1,810 matches
-
și, în teatru, este să extragi morala după fiecare scenă - toți, oricât de progresiv le e impozitul, se proclamă martiri. Martir al ideii. Martir al propriei intransigențe. Martir al comitetului. Martir al Europei. Martir al criticii. Martir până și al difuzorilor de bilete în întreprinderi. Orice martiraj e o diversiune. Martiriul autorului de teatru tras pe roata regiei (și reciproca, de când tot regizorul se vrea creator cât demiurgul!) nu e decât o diversiune la sfânta și brutala luptă dintre text și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Enescu! Ce facem?”. El nu deschise, articulând clar și brusc neprietenos: „Noi mai rămânem! Ne întâlnim la Ambasadă!”. Totul mi se spulberă în gara Kievskaia: nu mă aștepta nimeni pe peronul imens, abundent populat peste care se revărsa din nu știu câte difuzoare: Tomnaia noci cântată indiscutabil de Mark Bernes, prima romanță sovietică auzită cândva, când intraseră rușii în București și tata țâțâia ca T. în compartiment. Încremenit, am auzit cum explodează în mine o panică nouă, neașteptată, din care se adunară câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
lângă garderobiera mea stătea, pe un scaun, o fetiță care citea, impasibilă, o carte cartonată, un Pușkin pentru copii, probabil. Sala era fastuoasă, până la balcon unde aveam locul am urcat cu două scări rulante, publicul - peste care se revărsa din difuzoare Tomnaia noci - era tot atât de numeros cât călătorii pe un peron din gara Kievskaia, ziua. Trupa mi se păru formidabilă, știa totul de la duioșie la veselie, de la murmur la chiot, de la Katiușa războinică la Kalinka milostivă. În pauza lungă dintre primo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mă arunca de aici, de sus, până acolo, peste masa cu pateuri în gură și bere în mână, împiedicându-i - o clipă, două, trei - să huruie la Praga, să înfulece și să gâlgâie aici, să-și pună Tomnaia noci la difuzoare. Era prima oară când încercam acest impuls și nu știu cum am ajuns - pe picioare sau pe sus - la garderobă, unde femeia citea fără glas lângă fetiță din cartea cartonată; i-am întins tichetul, ea fu surprinsă, cred că m-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cel mai important aspect al revoluției social media. Pe YouTube, filmul în care anonimul Adrian Tudor își laudă Audi-ul are de trei ori mai multe vizualizări decât orice clip cu vedeta Mircea Badea. În social media, cu toții suntem reporteri, redactori, difuzori de mesaje, nu doar receptori. Un blog personal, un clip pe YouTube sau chiar un status update pe Twitter sau Facebook pot ajunge la zeci, sute de mii, milioane de oameni. Doar o modă, sau o schimbare profundă? În martie
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în cele offline, fiecare își poate găsi un public, mai mic sau mai mare. Pentru că accesul la mediu echivalează cu accesul la mijloacele de producție și de diseminare, ne este mai ușor ca oricând să devenim noi înșine creatori și difuzori de conținut. În business și comerț, consumatorii încep să aibă cu adevărat o voce și să simtă că dețin controlul - iar atunci când companiile îmbrățișează această nouă dinamică toată lumea are de câștigat. În politică, actorii și publicul deopotrivă au la dispoziție
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
DIN CAP ȘI SE CHINUI SĂ ZÂMBEASCĂ. ÎȘI DĂDU SEAMA CĂ OPERAȚIUNILE DE RUTINĂ ALE PROCESULUI ERAU CA DE OBICEI ABORDATE ÎN MOD FORȚAT. Medellin vorbea la telefon: \ EȘTI TILDEN ARALLO, CONDUCĂTORUL GRUPULUI 814? \ Tilden Arallo. RĂSPUNSUL VENI DE LA UN DIFUZOR. ERA O VOCE DE BARITON. PROBABIL OMUL BĂNUIA DEJA CĂ I SE TELEFONA DE LA O REUNIUNE OFICIALĂ, DEOARECE AVEA UN TON RESPECTUOS. \ SUNT MEDELLIN, PREȘEDINTELE CONSILIULUI CONDUCĂTORILOR DE GRUP. \ Da, Excelență? \ Am primit instrucțiuni din partea Consiliului să te contactez în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
mă duc la Trask acasă. Doar el mi-a spus să merg acolo." Mult timp rămase indiferent, gândindu-se că apartamentul lui Trask era destinația logică pentru cineva care avea înfățișarea lui. \ AM ATERIZAT, DOMNULE, ÎL INFORMĂ VOCEA PILOTULUI DIN DIFUZORUL DE LÂNGĂ EL. MARIN RIDICĂ MIRAT PRIVIREA, APOI SE SCULĂ ÎN PICIOARE, APROAPE RESEMNAT CĂ TREBUIA SĂ FACĂ EXACT AȘA CUM ÎI SUGERASE SAVANTUL. DEODATĂ SE ÎNCRUNTĂ ȘI SE AȘEZĂ DIN NOU. \ M-AM RĂZGÂNDIT, SPUSE EL. DU-MĂ LA..., ȘI NUMI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
distincțiilor de la cimitirul militar. Întrucât nu își putea da demisia din grup, nu făcu nici o încercare de a intra în contact cu membrii acestuia. La zece fără douăzeci, vocile comandanților brigăzilor de asalt care vorbeau unii cu ceilalți răsunară în difuzorul său personal. Urmă o pauză chinuitoare, după care se făcu auzit șuieratul unui pulverizator cu gaz. Marin micșoră volumul, apoi, întrucât sunetul persista, scoase aparatul din funcțiune. Sună telefonul; era secretara care îl chema din camera alăturată. \ Colonelul Gregson vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
prezenta un interes crescut, dar nu părea momentul potrivit pentru o discuție pe această temă. Totuși, nu se putu împiedica să nu întrebe: ― Crezi că e vorba de un procedeu acustic? ― Exact; un circuit implantat în centrul auditiv, cu un difuzor minuscul fixat pe osul urechii interne. Marin dădu din cap în semn de înțelegere. ― Deci telepatia este exclusă. Totuși, circuitul a fost implantat în creierul tău. Cum îți explici că și eu am auzit? Pe chipul lui Trask se întipări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
vedeau În depărtare printre curțile neîngrijite - totul era Învăluit În diferite nuanțe de cenușiu. Din când În când răzbăteau prin larma obișnuită a străzii sunete străine: dangătele clopotelor din biserici, Înalte și rare, Întretăiate, joase, subțiri, grave sau triste, un difuzor Îndepărtat, ciocane pneumatice și sunetul slab al vreunei sirene. Toate aceste zgomote nu puteau acoperi liniștea Ierusalimului, liniștea aceea fundamentală, permanentă, pe care, dacă vrei, o poți descoperi sub orice zgomot. Un bătrân și un copil, probabil bunic și nepot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și un spațiu de liniște (amenajat pentru lecturi în tihnăă. Spre deosebire de Bookfest 2006, intrarea va fi liberă anul acesta pentru toate categoriile de public. Decizia a fost luată prin vot de toate asociațiile de editori implicate: AER, Federația Editorilor și Difuzorilor de Carte din România, UER, SER, APLER, ADEPC, ARIEL, ACS, Agora. Festivalul festivalurilor în Capitala Culturală La Sibiu, cu mult înainte să se nască străbunicii noștri, exista primul teatru din centrul și estul Europei, cu loje din lemn de trandafir
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
pe-o tastă. Clinchetul de clopoței răsună la fel de slab ca și data trecută, dar oamenii de pe coridor se cufundară într-un somn adânc. - Asta se va repeta din zece în zece minute spuse Grosvenor, ridicându-se. Am instalat peste tot difuzoare care preiau sunetele și le amplifică. Vino. - Unde mergem? - Vreau să instalez un întrerupător de circuit în principalul panou de control energetic al navei. Grosvenor se duse să caute întrerupătorul în magazia de înregistrări pe suporturi magnetice și, peste câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
plimbase prin Gaza cucerită. Se mătura sticlă spartă. În piață, blindate și arme. Imediat În spate, zidurile cimitirului, domurile mormintelor albe. În praf, resturi de mâncare la copt, alterate; mirosuri de gunoi Încălzit și de urină. Jazz oriental transmis din difuzoare șerpuind ca dizenteria prin măruntaie. O muzică atât de ucigător de comică. Femei, doar femei mai În vârstă, făceau piața; sau plecau spre piață; nu se putea găsi mare lucru de cumpărat. Vălurile negre erau transparente. Vedeai fețele cu osatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Nu mă puteți atinge cu nimic. Cunosc jocul, m-am prins de trucurile voastre psihologice. Nu-s prost, nu-s prost deloc. Trucuri ieftine, de bâlci. Nu vreți să spuneți nimic? Tăcem așa, împreună? Ok... Pot să fumez? (Voce în difuzor): Bineînțeles. Doriți cumva și o felație? O să vă mai întreb și mâine. Poate vă răzgândiți. Și poimâine... Mă plictisesc... Bine, fie, vă spun ce vreți să auziți. N-am de gând să stau aici până diseară. Vreau să fumez. Îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
am dus la școală la ora de biologie să le facem disecție. Apoi am dat foc vacii că se chinuia îngrozitor fără ochi. Ați văzut vreodată o vacă în flăcări alergând pe câmp? E superb, e o mi... (Voce în difuzor): Stop! E suficient. Mulțumim, domnule Mihai. Vă anunțăm noi dacă ați luat rolul. Deocamdată vă rugăm să poftiți în camera de alături. Colegul nostru Matei vă va da un alt text. Am vrea să dați o probă și pentru rolul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
și Bob să stea acasă să-și facă lecțiile. Hai, las-o pe mămica să te invite! Tare-aș mai vrea! Astă seară tăticu’ e la club cu prietenii lui. Mergem Într-un loc unde-i tare frumos, de-acord? Difuzorul liftului În care urcau spre restaurant transmitea un șlagăr american cunoscut de la radio. Johan nu-i știa numele și nici pe-al interpretului, recunoștea Însă o parte a refrenului. Suna cam așa: ...mi-e greu să te iubesc, dacă nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
palme. Dau so norul la minimum. De ce? Pentru că sunt laș. Îmi îngrop frun tea în iarba cea roșie care nu mai e de mult un covor, ci o întreagă prerie roasă de rugina asfințitului. Durerea mea bubuie undeva, într-un difuzor interior. E atât de puternică, încât nu mai suport să-i aud pe ceilalți, nu mai am putere și pentru ei, nu vreau să mai fiu aici, mă agasează suferința lor, ca un cor care încearcă s-o acopere pe
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
deja în salon. Gosseyn nu vedea în ce-l privește un asemenea anunț. ― Și ce dacă? întrebă el. ― Discutăm măsurile de protecție a locatarilor acestui etaj pe timpul duratei jocurilor, domnule. ― Ah! exclamă Gosseyn. Era surprins că uitase. Comunicatul transmis prin difuzoarele hotelului îl intrigase. Era totuși greu de conceput că cel mai mare oraș al lumii s-ar fi putut găsi complet lipsit de poliție sau de pază în timpul perioadei jocurilor. În orașele exterioare, în celelalte orașe, în sate și comunități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
supoziții era tulburătoare. Problema Teresei Clark devenea din ce în ce mai complexă. Mai afectat decât se aștepta Gosseyn intră într-una din cabinele de examen vacante din secția "G". Ușa abia se închise cu un clinchet ușor în spatele său, că o voce din difuzor îl întrebă sec. ― Numele dumneavoastră? Gosseyn uită de Teresa Clark. Acum începea greul. Cabina era dotată cu un confortabil fotoliu cu pivot, cu un birou cu sertare și un panou transparent, amplasat deasupra acestuia în spatele căruia tuburi electronice luminoase formau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Cabina era dotată cu un confortabil fotoliu cu pivot, cu un birou cu sertare și un panou transparent, amplasat deasupra acestuia în spatele căruia tuburi electronice luminoase formau motive mergând de la roșul intens la galbenul viu. În centrul panoului se afla difuzorul stilizat. confecționat de asemenea din plastic transparent. De acolo răsuna vocea Mașinii, care acum îi repeta: ― Numele dumneavoastră? și, vă rog, strângeți în mâini electrozii. ― Gilbert Gosseyn ― șopti Gosseyn. Se făcu tăcere, câteva tuburi de culoare roșie intensă clipiră, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
90% dintre candidați trebuie că fuseseră deja eliminați, și absența lor se făcea simțită. Într-o cabină din tipul utilizat pentru selecția inițială, Gosseyn apucă contactele metalice necesare stabilirii legăturii și așteptă. După 30 de secunde, o voce răsună din difuzorul amplasat în peretele din fața lui. ― Deci asta-i situația, nu-i așa? Ce planuri ai? Întrebarea îl surprinse pe Gosseyn. El ora cel care venise să ceară sfaturi și chiar ― deși îi era rușine să recunoască ― instrucțiuni. Propriile lui idei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
filme și în cărți și-n toate poveștile. Tot ce s-a întâmplat la verni sajul ăsta ultramediatizat a fost doar vrăjeală fără sens și praf în ochi și apă de ploaie. Acum e momen tul adevărului. Nu mai există difuzoare mici, ascunse în pereți de rigips. Nu mai există muzică ambientală care să-ți dea impresia că viața e frumoasă și că totul e sub control. Nu mai trece nici un chelner ca să ți ofere un pahar cu șampanie. Acum se
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
încă prea de vreme. N-are nici un rost să mă opresc aici. Mă plimb, un timp. Îmi place că e destul de liniște. Din când în când, aud frânturi de replici din textul ăla idiot, cred că sunt pe-aici niște difuzoare de ultimă generație. Deschid ușile, cu răbdare. Camere pustii. Știu ce caut. Caut momentul în care s-au cunoscut. Momentul în care el s-a uitat la ea și a apreciat o anumită parte a anatomiei ei. Momentul în care
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
venit. Iar eu n-am să intervin cu nimic de data asta. Dacă boul ăla doarme ca lemnul, e treaba lui. Sophia duce telefonul la ureche. Era și cazul. Aude soneria. Eu îmi țin respirația, ca să prind orice zgomot din difuzorul ăla minuscul. Clic. Hei. O voce adormită rău. Vocea masculului adormit rău. Sophia nu spune nimic. Ascultă. Vocea masculului spune iar hei. Cred că e un lucru normal să spună hei, în fond, nici nu știe cum o cheamă. Sophia
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]