73,520 matches
-
creștet alergi pe coapsa mea de parcă/ ai fi desculță și ai alerga pe plaja de la 2 mai dis-de-dimineață la răsăritul soarelui" (ibidem). Precum un topos al întîlnirii dicteului automat și al lucidității, cel dintîi, în pofida suprarealismului ortodox, posedînd totdeauna o disciplină subiacentă, poezia în cauză își declară o ebrietate austeră a limpezimii, în chipul în care Valery socotea că inteligența, "stare trează, produce misterios și visează iar somnul vede limpede": "mă-mbăt cu litere și cu virgule mă-mbăt cu substantive
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
scenic, Thierry Bae, Guillaume Bertrand, Istvan Bickei și Peter Gemza, deși expresivă era frustă în comparație cu cea a lui Josef Nadj, și el unul dintre cei patru fii, plastica sa corporală rafinată dând mărturie despre o mai îndelungată cizelare, datorată diferitelor discipline ale dansului, și nu numai ale acestuia, cărora s-a supus, de-a lungul timpului, corpul său. În cel de-al treilea cerc, al scenei, și muzica, creată odată cu mișcarea, a fost interpretată tot pe viu, de Szilárd Mezei (vioară
Un teatru al imaginilor by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9062_a_10387]
-
și, implicit, importanța problematicii. Prin altitudinea ideatică de la care și-a efectuat autoscopia (căci e vorba de o dedublare: analistul îl scrutează pe poet), Paul Valéry se dovedește a fi un filosof autentic, chiar dacă, după propria-i mărturie, detesta această disciplină. Poeții însă nu trebuie întotdeauna crezuți pe cuvânt. Marius Ghica demonstrează pas cu pas semnificația și însemnătatea revoluției întreprinse de Paul Valéry în teoretizarea genezei poetice: este vorba de o radicală mutare de accent, de la abordarea biografică a operei, la
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
filtru dezinfectant. Rezultatul este o salubrizare generală prin care clocotul scîrbos al intimității noastre e acoperit de dantela fină a unor noțiuni distinse. Din acest motiv, oricît de vii, de dureroase și de insuportabile ar fi consecințele unei probleme umane, disciplina aceasta stranie și nepopulară, al cărei neplăcut obicei este de a radiografia totul prin ochelarii arizi ai schemelor teoretice, îmblînzește repede toate nuanțele dure: le învăluie într-o armătura terminologică în care pînă și cele mai atroce experiențe capătă o
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
exercită asupra societății e cvasi-nulă. Efortul lui e ca o cruciadă individuală dusă în numele zădărniciei sigure. Pe acest fundal de letargie culturală, soarta filozofiei e de două ori mai tristă. Judecată după efectul pe care îl are asupra comunității, această disciplină este o garanție a eșecului aprioric. Nicio altă facultate nu scoate pe bandă rulantă, an de an și promoție de promoție, un număr mai mare de ratați comunitari. De aceea, din punct de vedere social, rostul filozofiei este ca la
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
a ieșit din această farsă se vede astăzi: un învățământ harcea-parcea, nici cal, nici măgar, întizând mâna tremurândă după frânghia unei spectru amorf numit "reformă". Pe parcurs, s-a făcut praf tot ceea ce constituie baza obligatorie a procesului educațional: rigoarea, disciplina, simțul mizei, respectul de sine. Numiți politic, directorii de școli au înțeles să transforme unitatea din subordine într-un fief personal, în care abuzul, subiectivitatea agresivă și terorea au făcut și fac în continuare legea. Cumetriile, promovarea nevestelor, amantelor sau
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
actualitate, prin prisma mediului academic în permanentă transformare cu care se confruntă actorii acestei sfere. Studenții din domeniul tehnic constituie o populație sensibilă la stres, din cauza programului extrem de încărcat și, în consecință, a examenelor, timpului liber redus și multitudinii de discipline de studiu. Așa cum am arătat, într-un studiu anterior, principalele surse de stres în mediul studențesc tehnic sunt: necesitatea de a face față cu succes evaluărilor (examene, colocvii etc.), adaptarea la metodele de predare și practicile profesorale, structura disciplinelor de
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
de discipline de studiu. Așa cum am arătat, într-un studiu anterior, principalele surse de stres în mediul studențesc tehnic sunt: necesitatea de a face față cu succes evaluărilor (examene, colocvii etc.), adaptarea la metodele de predare și practicile profesorale, structura disciplinelor de studiu și obligația prezenței la cursuri și seminarii. În privința cercetărilor de gen, un număr de studii arată că persoanele feminine din mediul universitar experimen tează niveluri mai înalte de stres și, prin urmare, manifestă simptome psihosomatice într-o frecvență
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
echipa celor mai recenți comentatori din paginile României literare, critica noastră actuală se revendică de la principiul esteticului, cultivînd o exprimare degajată, plastică, sub chipul unui mulaj al operelor abordate. Ea ne înfățișează un discurs la distanță de elementele provenind "din discipline străine cu totul sau numai în parte de faptul literar", care "au acreditat ideea că stilul critic este și trebuie să fie abstract". Ultimele cuvinte aparțin lui Vladimir Streinu. Recitind considerațiile sale din anii ^30, cuprinse în volumul Pagini de
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
are numeroase dimensiuni și se manifestă la toate nivelele, ca orice schemă pe cale de mitologizare. Și ca să luăm un exemplu recent, Festivalul Enescu a intrat mănușă în programul de promovare a grupurilor interesate. Acestea au trecut pe la Ateneu, în mare disciplină și prin rotație, cu discursul pregătit pentru jurnalul național de știri. N-a ratat nimeni condica de prezență deschisă special pentru cei înscriși în program, care se știe, funcționează pe principiul bifării unor activități de promovare în special culturală. Sfântul
Programul și Bunul Dumnezeu by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9244_a_10569]
-
cota de televiziune. Urci în ierahie nu dacă ești bun în domeniul tău, ci dacă ești suficent de prezent pe micile ecrane. Potrivit lui Bourdieu, această confuzie dintre competența unui om și gradul lui de iradiere mediatică face ravagii în lumea disciplinelor umaniste, ajungîndu-se pînă acolo că jurnaliștii sunt etichetați drept scriitori, iar vedetele drept personalități culturale. "Acești scriitori pentru nescriitori și filosofi pentru nefilosofi și așa mai departe vor avea o cotă la televiziune, o pondere jurnalistică ce nu corespunde cîtuși
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
nescriitori și filosofi pentru nefilosofi și așa mai departe vor avea o cotă la televiziune, o pondere jurnalistică ce nu corespunde cîtuși de puțin ponderii specifice deținute de ei în interiorul universului lor specific. Este un fapt: din ce în ce mai mult, în anumite discipline, consacrarea prin media începe să fie luată în calcul chiar și de către comisiile CNRS-ului (Centrul Național de Cercetare Științifică). Atunci cînd un producător de emisiuni de televiziune sau de radio invită un cercetător, el îi conferă acestuia o anumită
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
dintre diferitele cîmpuri este atît de radicală, încît, tot mai mult, cri-te-riile de evaluare externe - faptul de a fi invitat la emisiunea lui Pivot, consacrarea în paginile revistelor ilustrate, portretele închinate - își impun preeminența în fața judecății egalilor. În cazul unor discipline aparent mai independente - precum istoria, antropologia, biologia sau fizica -, arbitrajul mediatic începe să devină cu atît mai important cu cît obținerea de credite poate să depindă de o notorietate despre care nu se poate ști cu precizie cît anume datorează
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
predispun la meditații sceptice: Până acum, am făcut prea mult din ceea ce mi-au spus și mi-au comandat alții să fac și nu am manifestat întotdeauna discernământ. Multe nu trebuia să le fac deloc sau să le fac altfel. Disciplină de partid? Poate da, poate nu. Am atâtea de scris! Voi avea timp să le aștern pe hârtie sau nici nu voi începe să le fac?" (p. 159-160). Omul politic și diplomatul George Macovescu au reprimat scriitorul din sine, care
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
o presiune ideologică insuportabilă și o drastică limitare a libertății de creație. George Macovescu va contracara cât va putea o astfel de politică și de aceea el merită astăzi o amintire recunoscătoare. Scriitor firav și publicist modest, diplomat ascultător, supus disciplinei de partid, George Macovescu s-a salvat ca un președinte inconformist față de presiunile ideologice asupra breslei scriitorilor. Ar merita citate pe larg însemnările despre bătălia pe care a purtat-o în 1981 "pentru soarta scriitorului român, pentru demnitatea lui, pentru
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
a tehnologiei sub presiunea frînei religioase -, îți face impresia că astăzi am fi martorii unei decadențe islamice în toată regula. În realitate, expansiunea islamică e vizibilă, în ciuda precarității vădite în care li se scaldă civilizația. Faptul că științele, cercetarea și disciplinele umaniste sunt la pămînt în lumea lui Allah nu este un motiv ca, demografic vorbind, Islamul să nu cucerească Europa. Progresul în civilizație, ca semn incontestabil al rafinamentului spiritual, este totodată un semn de pierdere a vitalității europene. De aceea
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
care, într-o perioadă a antisemitismului recrudescent care a culminat cu violențe criminale, era de natură a-i crea și accentua un simțămînt de incredulitate, inhibiție, teamă. Uneori apartenența iudaică e scrutată cu relativ calm, echilibrată printr-un principiu al disciplinei de sine: "Sîntem - din partea Hechterilor - o familie care are gustul lamentației. E adevărat că într-asta viața mi-a dat un larg concurs. Totuși, ar trebui să-mi impun mai multă stăpînire, mai multă hotărîre de a fi - în limitele
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
nici facilă. E mai degrabă foarte consistentă și foarte serioasă. Și cu toate acestea nu e o revistă de specialitate al cărei conținut să-și sperie cititorii pînă la a-i reduce la numărul unei secte culturale. Pentru iubitorii de discipline umaniste, Idei în dialog rămîne un prilej de lectură aleasă și o ocazie de informare competentă. În fond, principalul merit al directorului H.-R. Patapievici și al redactorului-șef George Arun este că au găsit formula optimă de echilibru între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]
-
au fost suficiente pentru a căpăta o imagine a dezvoltării prodigioase a semioticii în ultimele decenii. Periodice, monografii, manuale, enciclopedii și dicționare pe teme semiotice sunt din ce în ce mai frecvente. Semiotica a reușit să aducă în raza ei de cuprindere nu numai discipline umaniste clasice, precum cele relative la limbaj, filozofie, antropologie, sociologie, psihologie, drept, literatură și arte, dar și științele exacte și ale naturii, biologia, medicina, informatica, științele cognitive, inteligența artificială. Domenii recente de mare actualitate, cum ar fi calculabilitatea biologică și
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
fi calculabilitatea biologică și biologia computațională, capătă și ele o privire proaspătă din partea semioticii. Propunându-și să înțeleagă modul de constituire, de funcționare și de evoluție a sistemelor de semne de orice fel, semiotica descoperă o albie comună pentru toate disciplinele, deoarece nu se poate imagina un domeniu din natură sau din societate care să se sustragă unei reprezentări semiotice. Dar această generalitate și chiar universalitate a proceselor semiotice este în același timp un potențial avantaj și o posibilă capcană. Câștigăm
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
recuperat) și să procedeze la organizarea unor activități specifice și a unei reviste de profil. Dificultățile în această direcție provin din diversitatea specialităților care sunt implicate în demersul semiotic, o parcurgere transversală a culturii, încă tributară prea mult segmentării pe discipline. În fața unui examen În afara comunicărilor, Congresul din Finlanda s-a remarcat printr-un mare număr de manifestări artistice, de la teatru și film la concerte și expoziții. Mai mult, destule comunicări s-au transformat chiar ele în spectacole vizuale sau/ și
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
resimțit drept confuz, arbitrar, autorul Aspectelor literare contemporane se voiește obiectiv, adică detașat de un subiect ce l-ar putea deruta, însă nu fără recunoașterea rezonabilă a inevitabilității jocului acestuia: "Am examinat în repetate rînduri chestiunea subiectivității și obiectivității, în disciplina criticii literare; rezultatul la care am ajuns este constatarea că nu e posibilă structura perfect obiectivă, nici perfect subiectivă a criticului, dar că ne este suficientă disciplinarea într-o direcție sau alta, chiar dacă limitele alcătuirii noastre morale ne îngăduie numai
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
direcție sau alta, chiar dacă limitele alcătuirii noastre morale ne îngăduie numai realizarea parțială a idealului urmărit. Voința de a fi obiectiv e o garanție de obiectivitate, chiar dacă în orice operă se strecoară o doză involuntară de subiectivism; după cum și în disciplina subiectivă a criticii e un prag care ne permite subiectivismul integral; în genere tipologia morală a subiectului-critic e supusă unor condiții de complexitate, care nu permit comparația alcătuirii sale sufletești cu componența pură a corpurilor simple din domeniul fizicii". în
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
cazul, și pe cea orală, în temeiul unei indenegabile chemări moraliste, criticul nostru a resuscitat numeroase figuri ale trecutului, în frunte cu I. L. Caragiale, al cărui nedepășit biograf a rămas. Relativ puțin interesat de teoria literaturii, de resursele filosofice ale disciplinei, și-a compus o "metodă" în direcție portretistică, neezitînd a convoca între mijloacele sale expresive anecdota, detaliul picant, vorba de duh. Precum precursorii galici, "n-a văzut în omul studiat o simplă abstracție sau o alcătuire estetică atemporală, ci l-
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
bergsonismului, "face adeseori aplicări nefericite, ca aceea de a ajusta pe poetul intelectualist Valéry la patul procustian al filosofiei vitaliste". De unde și concluzia că spiritul francez, punînd cu predilecție în funcțiune resursele vocației sale analitice, s-ar arăta "neprimitor față de disciplina esteticii generale". Și, în plus, că "se dezinteresează de problematica specială a criticii", adică evită discuțiile asupra obiectului și metodelor criticii. "Anestetică" și "afilosofică", critica franceză își relevă în schimb cu prisosință latura moralistă. în centrul său se află în
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]