personalismului energetic noua ipoteză propusă de Rădulescu-Motru îi este structurantă ideea evoluției prin sine a realității originare, evoluție care are sensul formării corelațiunilor de personalitate. Evoluția este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din unitate lumii fără a cădea în unilateralitate. Iar afirmarea unității lor presupune postularea "realității originare" în care cele două nu erau diferențiate, dar care făcea posibilă diferențierea lor prin evoluția sa. În afara evoluției nu s-ar fi produs nici o diferențiere. Personalismului energetic noua ipoteză propusă de Rădulescu-Motru îi este structurantă ideea evoluției prin sine a realității originare, evoluție care are sensul formării corelațiunilor de personalitate. Evoluția este un fapt necesar diferențierii între fenomenele fizice și cele sufletești. Realitatea originară nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sa. În afara evoluției nu s-ar fi produs nici o diferențiere. Personalismului energetic noua ipoteză propusă de Rădulescu-Motru îi este structurantă ideea evoluției prin sine a realității originare, evoluție care are sensul formării corelațiunilor de personalitate. Evoluția este un fapt necesar diferențierii între fenomenele fizice și cele sufletești. Realitatea originară nu este, în sine, nici fizică, nici psihică. Doar evoluția provoacă diferențierea. Așa încât, primul postulat al monismului personalist energetic este ideea existenței "realității originare" ca energie, iar al doilea este ideea evoluției
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideea evoluției prin sine a realității originare, evoluție care are sensul formării corelațiunilor de personalitate. Evoluția este un fapt necesar diferențierii între fenomenele fizice și cele sufletești. Realitatea originară nu este, în sine, nici fizică, nici psihică. Doar evoluția provoacă diferențierea. Așa încât, primul postulat al monismului personalist energetic este ideea existenței "realității originare" ca energie, iar al doilea este ideea evoluției acesteia în sensul diferențierii fenomenelor sufletești de cele fizice. Al treilea postulat este cel al finalității: realitatea originară evoluează către
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și cele sufletești. Realitatea originară nu este, în sine, nici fizică, nici psihică. Doar evoluția provoacă diferențierea. Așa încât, primul postulat al monismului personalist energetic este ideea existenței "realității originare" ca energie, iar al doilea este ideea evoluției acesteia în sensul diferențierii fenomenelor sufletești de cele fizice. Al treilea postulat este cel al finalității: realitatea originară evoluează către constituirea anumitor corelații persistente. Al patrulea postulat se referă la direcția evoluției: către corelațiunile de personalitate. Personalismul energetic propune o reconstrucție filosofică a umanului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a unui dublu micromarcaj, nu este până în prezent suficient de bine cunoscut, modelarea matematică pentru estimarea comportamentului de durabilitate pentru astfel de cazuri rămânând încă un deziderat. De aceea, cercetările experimentale realizate și-au propus să evidențieze unele aspecte privind diferențierile microstructurale și funcționale ale suprafețelor [114] pe care sau realizat intervenții de dublă indentare, respectiv prin baleierea unui fascicul laser și prin indentare serială sau prin vibromarcare. Microstructura de solidificare ca urmare a utilizării laserului la inscripționare sau a modificării
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
dublei inscripționări femtolaser a paletei. Mărire X 100 Fig. 5.90. Imagine SEM ce surprinde suprapunerea celor două treceri doar pentru banda din zona centrală. Mărire X 200 Apar depuneri masive de oxizi pe zonele marginale ale marcajului și o diferențiere clară a celor două treceri, cu o îngustare a benzii de scanare și focalizare. În acest caz, devine relevantă și imposibilitatea suprapunerii exacte a celor două treceri ale fasciculului cu pulsuri de ordinul femtosecundelor. Din imaginile de microscopie electronică obținute
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Statisticii Muncii, elaborat de BIM, „populația activă cuprinde toate persoanele, de ambele sexe, care furnizează de-a lungul unei perioade de referință forța de muncă necesară la producerea bunurilor și serviciilor”. În lucrările BIM se găsesc de asemenea precizări privind diferențierea populației active după durata perioadei de referință, după cum urmează: populația obișnuit activă, înregistrată pentru o perioadă mare de timp (un an); populația activă de moment, denumită și mână de lucru, înregistrată în raport cu o perioadă scurtă de timp (o zi sau
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
și satisfacția în muncă. Condiții pentru asigurarea corelației dintre performanță și recompensă (Mathis, R., Nica, P., Rusu, C., 1997) Condiții Efecte Încrederea angajaților în manageri Managerul respectat de către angajați poate judeca degajat corelația dintre performanță și recompensă și poate decide diferențierea; cel contestat preferă să nu-și creeze greutăți și uniformizează plățile. Angajații care au încredere în șef acceptă diferențierea salariului; cel care îl contestă consideră diferențierea ca fiind un rezultat al subiectivismului și al părtinirii. Libertatea performanței Angajatul trebuie să
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Condiții Efecte Încrederea angajaților în manageri Managerul respectat de către angajați poate judeca degajat corelația dintre performanță și recompensă și poate decide diferențierea; cel contestat preferă să nu-și creeze greutăți și uniformizează plățile. Angajații care au încredere în șef acceptă diferențierea salariului; cel care îl contestă consideră diferențierea ca fiind un rezultat al subiectivismului și al părtinirii. Libertatea performanței Angajatul trebuie să fie convins că dacă realizează o performanță superioară va fi răsplătit în mod corespunzător; el trebuie să știe că
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
respectat de către angajați poate judeca degajat corelația dintre performanță și recompensă și poate decide diferențierea; cel contestat preferă să nu-și creeze greutăți și uniformizează plățile. Angajații care au încredere în șef acceptă diferențierea salariului; cel care îl contestă consideră diferențierea ca fiind un rezultat al subiectivismului și al părtinirii. Libertatea performanței Angajatul trebuie să fie convins că dacă realizează o performanță superioară va fi răsplătit în mod corespunzător; el trebuie să știe că poate să realizeze o asemenea performanță. Neplafonarea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
cheltuielilor pentru formarea forței de muncă, diversificării nevoilor umane, creșterii productivității muncii, sporirii cererii pe piața muncii. Mărimea și dinamica salariului depinde și de raportul de forțe dintre angajatori și lucrători, patronat și sindicate. Natura activității desfășurate. Există tendința de diferențiere a salariilor pe ramuri, subramuri, firme, sectoare, lucrători. Diferențele sunt date de condițiile de muncă (grea sau ușoară, de zi sau de noapte, mediul toxic sau nu), cantitatea de muncă, calitatea muncii, rezultatele obținute (productivitatea), responsabilitatea în muncă. Nivelul pregătirii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
fiind pus În practică În cazul disciplinelor vocaționale (artă, sport, deprinderi practice). Ar apărea o problemă doar atunci când religia ar deveni o disciplină de examen sau concurs, dar și În această situație s-ar putea găsi soluții adecvate pentru o diferențiere cantitativă circumstanțială. O recentă investigație realizată În mediul nostru proxim (școli și facultăți ieșene) arată că percepția dinspre beneficiari a orei de religie se Înscrie Într-o notă de aproximativ șapte. Nota acordată nu se referă În nici un fel la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Index al prosperității economice durabile (IPED), sugerat de Herman Waly, economist la Banca Mondiala, și John Cobb, analist american. Preocupările pentru o corectă evaluare a dezvoltării, necesară pentru elaborarea de strategii de guvernare națională și globală, au dus la o diferențiere între performanța economică și prosperitate. Performanța economică națională este în mod obișnuit măsurată prin indicatorul denumit produs național brut (PNB), care, ca indicator al succesului economic, are o mare putere politică. Totuși, succesul economic nu este același lucru cu prosperitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
27%-38%), după care descrește și se stabilizează în jurul a 30%. Diferențe de gen în efectele violenței televizuale Modificările comportamentale ale copiilor în urma vizionării scenelor violente de la televizor au o importanta componentă de gen, deoarece s-a constatat că există diferențieri ale intensității cu care fetele și băieții reacționează la violența televizuală. Astfel, s-a constatat că, în cazul băieților, efectul de desensibilizare este mai mare decât în cel al fetelor. În cazul fetelor, frica devine dominantă și depășește cu mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
tip fizic, care este, atât în zilele lucrătoare, cât și în cele de week-end, de trei ori mai multă decât violența de tip verbal. Așa se explică poate, percepția comună potrivit căreia canalul CN este mai violent decât FK. Despre diferențierile dintre natura scenelor cu conținut violent din cele două perioade luate în considerare, putem spune că, cu excepția violenței de tip economic, care este mai mult prezentă în zilele de week-end față de zilele lucrătoare, în rest, toate celelalte tipuri de violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
acest mediu. Din păcate, respondenții nu pot estima veniturile familiei și de aceea nu se poate face nici o inferență referitor la corelația dintre veniturile familiei și consumul TV în orașele mari, ipoteza avută în vedere fiind că, în acest mediu, diferențierile existente între veniturile diferitelor categorii sociale (considerând venitul mare ca o condiție necesară accesului la anumite activități sau modalități de petrecere a timpului liber) duc la un consum diferențiat de televiziune. Între cei ce declară că se uită mai puțin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
preferințele exprimate de respondenți pentru privitul la TV, în zilele lucrătoare și în week-end, pot fi puse pe seama programului pe care copii din această categorie, în marea lor majoritate elevi, îl au în timpul săptămânii. În funcție de sexul respondenților nu există mari diferențieri între fete și băieți, atât în timpul săptămânii, cât și în week-end, cu o singură excepție notabilă și anume procentul băieților ce privesc dimineața între 6 și 9 la TV este dublu față de procentul fetelor ce au același comportament, atât în timpul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
week-end, cu o singură excepție notabilă și anume procentul băieților ce privesc dimineața între 6 și 9 la TV este dublu față de procentul fetelor ce au același comportament, atât în timpul săptămânii, cât și în week-end. În funcție de mediul de rezidență există diferențieri majore atât în ceea ce privește consumul TV din cursul săptămânii, cât și în week-end. Tabelul 7. Consumatori TV în urban și rural, % În zilele lucrătoare Oraș peste 200 mii loc Oraș 100-200 mii loc Oraș 30-100 mii loc Oraș sub 30 mii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pentru copiii/adolescenți sunt foarte rar menționate (0,36%), cvasiabsența unor astfel de emisiuni justificând acest răspuns. Graficul 3. Răspunsurile la întrebarea, ce emisiuni urmărește de obiecei mai mult? Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. În funcție de sexul respondenților nu există diferențieri majore în ceea ce privește preferința pentru un anumit tip de emisiuni, cu o excepție notabilă: procentul ridicat al fetelor ce urmăresc cu precădere telenovele și filmele seriale (11,4%, respectiv 8,5%) față de băieți (4,5%, respectiv 4,4%) aceștia recuperând procentele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prin pecepția selectivă a mesajelor (atunci când decide din ce sursă dorește să obțină informații și ce fel de informații dorește să obțină). Unele informații sunt reținute, altele sunt respinse, de aceea comunicarea de masă are ca efect o „asimilare prin diferențiere” și nu o „asimilare-nivelare”. M. Levz și S. Windhal (1985) consideră că receptorii operează tot timpul selecții, înaintea, în timpul și după expunerea la mesajele transmise de mass-media. Înaintea expunerii, ei selectează ceea ce doresc să consume. Tot selectiv procedează membrii audienței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]