5,763 matches
-
ani, așa cum impun regulamentele competiției. Au trecut cu succes de vămile unor etape succesive, de la etapa preliminară a audiției unor zeci de casete și până la concertul final susținut în compania Orchestrei Naționale de Tineret conduse de minunatul muzician care este dirijorul Horia Andreescu. In acest context, trebuie apreciat faptul că acțiunea de jurizare condusă de muzicologul Valentina Sandu Dediu nu a fost deloc lesnicioasă; a fost însă fructuoasă; și cu totul potrivită în contextul datelor competiției „Eurovision". In plan local, competiția
O selecție promițătoare pentru „Eurovision Young Musicians 2010“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6425_a_7750]
-
minute în șir - drept simplu grup de probă util fixării luminilor în tirul spoturilor orbitoare ale reflectoarelor. Voi atrage atenția asupra participării cu totul speciale a tinerilor instrumentiști membri ai Orchestrei Naționale de Tineret, ansamblu condus de această dată de dirijorul Horia Andreescu. S-a cântat cu un entuziasm contaminant, cu o acuratețe pe care nu deseori o întâlnești în cazul evoluției formațiilor profesioniste, la noi. In afara acompaniamentelor destinate unor celebre lucrări concertante, de la Mozart la marele repertoriu romantic al
O selecție promițătoare pentru „Eurovision Young Musicians 2010“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6425_a_7750]
-
concertante, de la Mozart la marele repertoriu romantic al secolului al XlX-lea și de aici la cele câteva creații concertante ale secolului trecut, Orchestra Națională de Tineret a României a demonstrat că deține un potențial artistic absolut fabulos pe care dirijorul, iată, știe a-l pune în lumină la nivelul unei performanțe cu totul spectaculoase; mă refer la acele pagini simfonice incluse în programul concertului de gală, pagini de mare virtuozitate orchestrală cum sunt uverturile operelor „Ruslan și Ludmila" de Glinka
O selecție promițătoare pentru „Eurovision Young Musicians 2010“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6425_a_7750]
-
la Piazzolla Timp de o săptămînă, între 17 și 24 martie, la Sala Radio, a avut loc Festivalul internațional de bandoneon și acordeon, ceva destul de inedit și de incitant în peisajul nostru muzical. Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio, dirijorul Horia Andreescu, Sextetul Galliano și Richard Galliano, Peter Soave, Madeleine Soave, Hector Ulises Passarella sînt cîțiva dintre protagoniștii serilor de la radio, cei care au provocat o călătorie specială în lumea lui Bach - în diferite prelucrări pentru acordeon și bandoneon, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6429_a_7754]
-
cu profiluri semnificative în istoria muzicii. O seară în care publicul a umplut Sala Radio a fost cea de duminică, 21 aprilie, cea în care au evoluat Richard Galliano și Sextetul Galliano. După cum se știe, Richard Galliano - interpret, compozitor, orchestrator, dirijor, profesor - este cel care a relansat acordeonul și l-a adus, iarăși, în prim plan. În 1983, după cum citim și în caietul program, pe scena Comediei Franceze, are loc un eveniment care se va impune în istoria muzicală a secolului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6429_a_7754]
-
anii ’50. Pretenția obiectivității nu este nicio secundă atenuată de recunoașterea faptului că autorul nu are cum fi un martor lipsit de interese personale, un personaj situat deasupra vîltorii. A fost nemijlocit implicat în reproducția ideologică a sistemului, a fost dirijorul propagandei vreme de decenii. Lui i se datorează sinistra formulă, „Ceaușescu ne este baci”, rostită la Congresul al XI-lea din 1974. Nimeni nu a justificat mai insidios cultul personalității lui Ceaușescu decât Popescu. A fost megafonul acestui cult, legitimatorul
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
era imensă. Cu Dej, care i-a dat pe mână în 1955 „Contemporanul”, a avut, după spusele lui însuși, relații corecte. Asta nu l-a împiedicat, la începutul anilor 60, când Dej l-a mandatat să-l convingă pe marele dirijor Constantin Silvestri să se întoarcă în țară, să-i sugereze acestuia că regimul nu-i oferă garanția că va mai putea ieși. Și-a asumat, nu numai riscul de a nu-și îndeplini misiunea, dar și pe acela de a
Câteva precizări cu privire la George Ivașcu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5012_a_6337]
-
La începutul lunii iulie, am plecat la Chișinău. Și am simțit, a nu știu cîta oară, ce spunea Montserrat Figueras. Am vrut să-l ascult pe Dan Grigore cîntînd Beethoven, Concertul nr.5 pentru pian și orchestră cu Misha Katz dirijor, la Sala cu orgă. Am ascultat cu sufletul. Am descifrat, mai bine, complicitatea acestor personalități diferite, relația lor ciudată și profundă. Mi s-a părut că mă însoțesc cu doi vrăjitori, cu doi șamani care îmi spun povestea lumii. Iubirea
2011 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5024_a_6349]
-
Un uimitor concert a avut loc miercuri 14 martie (data merită să fie reținută) în Sala Pleyel din Capitala Franței. Orchestra Radio France a susținut un concert împreună cu orchestra Unhasu din Coreea de Nord, sub bagheta celui care a făcut posibil evenimentul, dirijorul sud-coreean Myung-Whun Chung. În program, Simfonia I de Brahms, uvertura la opera Carmen de Bizet și altele. Cei 50 de muzicieni coreeni sunt foarte tineri, o medie de vârstă de 20 de ani, dar s-au dovedit capabili nu doar
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4812_a_6137]
-
pe scenă și în sală. Repetițiile au trebuit să rezolve și dificultăți de altă natură decât muzicală. Coreenilor li se fixaseră de către însoțitorii (!) lor până și locurile pe care urmau să le ocupe pe scenă. A fost nevoie de intervenția dirijorului pentru a-i convinge să se „amestece” cu colegii lor francezi. Dincolo de entuziasm, spectacolul a trezit în mintea multora, conform unor mărturii culese de presa pariziană, și o anume îngrijorare față de soarta care îi așteaptă pe acești aproape copii la
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4812_a_6137]
-
detaliu de Nicolae Grigorescu, alte portrete de scriitori clasici. După sărbătoarea primăverii, acest moment istoric vine parcă să amintească, prin stilistică, prin tonul exagerat, prin aspectul artificial concertat al articolelor în jurul unei teme și deci implicit sugestia pregnantă a unui dirijor nevăzut, toate acestea reamintesc anul și epoca în care ne aflăm, precum și iluzoria libertate a sistemului literar. Nici istoria strict contemporană nu este uitată, dar, deși este vorba despre același Manolis Glezos despre care se vorbea cu cîțiva ani în
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4701_a_6026]
-
că în 1945, la sfîrșitul războiului, absolvă nu doar studiile muzicale, dar pe deasupra își dă doctoratul în filozofie și matematică. Alăturarea unor discipline, ce rareori se împacă în firea aceluiași om, este indiciul cel mai sigur al naturii teoretice a dirijorului. La Celibidache vocația muzicală trece prin intelect, nu doar prin suflet, de aici voința de a înțelege esența muzicii, nu doar de a o cînta. Instrumentiștii care l-au ascultat de-a lungul deceniilor în cursul repetițiilor au rămas cu
Bagheta lui "Kolb" by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4401_a_5726]
-
totul va sta un sfert de secol departe de familia din țară. Dar neavînd preocupări politice și avînd prudența de a nu face declarații oficiale în privința regimului de la București, Celibidache nu e considerat în țară un element ostil. Mai mult, dirijorul nu renunță la cetățenia română și nu acceptă o alta, de aceea deplasările prin lume le va face cu un pașaport special „Nansen“, de rezident în țări de care nu-l lega o apartenență legală. În fine, faima crescîndă îl
Bagheta lui "Kolb" by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4401_a_5726]
-
apartenență legală. În fine, faima crescîndă îl va aduce în atenția Securității, ca eventual pion în campania de îmbunătățire a imaginii regimului comunist. Astfel porecla „Celi“ va căpăta cu timpul umbra lui „Kolb“, numele de cod dat de Securitate. Atragerea dirijorului Securitatea o va încerca prin sora lui, cu prilejul concertului din Praga, din mai 1965, cînd Magda Celibidache va fi trimisă în capitala Cehoslovaciei spre a-și convinge fratele să vină temporar în țară. Întîlnirea a fost o decepție pentru
Bagheta lui "Kolb" by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4401_a_5726]
-
și pedagog. Om de vastă cultură, are trei doctorate. A acceptat invitația de a veni în țară la noi în acest an, cam în septembrie.“ (p. 53) Ca detaliu pitoresc, unul din informatorii Securității care îl va urmări constant pe dirijor va fi criticul de artă Petru Comarnescu, un sinistru sicofant, care nu va ezita să-și toarne toți apropiații în schimbul vizei care îi permitea deplasarea în Occident. Sergiu Celibidache va veni de trei ori în România, în 1970 cu Orchestra
Bagheta lui "Kolb" by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4401_a_5726]
-
CNSAS, cartea Ioanei Raluca Voicu-Arnăuțoiu surprinde mai puțin omul Celibidache și mai mult diligențele Securității spre a-l aduce în țară. Că au reușit să-l aducă e neîndoielnic, dar intenția de a reveni aici mocnea de mult în mintea dirijorului, artistul dînd curs unui imbold propriu și nu unei influențe exterioare. De aceea ar fi exagerat să-l bănuim de a fi fost victima manipulării Securității. De repatriat nu s-a repatriat niciodată, iar în săptămînile cît a stat în
Bagheta lui "Kolb" by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4401_a_5726]
-
luminos cu deschidere mare) expresivitate și putere de comunicare. Am convingerea că, insistând pe unele probleme de tehnică, artista va ajunge la mare performanță. Florin Simionca, Horia Sandu și Iustinian Zetea au constituit un trio bine echilibrat. Este și meritul dirijorului Iurie Florea că a susținut parcursul ritmic cu dinamism și mână sigură, cu un anume flux energetic care străbate întregul, doar lirismul și poezia îl vizitează mai rar. Pe vremuri, publicul mergea la operă doar ca să asculte voci; astăzi melomanii
Un Bal mascat fără stil by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/4410_a_5735]
-
fost oripilat: bărbați ca niște butoaie pozând în cuceritori, femei ce corespundeau noțiunii de „sexagenar” a Norei Iuga clipeau galeș, mimând puritatea, ba chiar nubilitatea, coruri de domni și doamne cu guri strâmbe, încercând să mențină tempo-ul impus de dirijori parcă pedepsiți la locul de muncă și alte giumbușlucuri de felul ăsta. În aceste condiții, nu se punea problema dacă-ți place sau nu opera. Pur și simplu, n-aveai cum s-o iei în serios. Nici televiziunea copilăriei mele
O seară la operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4599_a_5924]
-
vedete de azi: Anna Netrebko, Jonas Kaufmann, Rolando Villazón, Elīna Garanča, Ildebrando d’Arcangelo, Diana Damrau, Emily McGee, Dorothea Röschmann, Angela Gheorghiu - ca să menționez doar câteva mega-vedete. În paralel, s-a ivit și o pleiadă de regizori de operă, de dirijori extraordinari (de la deja faimoșii, „clasicii” James Levine și Nikolaus Harnoncourt, la tinerii Marco Armiliato și Gustavo Dudamel), cum și industria spectacolelor filmate, în inima căreia strălucește inegalabilul Brian Large (cel mai răutăcios lucru care s-a spus despre el e
O seară la operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4599_a_5924]
-
Mircea Mihăieș Din experiența mea limitată în domeniul muzicii, am constatat că dirijorii, instrumentiștii și adeseori chiar cântăreții au o remarcabilă abilitate de a-și exprima gândurile privitoare la artă. Dintre toate categoriile de artiști, ei îmi par cei mai dispuși la meditație, filozofare și comunicare intelectuală. Una din influențele decisive asupra mea
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4561_a_5886]
-
mult cu formulă în care m-am exersat eu insumi multă vreme . critică literară. A interpreta un text muzical e un act similar analizei critice: stabilești punți de legătură între punctul A al creației și punctul B al deslușirii sensurilor. Dirijorul, instrumentistul și cântărețul, asemenea criticului literar, răspund uneia din cerințele stabilite de Nietzsche în ultima parte a Considerațiilor inactuale, dedicată lui Wagner: . Pentru că un eveniment să aibă măreție, trebuie să se întrunească două condiții: simțul măreției la cei ce-l
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4561_a_5886]
-
Mircea Mihăieș Din experiența mea limitată în domeniul muzicii, am constatat că dirijorii, instrumentiștii și adeseori chiar cântăreții au o remarcabilă abilitate de a-și exprima gândurile privitoare la artă. Dintre toate categoriile de artiști, ei îmi par cei mai dispuși la meditație, filozofare și comunicare intelectuală. Una din influențele decisive asupra mea
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4562_a_5887]
-
mult cu formula în care m-am exersat eu însumi multă vreme - critica literară. A interpreta un text muzical e un act similar analizei critice: stabilești punți de legătură între punctul A al creației și punctul B al deslușirii sensurilor. Dirijorul, instrumentistul și cântărețul, asemenea criticului literar, răspund uneia din cerințele stabilite de Nietzsche în ultima parte a Considerațiilor inactuale, dedicată lui Wagner: „Pentru ca un eveniment să aibă măreție, trebuie să se întrunească două condiții: simțul măreției la cei ce-l
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4562_a_5887]
-
le are și le cultivă omenirea. Discul a distrus orice inițiativă creatoare și spontană. El poartă vina pentru starea în mare parte precară, ba chiar catastrofală, a vieții muzicale din ziua de astăzi. Un muzician tînăr, și mai ales un dirijor tînăr, primește prin el totul mură-n gură. De exemplu, eu am studiat intensiv timp de două, trei luni, o simfonie de Haydn, încercînd să o descopăr. În ziua de astăzi, tinerii ascultă cîteva discuri, după care se hotătărăsc: voi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4377_a_5702]
-
Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, în calitate de reprezentant al Patriarhiei Române. Publicul spectator va putea asculta trei coruri recunoscute la nivel internațional atât prin concursurile de specialitate la care au participat, cât și prin mulțimea de premii obținute: Corul „Te Deum Laudamus”- dirijor Pr. Lect. Dr. Zaharia Matei; Grupul Psaltic ,,Tronos” al Patriarhiei Române - Protopsalt Diac. Mihail Buca; Corul Asociației Studenților Teologi Ortodocși (ASTO), „Cantus Domini” - dirijor Pr. Prof. Dr. Ștefan Constantin Răzvan. Cei care vor dori să aducă bucurii în preajma Sfintelor Sărbători
Studenții teologi colindă, după datini, în scop caritabil by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/57821_a_59146]