4,295 matches
-
libertatea, prin boicot și revoltă. M.I.: Da, la început am fost și eu pacifist! Aici a fost o problemă, simplu. La liceu am ajuns însă pentru întâia dată într-o situație de confruntare clară, știută de toți: de clasă, de diriginte, de mine, de familie. Era ca un război declarat. Și nu între mine și diriginte. El era profesor de fizică și matematică, dar avea o cultură mai largă și puteam vorbi cu el tot felul de lucruri. Deci nu s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
sau cu condensarea se află printre caracteristicile argoului școlăresc și, în general, ale limbajului "teribilist" al tinerilor, inclusiv ale celui actual românesc, în care, "probabil și sub influența francezei și englezei, se răspândește procedeul trunchierii: bac (din bacalaureat), dirig (din diriginte)" (ELR, s.v. argou). Cuvintele trunchiate sunt formate, ca și abrevierile grafice, prin suprimarea aleatorie a unei sau a unor secvențe continue lipsite de semnificație din baza lor lexicală, care de obicei este un cuvânt, dar poate fi și o sintagmă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
persoane cu dizabilități. În prezenta lucrare mă voi referi la aspecte specifice Educației olimpice (metodologie, obiective, conținuturi, sistem de evaluare), la nivelul învățământului preuniversitar (primar, gimnazial, liceal), pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice (profesori de educație fizică, antrenori, învățători, diriginți etc.) care doresc să abordeze latura educativă din această perspectivă. Atitudinea față de prezent a individului, în relație cu trecutul, prefigurează viitorul, moștenirea ce rămâne noilor generații: o lume modernă, o lume mai bună, mai pașnică, ce dorește să își păstreze
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
județul Vaslui îndrumând activitatea culturală, stațiile de radioficare, bibliotecile (unde am introdus cataloagele alfabetice și tematice, clasificarea zecimală), în câteva zeci făcând cercetări etnofolclorice de teren (texte, fotografii, înregistrări). Am îndrumat construcția Căminelor culturale de la Berezeni și Dragomirești, am fost diriginte de șantier la Casa de cultură Vaslui, am participat la Sesiuni de comunicări la Craiova (și în juriul festivalului ,,Maria Tănase”, descoperind-o pe cântăreața Ionela Prodan), Caraș-Severin, Târgoviște, București ș.a., am organizat primele 3 ediții ale Festivalului Umorului, căruia
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ilogică... Eu trebuie să am grijă că dacă îi dau lui notă pe comportament, îmi dau și mie notă, ca și profesor, pe comportament. Dacă eu am în clasă elev cu nota scăzută la purtare, înseamnă că eu, ca și diriginte, am dat chix...“. Imediat a apărut și reacția profesorilor, care s-au plâns că li se ia una din puținele metode de disciplinare ale elevilor. Metodă de disciplinare? Oare? Pe mine m-a deranjat în primul rând faptul că doamna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
sens politic), social-democrată sau - Doamne ferește! - mare-românologică sau cum i s-o zice celei PRM-iste. În al doilea rând am rețineri față de o profesionistă a educației care, ca profesor și ca om educat, spune „ca și profesor“ sau „ca și diriginte“. Dar sunt convins și eu, ca și doamna Preoteasa, că eliminarea notei la purtare e o idee bună. Nu fiindcă ar fi o modalitate de constrângere ilogică. Ea ar fi logică într-o societate în care morala și educația au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Worcester Postman. II. Începuturile presei în Statele Unite (1690-1830) Prima publicație americană, The Public Occurences, apărută pe 25 septembrie 1690 la Boston, nu a avut decît un singur număr. Cea de-a doua, The Boston News Letter, creată în 1704 de dirigintele de poștă John Cambell, a avut o viață scurtă. Prima publica(ie cu adevărat originală a fost Pennsylvania Gazette, lansată în 1728 de Benjamin Franklin la Philadelphia. Cea mai mare parte a ziarelor americane constituia copia celor din Anglia, dar
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Gheo literaturizează un clișeu (ce e erotismul fără loc comun, fără repetiție?Ă destul de des întâlnit în fanteziile erotice populare: aventura sexuală cu mama și, după ani de zile, cu fiica. Bonus: mama are un singur picior și eroul e diriginte într-o școală de provincie. Cezar Paul-Bădescu aruncă pe hârtie în deja cunoscuta notă de cinism-light trei situații erotice, ultima din ele fiind o scurtă scenă hardcore oferită de trei câini în public, scenă care respectă întocmai imaginile clișeu din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
crt. ACȚIUNI ORIZONT DE TIMP RESPONSABILI INDICATORI DE VERIFICARE MIJLOACE DE VERIFICARE 1. Consilierea individuală a elevilor care absentează nemotivat și a părinților acestora și în mod special a elevilor clasei a VIII-a . 20... 20... Consilierul educativ Responsabilul Comisiei diriginților din școală. Participarea la discuții individuale a cel puțin 50 % din nr. familiilor elevilor cu tendințe de absenteism major. Graficul întâlnirilor individuale 2. Utilizarea în cadrul lecțiilor a unor strategii de lucru diferențiate, adecvate nevoilor fiecărui elev. 20... 20... Directorul Responsabilii
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
20... Directorul Responsabilii de comisii metodice Consilierul educativ Utilizarea practicilor de învățare centrată pe elev de către cel puțin 75 % din nr. cadrelor didactice. Fișa de observare a lecției 3. Desfășurarea unor activități extrașcolare adecvate intereselor elevilor. 20.... 20.... conform graficului Diriginții Participarea la activități extrașcolare a cel puțin 70% din nr. elevilor. Listă de prezență 4. Derularea în școală a unor proiecte care vizează sprijinirea elevilor ai căror părinți sunt plecați din țară. 20.... 20.... Consilier educativ Director Derularea proiectului în
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
ai căror părinți sunt plecați din țară. 20.... 20.... Consilier educativ Director Derularea proiectului în școala Minute pentru fiecare activitate din proiect 5. Derularea unor programe de prevenire a abandonului școlar în cadrul proiectului "Nu abandona școala!" 20... 20... Consilier educativ Diriginți Reducerea abandonului școlar cu cel puțin 20% față de anul școlar anterior în învățământul obligatoriu Cataloagele 6. Organizarea unor întâlniri individuale cu părinții elevilor, în vederea comunicării problemelor propriilor copii (Activități de tipul "Ora problemelor personale") 20... 20... Responsabilul comisiei diriginților Diriginții
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
educativ Diriginți Reducerea abandonului școlar cu cel puțin 20% față de anul școlar anterior în învățământul obligatoriu Cataloagele 6. Organizarea unor întâlniri individuale cu părinții elevilor, în vederea comunicării problemelor propriilor copii (Activități de tipul "Ora problemelor personale") 20... 20... Responsabilul comisiei diriginților Diriginții Adecvarea programului întâlnirilor individuale prin negociere cu părinții Organizarea întâlnirilor cel puțin de 2 ori pe semestru Graficul întâlnirilor individuale 7. Consilierea individuală/de grup a cadrelor didactice în vederea unei mai bune cunoașteri a particularităților de vârstă ale elevilor
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
Diriginți Reducerea abandonului școlar cu cel puțin 20% față de anul școlar anterior în învățământul obligatoriu Cataloagele 6. Organizarea unor întâlniri individuale cu părinții elevilor, în vederea comunicării problemelor propriilor copii (Activități de tipul "Ora problemelor personale") 20... 20... Responsabilul comisiei diriginților Diriginții Adecvarea programului întâlnirilor individuale prin negociere cu părinții Organizarea întâlnirilor cel puțin de 2 ori pe semestru Graficul întâlnirilor individuale 7. Consilierea individuală/de grup a cadrelor didactice în vederea unei mai bune cunoașteri a particularităților de vârstă ale elevilor, optimizării
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
maxim de penibil în seara alegerilor fără alegători? Apărând la televizor, în prime-time, alături de „echipa de campanie“. Toți, absolut toți președinții de partide au intrat în direct, după anunțarea primelor scoruri la europarlamentare, însoțiți de trupele de șoc. Ca niște diriginți care-și târâie elevii la recitări de sfârșit de an școlar, bocii, voiculeștii, tăricenii, stolojanii și tot neamul Șoimăreștilor de la PSD s-au căznit să umple cadrul camerei de filmat, luându-și figuri de învingători. În fața tuturor ședea El Lidero
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
imediat profesorul de prezența unor persoane străine. Elevul de serviciu răspunde de lipsurile apărute le locul unde a fost desemnat să facă de serviciu. 3. Nerespectarea obligațiilor enumerate mai sus atrage după sine răspunderea personală în fața colegilor, profesorului de specialitate, dirigintelui, directorului, consiliului de administrație al școlii, legii și a organelor competente. Aceste măsuri vor fi reamintite periodic, de preferință la începutul fiecărui semestru și afișate le loc vizibil. 5.3. Obligațiile profesorului Cadrele didactice, care predau educația fizică și sportul
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
Maria, înv. Iacob Ludmila, înv. Apătăchioae Mirela, prof. Bejenaru Maria, prof. Moșneguțu Aurel , contabilă Atitienei Didina, casier Chițac Vasile, referent Chițac Miruța, înv. Asevoaie Emilia, primar Atomei Viorel, referent Moșneguțu Angela, educatoare Cârdei Emilia, înv. Olănescu Maria, consilier Cârdei Constantin, diriginte Chițac Eugenia, secretar Apătăchioaie-Olaru Constantin, tehnician agr. Sâsâeac Fatache, medic veterinar Lefter Doru, medic veterinar Lefter Fănică, asistenți medicali veterinari Iacob Dorel și Atitienei Dumitru, prof Lăzărescu Nicoleta, educatoare Atitienei Irina, prof. Minciună Laura, educatoare Chiriac Eugenia, educatoare Macovei Dorica
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tinerei generații în spiritul dragostei față de patria română și față de poporul român precum și organizarea de activități în timpul liber al copiilor. De îndrumarea activităților copiilor se ocupau la început învățătorii tineri ca mai apoi să se ocupe învățătorii claselor respective și diriginții. în anul școlar 1961-1962 sa generalizat învățământul de 7 clase și la școlile din satele comunei Hudești: Vatra, Alba, Mlenăuți, Baranca și Bașeu. Efectivele de elevi au crescut continuu ca urmare a dezvoltării învățământului în întreaga țară. Avându-se în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
materiale a învățătorilor, care se oglindește în lipsa unor suficiente și corespunzătoare săli de clasă au constituit în trecut principalele cauze care au generat analfabetismul. în urma unor controale, în registrele de inspecție găsim notări ca: obligativitatea s-a aplicat de domnul diriginte. Lipsesc datorită faptului că fiind epoca prașilei porumbului, copiii sânt la munca câmpului. Sau în alt loc se menționa: însă astăzi zi de iarmaroc la Darabani, au fost opriți de părinți acasă. Directorii de școli înaintau listele cu elevii ce
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apoi la Mlenăuți, Bașeu și chiar Baranca. Astfel la școala din Alba primul învățător a fost preotul Gh. Dumitriu. La Vatra, la început era Mathilda Costeschi, învățătoare provizorie, la Alba era Vasiliu Dumitru învățător suplinitor, la Mlenăuți, Purțuc Ion învățător diriginte, la Bașeu, Xantopol Mihai, învățător director. Trebuie să înțelegem clar că aceștia erau la începutul școlilor din fiecare sat în parte. Până la venirea unor cadre didactice calificate și stabile prin școlile comunei Hudești au funcționat mulți învățători suplinitori și care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Barbazan și Gheorghe Roșu din Bașeu. La această adunare învățătorul Ion Alexandrescu nu a participat, fiind plecat la Botoșani, în vacanță. într-un raport întocmit de revizorul școlar Anton Popescu către Ministrul Instrucțiunii Publice și Cultelor se arăta : ...învățătorul Alexandrescu, dirigintele școalei Costăcheasca din Hudeștii-Mari n-are nici un amestec în întâmplările din . . . . ziua de 31 decembrie 1906, fiind dus în familie la Botoșani chiar de la începutul vacanței Crăciunului și, neîntorcânduse de acolo la Hudești decât la finele vacanței, iar dezordinea în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu mi-a plăcut, în afară de fizică, decât algebra: din trigonometrie n-am priceput nimic. Lucrarea mea n-avea desigur de ce să obțină aprobarea lui Ilie Cristea; de fapt, n-au asistat la ea, după câte îmi amintesc, decât elevi și dirigintele, profesorul de geografie. Acesta, tânăr, de statură mijlocie, cu păr cam roșcat și creț, îmbrăcat șic, sportiv, își făcuse studiile în străinătate (Franța? Germania?), de unde nu prea de mult se întorsese în țară și poate că tot în surghiun se
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
recrutare, cu întrebări filtru. Au fost realizate un număr de 122 de interviuri, 60 în rândul profesorilor și 62 în rândul elevilor. Menționăm că profesorii sunt cadre didactice ale liceelor în care au fost aplicate chestionarele. Cercetarea a vizat profesorii diriginți ai acestor licee, dintre aceștia 60 și-au arătat disponibilitatea de a răspunde întrebărilor. În ceea ce privește lotul de elevi intervievați, cercetarea viza elevii consumatori de substanțe (alcool, tutun, weed, droguri), din liceele municipiului. Fără să întrunească criteriile pentru reprezentativitate, datele culese
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
un rol foarte important. Astfel, din discuțiile cu profesorii, reiese că în fiecare școală se desfășoară programe de informare, de sensibilizare, conștientizare privind consumul de substanțe și efectele acestora. Activitățile de prevenire se desfășoară atât prin implicarea directă a școlii-profesori, diriginți, consilier/psiholog școlar, cât și prin implicarea elevilor: revista școlii, clubul elevilor, activități extrașcolare ale elevilor, dar și prin colaborarea cu autoritățile locale, ONG-uri, instituții ale statului în special poliția, preotul și participarea la programele naționale ale ANA. După cum
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
programele naționale ale ANA. După cum putem observa ponderea cea mai mare a activităților o au informarea în cadrul orelor de dirigenție și informarea prin colaborarea cu ONG-uri care desfășoară activități specifice prevenirii consumului de substanțe, urmate de activitățile desfășurate de diriginți la clase. "... o colaborare de tradiție cu o fundație care desfășoară campanii în școală (profesor, lb. rom, 36 ani). Programe organizate de ONG-uri în care participă 70-80% dintre elevi, anul trecut a fost un program realizat de poliția comunitară
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
poți să stai cu copilul tău în casă și să nu-ți dai seama că a băut sau a fumat, sau altele ... (profesor, matematică, 51 de ani). Da, am avut părinți care veneau și îmi spuneau în felul următor: Domnule diriginte vezi dumneata ce poți să îi mai faci că eu nu am ce să îi mai fac...''. Nu știu dacă e normal așa, să vină un părinte să spună că nu mai are ce să îi facă copilului. Noi facem
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]