2,996 matches
-
informații/contrainformații al armatei a continuat să reprezinte una din instituțiile de bază în sistemul securității naționale și în timpul regimului de autoritate monarhică, însă s-a situat în urma Serviciului Secret, care a dominat perioada respectivă. Accentul intelligence-ului militar a fost direcționat pe analiza datelor primare obținute de Serviciul Secret, fapt care a pus în umbră realizările informative proprii în domeniu. În paralel, au fost evidențiate măsurile contrainformative eficiente, care au dejucat posibilitatea executării unor sabotaje sau a altor acte subversive, planificate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înțeles încă” rostul acestora și, mai grav, au fost primite la centru în forme incomplete. A fost definită informația și domeniul de interes al beneficiarilor, precum și modul de menționare a verificărilor efectuate asupra datelor primite. O nuanță pedagogică a fost direcționată și către comandanții locali ai Gărzilor Naționale, care au fost atenționați să se implice mai mult în această sensibilă activitate. La începutul anului 1940 au fost aduse modificări în organizarea F.R.N., ocazie cu care Gărzile Naționale au primit, în plus
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu care a fost informat despre atacul proiectat de Reich contra U.R.S.S. Un nou focar de conflict s-a ivit în apropierea României, atunci când la Belgrad a avut loc o lovitură de stat care a schimbat cursul politicii externe, direcționând-o către U.R.S.S. Considerând acest lucru un afront personal, Hitler a decis atacul contra Iugoslaviei (6 aprilie 1941), la care s-au raliat Italia, Ungaria și Bulgaria. Guvernul de la București a refuzat să participe la agresiune și nici nu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
celor interesați. Principalele mijloace de căutare a informațiilor utilizate de unitățile militare au fost: aeronautica, marina, trupele în contact cu inamicul, serviciile speciale de observare terestră, serviciile speciale de ascultare, serviciile de decriptare și Serviciul Secret. Serviciul Secret a fost direcționat spre a obține „informațiile ce sunt necesare marilor comandamente, folosind pentru aceasta agenți informatori care acționează în spatele frontului inamic”. O asemenea structură avea nevoie de o organizare „de lungă durată” și de un personal „cu aptitudini speciale” care nu se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
două), Varna (Bulgaria), Atena (două), Salonic (Grecia), Istanbul (trei), Ankara (Turcia), Tirana, Cairo, Beirut, Teheran; - rețele informative: Sofia (trei), Vidin, Ruse, Silistra, Bazargic (Bulgaria), Istanbul (cinci), Ankara (două), Teheran (două), Beirut. Cele mai multe resurse umane și materiale au fost alocate și direcționate către Frontul de Est (locotenent-colonel Grigore Ernescu), care a avut în subordine: - cinci centre informative: Cernăuți, Chișinău, Odessa și, din 1942, Sevastopol și Rostov; - nouă subcentre informative înființate în U.R.S.S.: Verhiva, Stavopolskaia, Krasnodar, Piotrikovsk, Ordjonikidze, Sodovoje, Abganierova, Ciskiakova, Vecea-Telsveachi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Informații, Secția de Filaj și Secția de Acțiune). Instituția a primit, după 6 martie 1945, sarcina de a supraveghea activitatea „tuturor grupărilor politice și organizațiilor de tip fascist sau camuflat democrate”. Principala acțiune informativă a Corpului Detectivilor a fost direcționată către mișcarea legionară, identificând nouă organizații de acest tip, urmată de cea contra partidelor „opoziționiste” și monitorizarea procesului „de absorbire al elementelor de extrema dreaptă”. În privința atitudinii față de mișcarea legionară trebuie menționat faptul că aceasta a fost nuanțată, în funcție de interesele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
principal a fost acela de a desfășura „o intensă activitate informativă” în zonă și în întreprinderile industriale, iar măsurile represive au constat în reprimarea dezordinilor și identificarea vinovaților pentru agitațiile create. Din 1945, activitatea informativă/contrainformativă a I.G.J. a fost direcționată către D.G.P., structură penetrată și controlată de comuniști, care a devenit principalul beneficiar al bazelor de date din mediul urban și rural. Cum Secția a II-a din Marele Stat Major și S.S.I. au fost limitate în îndeplinirea atribuțiilor pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Europene. În anexa nr. 1 la acest memorandum de înțelegere sunt specificate domeniile de cooperare din cadrul programului în anul 1998. Temele de cooperare după anul 1998 vor fi specificate în anexele care vor urma. Proiectele din cadrul acestui program pot fi direcționate către sprijinirea firmelor sau a climatului lor de afaceri prin intermediul expertizei specifice olandeze. Aceste proiecte pot include transferul de cunoștințe și expertiza, precum și lucrările, bunurile și serviciile necesare. Prevederile acestui memorandum de înțelegere se vor aplica tuturor proiectelor care vor
LEGE nr. 163 din 30 iulie 1998 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere-Program de cooperare economică dintre Guvernul României şi Guvernul Olandei, semnat la Haga la 5 martie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121444_a_122773]
-
se aplică și bunurilor materiale primite prin sponsorizare sau mecenat, potrivit prezenței legi." ... 9. Articolul 10 va avea următorul cuprins: "Art. 10. - (1) Nu beneficiază de facilitățile prevăzute în prezența lege sponsorul care, în mod direct sau indirect, urmărește să direcționeze activitatea beneficiarului. (2) Dispozițiile alin. (1) nu înlătura dreptul părților de a încheia, potrivit legii, acte juridice afectate de sarcină, dacă prin acestea nu se direcționează ori nu se condiționează activitatea beneficiarului." ... 10. Articolul 11 va avea următorul cuprins: "Art.
ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120207_a_121536]
-
facilitățile prevăzute în prezența lege sponsorul care, în mod direct sau indirect, urmărește să direcționeze activitatea beneficiarului. (2) Dispozițiile alin. (1) nu înlătura dreptul părților de a încheia, potrivit legii, acte juridice afectate de sarcină, dacă prin acestea nu se direcționează ori nu se condiționează activitatea beneficiarului." ... 10. Articolul 11 va avea următorul cuprins: "Art. 11. - Contestațiile privind acordarea sau neacordarea facilităților prevăzute în prezența lege se soluționează conform prevederilor Legii nr. 105/1997 pentru soluționarea obiecțiunilor, contestațiilor și a plângerilor
ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120207_a_121536]
-
își exprima opinia în această problemă. În cazul în care prin consensul panelului se stabilește că propunerea de proiect nu corespunde acestui criteriu, panelul elaborează o notă explicativa, evaluarea propunerii de proiect se oprește și, daca este posibil, propunerea este direcționată spre alt obiectiv al programului, care face obiectul competiției. Dacă redirecționarea nu este posibilă, propunerea de proiect este respinsă. - Rezultatele evaluării individuale din cadrul primei etape sunt consemnate de fiecare evaluator în Fișa individuală de evaluare a propunerii de proiect. - Rezultatele
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]
-
variațiilor dependenței la purtător. Ora 23,43, în acceleratul Suceava Constanța, în gara Bacău, croind cînd croiala nu se cere, Bacăul luncă, momentul coșurilor celor mai înalte în zeci de kilometri, iar în afară de el mereu reperul, un sistem de oglinzi direcționează între ele pata galbenă și încape și viitorul Pădureni-Putna, solidaritatea de subsistem a jargonului. Joi, 13 decembrie, ora 1,35, în sala de așteptare clasa a II-a a gării Mărășești, asta și trebuia să faci, să nu mai scrii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că albanezii erau urmașii direcți ai ilirilor, cei mai vechi locuitori cunoscuți ai Balcanilor. Asemeni grecilor și românilor, naționaliștii albanezi puteau fi mîndri de originea și moștenirea lor străveche. După desființarea Ligii de la Prizren, activitatea națională a trebuit să fie direcționată mai curînd spre domeniul cultural decît spre cel politic. Accentul era pus pe dezvoltarea limbii și pe asigurarea folosirii ei în educație, dar mai era mult pînă acolo. În 1878, în cele mai avansate sangeacuri Girokastër, Berat și Vlorë erau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Noul regim era confruntat cu dificila sarcină a organizării unei administrații într-un oraș care nu dispunea de facilitățile unei capitale. Ankara nu avea clădiri oficiale corespunzătoare, nici un sistem adecvat de comunicații cu restul Anatoliei. Efortul principal al guvernului trebuia direcționat spre pregătirea unei ofensive care să ducă la alungarea forțelor grecești din Anatolia. Aceste acțiuni au continuat și în vara anului 1922. În cele din urmă, campania a fost declanșată în august, iar în prima parte a lunii septembrie obiectivul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ar fi: relație conjugală, copii, etc. De asemenea, o astfel de femeie și-a atins scopurile profesionale și este dispusă să-și pună cariera pe locul doi. Mai mult, a dobândit o experiență managerială și de organizare care se va direcționa spre creșterea cea mai potrivită pentru cel mic. Buna creștere a copilului nu se rezumă doar la a-l alimenta corespunzător, și de a-i oferi confortul unei vieți îmbelșugate, ci de a le transmite valorile adevărate ale existenței umane
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
multe responsabilități educaționale, a transformat școala într-un politicum, i.e., un instrument politic pus în slujba statului. Modificând conținutul literaturii didactice de până atunci, care era aproape în exclusivitate religioasă, autoritățile statale au păstrat cucernicia față de cele sfinte, dar au direcționat-o și înspre puterea temporală. În contextul articulării unei "pedagogii a supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul model era cel care își iubea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o dobândește și tema sacrificială a martirajului românesc întru credință, care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare, aceasta ia forma martirajului ortodox în fața constantei persecuții catolice direcționată din Europa Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor" în special de către ungurii catolici, pusă în oglindă cu "conservația orthodoxiei" ca garant al purității românești (Heliade Rădulescu, 1861, pp. 73, 81). Cealaltă mare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stimulentelor, le-au împărțit în trei tipuri: Stimulentele și activitatea în partide a) o concepție puternică și totalizantă a partidului, definită pe baza trăsăturilor generale care se raportează la tradiție (partidul-ideal); b) o concepție puternică definită pe baza obiectivelor generale direcționate către transformarea socială (partidul-proiect); c) o concepție mai neînsemnată, sectorială, definită prin obiective sau trăsături particulare și/sau contingente (partidul-instrument). Stimulentele și PCI /PDS Această clasificare poate fi ușor raportată la cele trei tipuri de stimulente menționate anterior. Cei care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
precis a președintelui și, nu de mult timp, ca în Israel, a primului ministru, formarea executivului este imediată. Cine învinge devine în mod automat șeful executivului, fără negocieri, fără medieri, fără transformări instituționale ulterioare. În consecință, analiza merită să fie direcționată către modalitățile prin care candidații sînt desemnați și intră în competiție între ei. Adevărata linie distinctivă separă cazul Statelor Unite de toate celelalte cazuri de alegere directă a șefului executivului. În Statele Unite, mecanismul prin care se alege candidatul prezidențial este de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sus; apoi sunt de acceptat sensurile logic și ontologic. Prin aceasta nu deteriorez "ierarhia" stabilită prin reducție; sensurile logice și ontologice nu sunt puse sub semnul îndoielii dacă actele sunt socotite prin ceea ce ele au înainte de orice: direcție, energie de direcționat, țintă spre care conduce direcția luată de energie, rezultat final, adică atingere a țintei sau intrare a energiei într-o formă. În plus, deși fiecare act este ceva în el însuși, pe de o parte, și este ceva și alături de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
desăvârșește pregătirea la Viena. După o perioadă de câțiva ani în care își caută identitatea literară, folosind mai multe pseudonime Ion Dobre, Victor Rațiu, D. Crainic, D. I. Nichifor și după 1913, Nichifor Crainic - în 1926 preia „Gândirea”, pe care o direcționează doctrinar până în 1944, grupând în jurul său pe mulți dintre cei mai importanți scriitori ai epocii interbelice. În paralel scrie și la „Cuvântul”, „Curentul”, „Calendarul”, elaborându-și între timp doctrina ortodoxistă, răspândită în paginile „Gândirii” și adunată în 3 volume: „Puncte
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
pentru ca evoluția să-și păstreze sensul, adică să existe; ca’n istorie, unde trecutul și prezentul sunt cele două puncte care definesc o dreaptă, a cărei prelungire a musai viitorul. Trebuie să fie din sine Însăși, căci dacă ar fi direcționată de cineva - chiar cu C mare - din afară, m’aș Întreba firesc dacă acel cineva nu evoluează și el, deci nu e afară, iar dacă nu, de ce și-ar bate capul promovând o evoluție În sânul eventualei lui creații... Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
materiale de construcție, așa cum a demonstrat o suită de experimente dezvoltate de mine și colaboratorii mei. Forma, adică numărul de laturi, zveltețea, orientarea piramidei etc., obțin cu toatele optimul efectului În cazul respectării aspectului piramidei lui Keops, efect concretizat În liniarizarea direcționată spre reducător a caracterului redox al substanțelor introduse În piramidă. Substanța care susține acel câmp fundamental suferă schimbări de ordin chimic, mai concret redox, Îmbogățindu-se În electroni În interiorul piramidei, mai precis În punctul corespunzător centrului de greutate, dar sărăcind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un „cocoloș” de implicare, atenție și extrem de responsabil la cerințele tatii. Eu însă nu prea aveam răbdare și tata îmi cunoștea foarte bine neastâmpărul prin suita de elemente non-verbale cu care se obișnuise, dar pe care încerca să mi le direcționeze în mod constructiv și în beneficiul meu educațional. Îmi frecam episodic mânuțele, treceam apoi la picioare, cap, îmi mușcam buzele, mi-era sete, mi-era foame, dar un lucru se certificase în atitudinea mea și-n cerințele sumative ale tatălui
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a și fost, așa s-au și derulat evenimentele, fiecare moment consumându-și scânteia pe măsura aprinderii sufletului nostru. Liceul și patima acestuia mi-au influențat în mod covârșitor trăirile, mi-au decantat emoțiile, dar în egală măsură mi-au direcționat alegerile și perspectivele profesionale. Am lucrat cu oameni minunați pe fiecare disciplină în parte și am avut șansa de a cunoaște „legende profesional-didactice” de la care am preluat în mare măsură registrul unui afișaj didactic profesional, intuitiv, moderat în a face
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]