KorAP: Find »[drukola/base=digestie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...90 >

2,240 matches

Corola-website/Law/156905_a_158234

proprietățile mușchilor; mecanismul contracției musculare și manifestările mecanice ale contracției. 2.2 Funcțiile de nutriție: Digestia și absorbția: - topografia, morfologia, structura organelor sistemului digestiv; - fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive și acțiunea lor; - contracțiile musculaturii tubului digestiv și importanța lor în digestie și absorbție; absorbția intestinală). ● Sângele: - componentele sângelui; - funcțiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul. ● Circulația: inima - morfologia, structura, vascularizația și inervația inimii; proprietățile mușchiului cardiac; ciclul cardiac. ● Respirația: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizația plămânilor; - fiziologia sistemului respirator, volumele

ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/156905_a_158234]
morfologie); sanguin - limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie). 2. Osteologia și artrologia: - Morfologia oaselor; - Componentele scheletului; - Articulațiile: clasificare, funcții. 3. Miologia: - Morfologia, fiziologia mușchilor. - Clasificarea mușchilor (după formă; poziție, mișcări). 4. Aparatul digestiv: componente, glande anexe: - Enumerare, morfologie, particularități pe specii; - Digestia: etape și particularități; - Glandele anexe: ficatul și pancreasul (structură și funcții); - Aparatul digestiv Ia păsări (segmente, particularități). 5. Aparatul respirator: componente. - Segmente (enumerare); - Pulmonul (morfologie); - Aparatul respirator la păsări (particularități); - Respirația: mecanica respiratorie, schimbul de gaze. 6. Aparatul circulator: componente

ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/156905_a_158234]
Corola-website/Law/149464_a_150793

ale probei de analizat trebuie să fie supus întregii proceduri simultan cu fiecare serie de testare a probelor pentru analiză (vezi Cap. I, lit. B, pct. 1, lit. b) și c), pentru cerințe de acuratețe și precizie). 4. Criteriul de digestie al probelor Depinde de sistemul de măsurare ce se folosește mai mult sau mai puțin prin digestia unui material organic din proba, ce poate fi necesar. Decompoziția prin calcinare, digestie umedă într-un sistem deschis și aparat de digestie, pot

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
probelor pentru analiză (vezi Cap. I, lit. B, pct. 1, lit. b) și c), pentru cerințe de acuratețe și precizie). 4. Criteriul de digestie al probelor Depinde de sistemul de măsurare ce se folosește mai mult sau mai puțin prin digestia unui material organic din proba, ce poate fi necesar. Decompoziția prin calcinare, digestie umedă într-un sistem deschis și aparat de digestie, pot fi de asemenea utilizate. Curățarea sticlăriei și a altor echipamente folosite trebuie să fie făcută cu mare

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
c), pentru cerințe de acuratețe și precizie). 4. Criteriul de digestie al probelor Depinde de sistemul de măsurare ce se folosește mai mult sau mai puțin prin digestia unui material organic din proba, ce poate fi necesar. Decompoziția prin calcinare, digestie umedă într-un sistem deschis și aparat de digestie, pot fi de asemenea utilizate. Curățarea sticlăriei și a altor echipamente folosite trebuie să fie făcută cu mare atenție, atunci când elementele trebuie să fie determinate la nivelul de urme; fiecare metodă

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
de digestie al probelor Depinde de sistemul de măsurare ce se folosește mai mult sau mai puțin prin digestia unui material organic din proba, ce poate fi necesar. Decompoziția prin calcinare, digestie umedă într-un sistem deschis și aparat de digestie, pot fi de asemenea utilizate. Curățarea sticlăriei și a altor echipamente folosite trebuie să fie făcută cu mare atenție, atunci când elementele trebuie să fie determinate la nivelul de urme; fiecare metodă trebuie să specifice o procedură de curățare. Procedurile de

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
carbon (particule negre) nu mai este vizibil în cenușă. Pentru a minimaliza posibilitatea de contaminare, conținutul cuptorului nu trebuie să conțină nivele ridicate de elemente ce trebuie să fie determinate. d). Presiunea atmosferică cu acizi minerali În metodele ce folosesc digestia cu presiunea atmosferică se utilizează un numar destul de mare de reactivi și înseamnă că nivelul lor de contaminare trebuie să fie cât mai scăzut posibil (vezi pct. 4, alin. a). În timpul condițiilor de oxidare ale digestiei trebuie menținute astfel încât să

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
În metodele ce folosesc digestia cu presiunea atmosferică se utilizează un numar destul de mare de reactivi și înseamnă că nivelul lor de contaminare trebuie să fie cât mai scăzut posibil (vezi pct. 4, alin. a). În timpul condițiilor de oxidare ale digestiei trebuie menținute astfel încât să se evite carbonizarea; dacă carbonizarea apare imediat se adaugă câțiva ml de acid oxidant (acid percloric, acid azotic). Unele probe cu carbonizări sunt foarte dificil de digerat mai departe; de asemenea aceste carbonizări pot duce la

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
carbonizarea apare imediat se adaugă câțiva ml de acid oxidant (acid percloric, acid azotic). Unele probe cu carbonizări sunt foarte dificil de digerat mai departe; de asemenea aceste carbonizări pot duce la pierderea de analizați (arsen, Hg) prin volatilizare. În digestia finală, după diluare, să fie analizat direct la flacăra spectrofotometrului de absorție atomică sau la cuptorul de grafit, prezența de reziduuri cu masa moleculară mică, moleculele organice pot să nu se interfereze cu măsurarea. În aceste cazuri de digestie a

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
În digestia finală, după diluare, să fie analizat direct la flacăra spectrofotometrului de absorție atomică sau la cuptorul de grafit, prezența de reziduuri cu masa moleculară mică, moleculele organice pot să nu se interfereze cu măsurarea. În aceste cazuri de digestie a probelor sunt suficiente amestecuri de acid sulfuric/acid azotic. Probele care trebuie să fie analizate prin dpsav sau din care proba de analizat trebuie să fie extrase cu agenți organici complecși și trebuie să fie libere de orice material

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
de acid sulfuric/acid azotic. Probele care trebuie să fie analizate prin dpsav sau din care proba de analizat trebuie să fie extrase cu agenți organici complecși și trebuie să fie libere de orice material organic rezidual. În aceste cazuri digestia finală cu acidul percloric/sau peroxidul de hidrogen este cea mai adecvată. e). Digestia prin presiune Numai vase create special pentru presiune și cuptoare trebuie să fie folosite pentru aceste tipuri de tehnici. Cuptoarele de microunde trebuie să fie de

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
din care proba de analizat trebuie să fie extrase cu agenți organici complecși și trebuie să fie libere de orice material organic rezidual. În aceste cazuri digestia finală cu acidul percloric/sau peroxidul de hidrogen este cea mai adecvată. e). Digestia prin presiune Numai vase create special pentru presiune și cuptoare trebuie să fie folosite pentru aceste tipuri de tehnici. Cuptoarele de microunde trebuie să fie de tipul celor specifice folosite pentru laborator. Acest mesaj trebuie să fie clar definit în

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
de referință, care permite utilizarea acestor tehnici. Principala restricție a acestei tehnici este o cantitate mică de parte de analizat care poate fi digerata în cele comune tipuri de cuptoare care se găsesc în comerț. De obicei produsul obținut prin digestie poate fi analizat după diluare, direct la flacăra (saa) sau la cuptorul de grafit. Digestia suplimentară cu acid percloric și/sau peroxid de hidrogen va fi necesară când produsul obținut prin digestie trebuie să fie analizat prin dpsav sau să

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
mică de parte de analizat care poate fi digerata în cele comune tipuri de cuptoare care se găsesc în comerț. De obicei produsul obținut prin digestie poate fi analizat după diluare, direct la flacăra (saa) sau la cuptorul de grafit. Digestia suplimentară cu acid percloric și/sau peroxid de hidrogen va fi necesară când produsul obținut prin digestie trebuie să fie analizat prin dpsav sau să fie extras cu agenți organici complecși. 5. Criteriul pentru spectrofotometria de absorție atomică (saa) În

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
găsesc în comerț. De obicei produsul obținut prin digestie poate fi analizat după diluare, direct la flacăra (saa) sau la cuptorul de grafit. Digestia suplimentară cu acid percloric și/sau peroxid de hidrogen va fi necesară când produsul obținut prin digestie trebuie să fie analizat prin dpsav sau să fie extras cu agenți organici complecși. 5. Criteriul pentru spectrofotometria de absorție atomică (saa) În general, setările aparatului trebuie să fie apropiate de recomandările producătorului. Performanță acestui echipament complet trebuie să fie

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
desorbția termică, controlul clorurii de paladiu poate întârzia. d). Spectrometria atomică de absorție cu generator hidric pentru arsen Componentele organice ce conțin arsen pot fi foarte stabile și necesită o puternică procedura de decompoziție oxidativa pentru a asigura rezultate corecte. Digestia umedă trebuie să includă presiunea digestiei ce trebuie să fie urmată de digestia finală cu acid percloric cu peroxid de hidrogen sau cu alt oxidant mai puternic cum ar fi permanganatul de potasiu. Calcinarea cu o mixtura de nitrat de

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
poate întârzia. d). Spectrometria atomică de absorție cu generator hidric pentru arsen Componentele organice ce conțin arsen pot fi foarte stabile și necesită o puternică procedura de decompoziție oxidativa pentru a asigura rezultate corecte. Digestia umedă trebuie să includă presiunea digestiei ce trebuie să fie urmată de digestia finală cu acid percloric cu peroxid de hidrogen sau cu alt oxidant mai puternic cum ar fi permanganatul de potasiu. Calcinarea cu o mixtura de nitrat de magneziu/oxid de magneziu ca ajutor

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
cu generator hidric pentru arsen Componentele organice ce conțin arsen pot fi foarte stabile și necesită o puternică procedura de decompoziție oxidativa pentru a asigura rezultate corecte. Digestia umedă trebuie să includă presiunea digestiei ce trebuie să fie urmată de digestia finală cu acid percloric cu peroxid de hidrogen sau cu alt oxidant mai puternic cum ar fi permanganatul de potasiu. Calcinarea cu o mixtura de nitrat de magneziu/oxid de magneziu ca ajutor de ardere este de asemenea utilizată în

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
Corola-website/Law/149510_a_150839

crud, lapte parțial ecremat și lapte ecremat. 2. Definiție Conținutul total de azot al laptelui reprezintă conținutul de azot, exprimat în procent de masă, determinat prin metoda specificata Kjeldahl. 3. Principiu O cantitate cântărita din proba de lapte este supusă digestiei cu acid sulfuric concentrat și sulfat de potasiu și sulfat de cupru (ÎI) ca si catalizator, pentru a transforma azotul din compușii organici în sulfat de amoniu. Amoniacul se elimină prin ad��ugarea soluției de hidroxid de sodiu și apoi

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind stabilirea metodelor de analiza şi testare a laptelui tratat termic pentru consum uman direct*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149510_a_150839]
cu diametrul de aproximativ 5 mm, granule Hengar, piatra ponce. ... c) Eprubeta gradata sau pipeta automată ce depune 1,0 ml. ... d) Cilindri gradați de măsurare, din sticlă, cu o capacitate de 50, 100 și 250 ml. ... e) Aparat de digestie, intr-o pozitie înclinată (aproximativ 45��), cu încălzitor electric sau bec de gaz, ce nu încălzește fiolele deasupra nivelului conținutului acestora, cu sistem de extracție a fumului. ... f) Aparat de distilare confecționat din sticlă de borosilicat, în care se poate

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind stabilirea metodelor de analiza şi testare a laptelui tratat termic pentru consum uman direct*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149510_a_150839]
Se folosește acid pentru spălarea oricărei urme de soluție de sulfat de cupru, sulfat de potasiu sau lapte de pe gâtul balonului și se amestecă cu grijă conținutul balonului. ... Notă: Deoarece substanțele organice consumă acidul sulfuric în timpul fierberii, se folosesc pentru digestie 30 ml de H(2)ȘO(4) (4.c) în loc de 25 de ml, daca laptele conține mai mult de 5,0% (m/m) grăsime. Acest lucru trebuie, de asemenea aplicat la testul blank. b) Fiecare balon Kjeldahl se încălzește pe

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind stabilirea metodelor de analiza şi testare a laptelui tratat termic pentru consum uman direct*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149510_a_150839]
de H(2)ȘO(4) (4.c) în loc de 25 de ml, daca laptele conține mai mult de 5,0% (m/m) grăsime. Acest lucru trebuie, de asemenea aplicat la testul blank. b) Fiecare balon Kjeldahl se încălzește pe aparatul de digestie (5.e), la început ușor, astfel încât toată spumă neagră să rămână în balon. Atunci cand spumarea inițială a încetat și apar vapori albi abundenți, se fierbe puternic (vaporii de acid se vor condensa la jumatatea gâtului balonului) până când nu mai rămân

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind stabilirea metodelor de analiza şi testare a laptelui tratat termic pentru consum uman direct*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149510_a_150839]
balonului devine limpede de culoare albastru-verzui pâl. Se fierbe apoi ușor cel putin 1,5 ore. Se rețin următoarele cerințe: ... (i) timpul de limpezire a substanței digerate nu trebuie să fie mai mare de o oră, iar timpul total de digestie nu trebuie să fie mai mic de 2,5 ore. Dacă este necesar mai mult de o oră pentru limpezire, timpul total de digestie trebuie să se prelungească în consecință. (îi) sulfatul de potasiu adăugat favorizează digestia pe masura ce crește temperatura

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind stabilirea metodelor de analiza şi testare a laptelui tratat termic pentru consum uman direct*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149510_a_150839]
a substanței digerate nu trebuie să fie mai mare de o oră, iar timpul total de digestie nu trebuie să fie mai mic de 2,5 ore. Dacă este necesar mai mult de o oră pentru limpezire, timpul total de digestie trebuie să se prelungească în consecință. (îi) sulfatul de potasiu adăugat favorizează digestia pe masura ce crește temperatura de fierbere a amestecului. Dacă volumul rezidual de H(2)ȘO(4) este mai mic de aproximativ 15 ml, la finalul timpului de digestie

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind stabilirea metodelor de analiza şi testare a laptelui tratat termic pentru consum uman direct*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149510_a_150839]
timpul total de digestie nu trebuie să fie mai mic de 2,5 ore. Dacă este necesar mai mult de o oră pentru limpezire, timpul total de digestie trebuie să se prelungească în consecință. (îi) sulfatul de potasiu adăugat favorizează digestia pe masura ce crește temperatura de fierbere a amestecului. Dacă volumul rezidual de H(2)ȘO(4) este mai mic de aproximativ 15 ml, la finalul timpului de digestie, azotul poate să fi fost pierdut din cauza încălzirii excesive. Dacă se încălzește cu

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind stabilirea metodelor de analiza şi testare a laptelui tratat termic pentru consum uman direct*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149510_a_150839]