4,018 matches
-
unui asemenea statut. Dimpotrivă, virtuozitatea în exercitarea propriilor aptitudini păstrează o reflexivitate a obișnuinței și numai în numele acesteia din urmă s-ar putea vorbi de o mecanică automată a actului. De la activarea de sine, adică de la declanșarea și pâna la dirijarea aptitudinale, conștiința de sine însoțește atent parcursul individual, permițând reorientarea, îndreptarea erorii sau precipitarea unui final corect anticipat. Ea păstrează libertatea decizională care este responsabilă în cel mai înalt grad de reușită. Nu în ultimul rând, educația capătă apoi, prin
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
misiuni exacte și... termene de materializare (ca în fabrici și uzine). De pildă, în 1965, planul de muncă al Securității (da, exact așa se numea procesul de monitorizare securistică!), concretizat asupra psihologului proaspăt ieșit din Gulag, suna cam așa: 1) dirijarea agentului X de a-l determina pe profesorul Mărgineanu să obțină cărți de specialitate, însă doar cu aprobarea Academiei (termen: 30.IX.1965); 2) agenții Y și Z să îl influențeze „să-și dea seama de valoarea contribuției lui la
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cât și poezia să fie imprimate pe bandă magnetică, pe viteză profesională 19 sau 38. Deci, Înaintea spectacolului verificăm echipamentul de sunet, modul de audiție În scenă și În sală ținând seama că o sală plină reduce intensitatea audiției. O dirijare corectă din punctul de vedere al regiei va viza luminarea scenei pe culori, de anumite intensități și tonuri pe spații, pe grup sau soliști și scaladarea totală a scenei În lumină, În Întuneric, În semiîntuneric, efecte de „contrejour”, troboscop În funcție de
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
împart în tehnici de investigare liberă, structurată, de sondaj și experimentale. Din categoria tehnicilor de investigare liberă fac parte: o Ancheta în profunzime sau interviul non direct când se propune o temă pe care subiecții o dezvoltă după cum vor, sub dirijarea celui care organizează interviul. o Ancheta semidirectă sau interviul structurat. În cadrul acestui tip de anchetă, se fixează inițial problemele la care trebuie să se obțină informații, dar ordinea și maniera de abordare rămân la discreția subiecților. o Reuniunea de grup
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
distanță, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005, p.209 footnote> scot în evidență următoarele „momente”: * captarea atenției elevilor prin stârnirea intereselor acestora; * informarea cu privire la obiectivele de atins; * reactualizarea și performarea unor capacități formate anterior; * prezentarea elementelor de continut specifice; * dirijarea învățării; * obținerea performanței; * asigurarea feed-back-ului; * evaluarea performanțelor obținute; * consolidarea retenției și a capacității de transfer. Învățătorul trebuie să structureze organizarea lecției, conform scopului educativ propus și legat în special de abilitatea practică, având în vedere particularitățile de vârstă și de
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
pe imagini, ca forme de obiecte, forme geometrice, forme plastice; 3.3 să obțină forme spontane și forme elaborate prin diferite procedee • exerciții de obținere a formelor spontane prin plierea hârtiei, presarea unor pete de culoare, scurgerea liberă a culorii, dirijarea cu jetul de aer a unei cantități de culoare pe suport; • dialog privind interpretarea formelor spontane; • exerciții de prelucrare a formelor spontane obținute, prin adaos de linii și puncte; • compoziții în care să se îmbine forme spontane cu forme elaborate
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
culorile binare; O4-să obțină culori binare din amestecul culorilor primare; O5-să folosească materiale și instrumente de lucru adecvate temei și subiectului lecției; O6-să creeze, dirijat de învățător, un spațiu plastic conform subiectului lecției. Strategia didactică: de învățare, mixtă, cognitivă, de dirijare pas cu pas, reali- zată prin îmbinarea judicioasă a componentelor: a) Metode și procedee didactice: conversația, dialogul dirijat, observația, expli- cația, demonstrația, exercițiul, învățarea prin descoperire, elemente de problematizare; b) Mijloace de instruire: planșă „Curcubeul”, planșă „Cercul lui Newton”, planșă
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
predarea creativă și diversificată; să-și formeze deprinderi de analiză logică a acțiunilor motrice predate; să-și formeze capacitatea de a integra deprinderile motrice noi învățate în structuri sau legări de acte și acțiuni motrice; să-și formeze capacitatea de dirijare și conducere a sistemelor de acționare și a grupelor de elevi; să-și formeze capacitatea de evaluare a comportamentului elevilor etc. Pentru că procesul educațional este perfectibil și în continuu transformare așteptăm sugestiile și recomandările Dumneavoastră. AUTORII I. PARTEA TEORETICĂ 1
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
obișnuirea viitorilor profesori cu studierea și înțelegerea personalității elevilor; formarea capacității de evaluare psihopedagogică a elevilor, a grupelor și claselor cu care se lucrează; formarea capacității de cercetare a unor probleme specifice procesului instructiv educativ; cunoașterea activităților educative din școală; dirijarea și supervizarea studenților în conducerea și desfășurarea unor activități didactice cu grupe, clase de elevi; formarea capacității studenților de a analiza și evalua propile activități, de a evalua și analiza activitățile colegilor. Sarcinile practicii pedagogice Practica pedagogică se organizează pe
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
organizare a activității și vizează: organizarea prealabilă a materialului didactic și a spațiului de lucru măsuri de prevenire a accidentelor; pe parcursul desfășurării lecției, punctualitatea, respectarea orei de începere și de încheiere a lecției și a duratei acțiunilor programate; organizarea și dirijarea colectivului de elevi; organizarea exersării și a materialelor didactice și folosirea elevilor clasei în rezolvarea acestora. Etapa a III-a, vizează analiza participării practicantului la lecție, urmărind să scoată în evidență: atitudinea față de elevi și calitatea comenzilor (tonul, vocea, modul
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
limfocite - celulele somatice relevante pentru realizarea răspunsului imun. Informația genetică pentru sinteza imunoglobulinelor (Ig), ca și aceea care dirijează sinteza receptorilor de antigen din celulele T (desemnați TCR) este deținută nu de gene unice, adică de cistroni - unități funcționale în dirijarea sintezei unei catene polipeptidice, respectiv proteine, ci de multiple segmente genice, transmise pe linie germinală în toate celulele, dar care sunt supuse unor rearanjamente strict controlate într-o dinamică funcțională, riguroasă, doar într -o categorie aparte de celule somatice, reprezentate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a nu se crea confuzie, s-a convenit că în analiza organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor să se folosească noțiunea de „ segmente genice” pentru secvențele din ADN deținătoare de informație genetică și utilizate în edificarea unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Există sute de asemenea segmente genice deținătoare de informație genetică pentru regiunea variabilă a catenelor imunoglobulinice, desemnate segmente genice VL, respectiv VH, pe când, pentru regiunea constantă (C) a acestora, numărul de segmente genice este mult mai mic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
somatică din crossing-over-ul mitotic, în care sinapsa cromozomilor omologi este o condiție „sine-qua-non” a procesului, având loc schimb reciproc de segmente omoloage de cromozomi. În cadrul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice care are loc în geneza unei gene integrale,funcționale în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice complete, nu se realizează schimb reciproc de segmente corespondente ale cromozomilor omologi, ci are loc o asociere de segmente neomoloage ale unuia și aceluiași cromozom, cu asigurarea continuității covalente a unui anumit segment V cu un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este utilizat în unirea segmentelor genice VK și CK, rezultând un rearanjament de segmente genice VK-JK-CK în care intră doar câte unul dintre asemenea componente. De fapt, această combinație de segmente genice imunoglobulinice cu continuitate covalentă, reprezintă gena funcțională în dirijarea sintezei catenei imunoglobulinice LK. În celulele pre-B, segmentele genice VK, JK și CK sunt dispuse în această ordine în cromozom, dar ele sunt separate la distanțe mari prin interpunerea unor sectoare spațiatoare din duplexul ADN. Fiecare segment genic VK are
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
grupul) de segmente genice VK și la aproximativ 7 kb distanță unul față de celălalt. Între ultimul segment genic JK și unicul segment genic CK se află un intron de aproximativ 2-4 kb. 3.2.2. PROBLEMA GENEZEI GENELOR FUNCȚIONALE ÎN DIRIJAREA SINTEZEI CATENELOR IMUNOGLOBULINICE Pentru a putea explica posibilitatea sintezei unei catene imunoglobulinice, fie L, fie H, sub direcția unor segmente genice deținătoare de informație genetică pentru răspunsul imun, dar care sunt disparate, au fost elaborate, în decursul celei de a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
inversie cu specificitate de situs a unui segment genic C în nemijlocita vecinătate a suprasegmentului genic V-J, constituindu-se astfel o suprastructură de segmente genice nemijlocit lincate prin legături covalente fosfodiesterice, V-J-C. Această suprastructură reprezintă gena imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice. O asemenea combinație succesivă de segmente genice distincte, cu realizarea unui cistron imunoglobulinic, a fost numită recombinare somatică. Această suită de evenimente se desfășoară în cursul determinării și diferențierii limfocitului matur, în prezența unui anumit antigen
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genice imunoglobulinice, în locul aceluia de recombinare somatică , utilizat în mod curent în lucrări de specialitate cu profil imunologic. Considerăm că acest din urmă termen este inexact, deoarece el nu reflectă realitatea proceselor ce au loc în geneza genelor funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Mai mult încă, termenul recombinare somatică este în esența sa sinonimul termenului „crossing-over somatic” sau „crossing-over mitotic”. Cum deocamdată, nu sunt date experimentale în susținerea intervenției „crossing-overului inegal” în geneza genelor funcționale imunoglobulinice, sugerăm evitarea termenului de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ușoară și un singur rearanjament productiv pentru catena grea, situație întâlnită și în rearanjamentele genice pentru receptorii de antigen din celulele T. 3.2.3. REARANJAMENTUL DE SEGMENTE GENICE IMUNOGLOBULINICE PENTRU CATENELE UȘOARE Lλ ȘI LΚ Geneza genei funcționale în dirijarea catenei imunoglobulinice Lλ este rezultatul asocierii cu continuitate covalentă a trei segmente genice V λ, Jλ și Cλ , dispune în direcția 5’-3’. La terminalul 5’ al acestui rearanjament de segmente genice se află o secvență lider, desemnată Leλ (de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segment VK se asociază cu oricare dintre cele patru segmente JK, printr-un proces de translocare probabilistică, rezultând suprasegmentul genic VK-JK, care se unește cu unicul segment genic CK, rezultând suprasegmentul complex VK-JK-CK. Acest suprasegment genic reprezintă gena funcțională în dirijarea sintezei catenei LK. Mecanismul de translocare de segmente genice imunoglobulinice este puțin înțeles. Se poate specula că este posibilă o modificare conformațională a fibrei de cromatină, prin care, segmente genice aflate la distanță, dar care urmează a fi reunite, pot
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Rearanjarea segmentelor genice imunoglobulinice poate avea loc în multe variante, depinzând de natura antigenului inductor a activării limfocitelor B, generându-se marea diversitate de molecule Ig sintetizate de unul și același organism. Rearanjamentele segmentelor genice cu asamblarea genelor active în dirijarea sintezei imunoglobulinelor au loc în limfocitele B din măduva hematopoietică a oaselor. În aceste limfocite se asamblează o genă unică pentru o anumită catenă L și o genă unică pentru o anumită catenă H, din rearanjamentul segmentelor genice VL, JL
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
implicate în evenimente de rupere - reunire și schimb de material genetic, de tipul endonucleazelor și polinucleotid-ligazelor, aceasta reprezentând prima raportare asupra existenței unor enzime implicate în prezumtive procese de recombinare somatică. În procesul de asamblare a unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenei imunoglobulinice de tip LK de la om sunt utilizate adesea trei tipuri de segmente genice V K, J K și CK, care sunt folosite și la șoarece. Potențialul de variabilitate al locusului genic complex pentru imunoglobuline este enorm (fig
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nucleotide la punctul de joncțiune (articulare) VK - JK. Ulterior experimentului clasic al lui Hozumi și Tonegawa (1976), rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice a putut fi studiat prin compararea structurii genelor imunoglobulinice clonate, izolate din limfocite B mature (diferențiate), funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice, din celule pre-B sau embrionare, în care genele imunoglobulinice nu sunt încă funcționale, precum și din alte tipuri de celule somatice în care, în condiții normale, asemenea gene nu sunt niciodată funcționale (silențiere genică), segmentele genice rămânând aici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
silențiere genică), segmentele genice rămânând aici, într-un același aranjament pe care ele l-au avut în linia germinală. Într-o versiune simplificată, figura 3.6 redă procesul de rearanjare de segmente genice finalizat cu producerea unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor ușoare la șoarece. În cadrul reacției de unire (combinare, rearanjare) de segmente genice imunoglobulinice, sectorul din ADN dintre regiunea V K și regiunea JK este pierdut (excizie sau deleție) dar, depinzând de orientarea relativă a segmentelor VK și JK
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segment genic VL în sfera de influență a amplificatorului („enhancer”) aflat în intronul ce separă segmentul genic JL de segmentul genic CL, și astfel, acest promotor devine funcțional, având loc transcrierea genei imunoglobulinice VL - JL - CL, adică funcționarea acesteia în dirijarea sintezei de catene imunoglobulinice ușoare. Pattern-ul de asamblare a segmentelor genice imunoglobulinice finalizată cu geneza unei gene funcționale în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice de tip Lλ este similar aceluia funcțional în edificarea genei active în dirijarea sintezei catenei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CL, și astfel, acest promotor devine funcțional, având loc transcrierea genei imunoglobulinice VL - JL - CL, adică funcționarea acesteia în dirijarea sintezei de catene imunoglobulinice ușoare. Pattern-ul de asamblare a segmentelor genice imunoglobulinice finalizată cu geneza unei gene funcționale în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice de tip Lλ este similar aceluia funcțional în edificarea genei active în dirijarea sintezei catenei imunoglobulinice de tip LK. La șoarece s-au identificat doar două segmente genice Vλ și patru segmente genice Cλ, fiecare asociat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]