2,525 matches
-
până la 50 de ori mai mare comparativ cu populația generală [12,13]. Îndepărtarea chirurgicală sau endoscopică a litiazei intrahepatice reprezintă resursa terapeutică și în același timp profilactică pentru dezvoltarea unui CC în acest context. MODIFICĂRILE ANATOMICE O cauză mai puțin discutată ca posibil factor de risc pentru dezvoltarea CC este drenajul bilioenteral care poate determina stază, inflamație, formare de calculi și infecție, prin acestea stimulând transformarea tumorală a celulelor epiteliale [14]. Evitarea intervențiilor chirurgicale soldate cu anastomoze bilio-enterale, în special în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
după cum se observă și din titlul lucrărilor. În aceste condiții, o prezentare mai amplă a acestei didactici istorice de predarea a limbii și literaturii române este pe deplin justificată. Coroborând tratarea subiectelor cu titlurile din cuprinsul lucrării și cu problemele discutate adiacent, fără a fi fost cuantificate prin titluri speciale, dar care au cunoscut tratări consistente passim, am identificat în didactica lui Paul. I. Papadopol o serie de probleme, în care, fără a fi speculativi, am recunoscut primele linii de evoluție
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ca formă - ele vor privi - cu toată stăruința cuvenită cele trei elemente ale formei cu componentele lor: a) limba privită ca vocabular, ca morfologie și ca sintaxă; b) stilul, tratat ca stil în genere și ca imagine și c) versificația, discutată ca ritm, măsură, cezură, rimă și strofă” (Papadopol, 1925: 119). XVIII. Exerciții de critică școlară Papadopol descrie această activitate, precizând inițial accepția termenului „critică”, continuând cu descrierea efectivă a metodei de lucru. Ceea ce ni se pare relevant în contextul discuției
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în laborator. Laboratorul este un spațiu creat pentru efectuarea cercetărilor. Terenul este un loc unde comportamentele studiate se produc "în mod obișnuit", cu subiecți care le prezintă "în mod obișnuit". Această distincție laborator-teren este foarte ambiguă și merită să fie discutată (vezi Deconchy, 1981). Putem totuși evidenția punctele tari și cele slabe ale celor două tipuri de experimentare. Laboratorul oferă o situație care permite un control mai bun al variabilelor pentru a degaja relații de cauzalitate. El constituie însă pentru subiecți
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
un fel sau altul, și la „stratul” lor, nici cîmpul de sugestii asociate notațiilor „descriptive” nu ar avea rolul complex pe care îl joacă, nu ar trece dincolo de funcția-i de, cel mult, atmosferizare, spre acele stări și dispoziții lăuntrice, discutate deja. Cum va proceda autorul pentru a capta, în cheia stilistică a unei astfel de poetici (definibilă prin raccourci, discreție și finețe, atenuare „litotică”, a oricărei ostentații de ordinul vreunei virtuozități „tehnice”), cuvântul acelei „voci” interioare, „rostit” doar pentru sine
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
special, de superioară „teatralitate”, care marchează distinct finalul: distinct, dar pe temelii consolidate progresiv în articularea epică a textului, care conferă forță sfârșitului și o credibilitate substanțială. Soluția sadoveniană a ieșit, indubitabil, din înfruntarea unor riscuri estetice de felul celor discutate: însă a făcut-o cu o subtilitate viguroasă, nu evitând ciocnirea de asemenea îndoieli și mefiențe, ci primind „provocarea”, „pariul” etc. și câștigând. Caragiale, în Năpasta, a forțat; Sadoveanu, în Baltagul, nu. Drumul Ancăi duce de la confirmarea bănuielilor ei
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Nivelul și calitatea instrucției bizantine erau, practic, fără egal. Un eveniment ce necesită a fi clarificat este motivul care a determinat închiderea de către Iustinian, în anul 529, a porților Academiei din Atena. Gestul lui Iustinian a fost mult speculat și discutat, interpretările luând cele mai diverse turnuri. Era vorba de o școală care își revendica o tradiție neîntreruptă din vremea fondatorului ei, Platon, deci veche de un mileniu. Academia din Atena reprezenta astfel un simbol al tradiției filosofice grecești și, în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Editura Cartea Româneascăă un comentariu critic având drept punct de pornire primele două volume din cele cinci ale Paginilor de critică literară (cel de-al treilea a apărut, cum se știe - abia în 1974 și deci nu putea fi încă discutată. Articolul, generos în citate probante, este semnificativ și instructiv din cel puțin două motive. Mai întâi pentru că exegetul detectează la Vladimir Streinu o benefică discrepanță între afirmațiile teoretice și exercițiul critic aplicat. Grigurcu sesizează permanenta „corupere” a sforțărilor teoretice în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în scurta recenzie considerațiile mai generale asupra autorului Paginilor de critică literară, obsedat de ideea unicității creației, „critic și teoretician subtil, adesea foarte personal”. O caracterizare generală asupra cărții ni se pare cât se poate de judicioasă: „Delimitarea unicității autorilor discutați angajează, într-o fericită simbioză, o sensibilitate intelectuală excepțională, o putere analitică îndelung verificată în critica curentă și o disponibilitate bogată pentru definițiile sintetice. Ideile se aștern liniștit, în ritmica ceremonioasă datorată unui aristocrat al gândirii care construiește arborescent, cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în promovarea culturii naționale. Monografia rămâne însă meritorie, având și ascendentul pe care îl conferă pionieratul în materie. Am reținut această succintă caracterizare sintetică asupra criticii lui Vladimir Streinu: „El are acea vocație de a se plasa în centrul operei discutate, de a-i demonta mecanismul intim, pentru ca apoi, privind-o de la înățime, s-o fixeze într-o imagine critică de o rară sugestivitate și într-o propoziție fundamentală memorabilă.”1 Cea de-a doua lucrare monografică dedicată lui Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de interpretat în condiții de anemie, edeme și temperatură cutanată redusă adică în trei situații frecvente la pacientul cu uremie cronică. Ca urmare, testul optim de screening pentru BPA rămâne încă de stabilit în investigații viitoare, care să compare metodele discutate mai sus la pacienții renali [OHare et al., 2002]. Factori de risc pentru BPA la pacienții renali Factorii recunoscuți de risc pentru dezvoltarea BPA în populația generală sunt: vârsta înaintată, hipertensiunea arterială, dislipidemia, fumatul, diabetul zaharat (DZ) și prezența bolii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
trebuie să se prezinte cine este, de ce a venit, ce scop are ancheta, pentru ca cei în cauză să poată ști cu cine discută. Urmează o scurtă conversație introductivă, asistentul social își cere permisiunea de a lua note pe marginea celor discutate. Notarea are caracter strict profesional. 2. Obiectivele anchetei are în vedere: a. câștigarea încrederii părinților copilului instituționalizat, reabilitarea statului lor. b. surprinderea de către asistentul social a unor complexe sociale ale respectivei familii. De ex.: părinții să nu fie recunoscuți și
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
răspunsului la testul presor la rece, atestă efectul selectiv al vârstei (12). În ansamblu, vârsta determină o scădere a activității parasimpatice și o creștere a celei simpatice. Vârstnicul are o reducere marcată a răspunsului cardiac la stimularea β adrenergică. Mecanismele discutate ar fi down-reglarea și scăderea legării agoniștilor de receptorii β1, cuplarea deficitară cu receptorii β2, anomalii ale căilor de semnalizare proteice, implicarea adenozinei ca antagonist (45). Controlul frecvenței cardiace este de asemenea legat de scăderea răspunsului la stimularea β adrenergică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
și invers cu nivelul inițial al hematocritului (Hct). în schimb, nu pare să depindă de doza de EPO administrată. HTA secundară tratamentului cu EPO poate deveni malignă, complicându-se cu convulsii [Fournier et al., 1992]. Etiopatogeneza acestei hipertensiuni este încă discutată. Dată fiind asocierea obișnuită a creșterii Hct cu augmentarea TA sub tratamentul cu EPO, s-a crezut mult timp că HTA indusă de EPO are drept substrat patogenic creșterea masei eritrocitare. Diverse mecanisme au fost propuse în acest sens: creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
existența unei regurgitări aortice de grad 2 și la 1,3% regurgitare de grad 1 (47). În ciuda unei incidențe crescute a regurgitării aortice ușoare post-TAVI, încă nu există criterii specifice de evaluare pentru regurgitarea aortică, iar mecanismele fiziopatologice sunt încă discutate. O înțelegere mai bună a mecanismelor apariției regurgitării poate conduce la ameliorarea atât a tehnicilor de implantare, cât și a design -ului protezelor, optimizând astfel prognosticul după TAVI. Tratament. Intervențiile chirurgicale valvulare aortice pentru regurgitarea aortică pură reprezintă aproximativ 3-5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
profilul de risc. Totuși, pentru a întări și a susține cu fermitate această afirmație, este nevoie de mai multe studii pe o astfel de temă. În concluzie, chiar dacă nu ne putem sprijini pe o bază de date solidă în ceea ce privește tema discutată, această metodă de tratament nu ar trebui evitată la categoria pacienților vârstnici. Chiar dacă nivelul mortalității nu se modifică în urma acestui tratament și este mai mare decât la persoanele tinere cu aceeași afecțiune, dar cu un profil de risc mai mic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
acolo unde folosirea acestora ar avea un efect scontat net superior BMS: DZ, vase mici, infiltrare lungă difuză etc., pentru scurtarea timpului de administrare a terapiei duble antiagregante și ACO (5,34). 20.6. Concluzii Așa cum se observă din cele discutate mai sus, prin prisma profilului de risc ce însoțește pacienții vârstnici cu BCI ce sunt candidați pentru PCI, aceștia reprezintă o categorie specială ce necesită identificare și tratament individualizat. Concluziile generale din datele pe care le avem până acum din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
acest subgrup, în special pentru a le susține pe cele existente deja cu privire la beneficiile revascularizării percutane în angina stabilă, dar și pentru o mai bună întelegere a procentului relativ scăzut de pacienți (~ 50% din numărul total de pacienți din registrele discutate mai sus) ce beneficiază de revascularizare pentru diversele forme de SCA, deși acest tratament este sigur și oferă pacienților un prognostic mult mai bun în comparație cu tratamentul conservator. În esență, schimbările demografice semnificative ce se constituie în cazuri cu profil de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
cardiovasculară, în parte datorat incidenței crescute a HTA (52 -73%). Relația de cauzalitate cu HTA este complexă, implicând inflamația, efectul direct al medicației antiin - flamatorii nesteroidiene și steroidiene, asocierea frecventă a insulinorezistenței și dislipi - demiei (1). Alți factori de risc discutați, dar fără evidențe consistente la vârstnicul hipertensiv sunt hiperhomocisteinemia sau creșterea nivelului peptidelor natriuretice. 3.4. Particularități fiziopatologice Creșterea incidenței HTA odată cu înaintarea în vârstă este, în principal, consecința îmbă - trânirii inadecvate a vasului arterial, cu etiopatogenie și mecanisme incomplete
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
și a presiunii pulsului (47). Studiul Rotterdam susține determinismul genetic al RA pentru markeri multipli (48). Implicarea homocisteinei în elastinoliză, rolul aditiv în acumularea de colagen al excesului de Na + și al unui stil de viață nesănătos sunt de asemenea discutați (45). Procesul de arterioscleroză se regăsește precoce și în arterele mici. La acest nivel determină reducerea raportului medie/lumen (remodelare vasculară) corelat cu presiunea pulsului și cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Modificările definesc arterioscleroza hiperplastică sau angioscleroza benignă. O particularitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
cu o trăsătură EPP este parametrizabilă (v. §III.2.5.2). Trăsăturile EPP sunt, în esență, o modalitate de a face vizibile unele forme de dependență sintactică stabilite prin ACORD (Landau 2007; Biberauer și Sheehan 2013: 37). Spre deosebire de trăsăturile sintactice discutate mai sus, trăsăturile EPP nu au structură internă de tipul <atribut, valoare>, ci sunt trăsături privative. Unii autori le exclud din inventarul de trăsături sintactice, considerându-le "diacritice care declanșează deplasarea sintactică" (e.g. Biberauer, Holmber și Roberts 2014), iar alți
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că să are proprietăți mixte, de centru flexionar și de complementizator (v., pentru o discuție echilibrată, Zafiu 2013a: 30-31, Gheorghe 2013: 467-469). Fără a relua toate argumentele din lucrările citate, vom puncta pe scurt o serie de argumente (mai rar discutate sau nediscutate până acum) care conduc către interpretarea lui să drept complementizator (generat însă în proiecția joasă de complementare, FIN) (ca și Dobrovie-Sorin 1994, 2001; Stan 2007; Cotfas 2011; Zafiu 2013a: 30-31; Gheorghe 2013: 467-469; Nicolae 2013d: cap. IV). Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
participiul trecut; auxiliarul variază deci și după categoria de timp. Astfel, pe lângă competiția cu o formă sintetică moștenită, aceste formații 6 nu se conformează tiparului general de gramaticalizare a auxiliarelor românești (consolidat și relativ stabil dacă ne raportăm la formele discutate mai sus), auxilarul marcând și valori de timp, pe lângă mod și modalitate; aceste forme sunt astfel eliminate diacronic. (8) a. Era vădzuți Trufimu efeseianinul în cetatea cu-rusul (CV.1563-83: 17r) b. Omu-iubire Iulie lu Pavelu făcea, dzise cătră soție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
constituent, nu doar subiectul. Desigur, exemplele simple (fără clitice pronominale, adverbe care diagnostichează deplasarea verbului etc.) sunt parametric ambigue (v. Clark și Roberts 1993; Roberts 2007), fiind compatibile cu două analize sintactice: fie o analiză cu AUX-la-C de tipul celei discutate mai sus cu subiectul în [Spec, IP/TP] (76a), fie o analiză cu dislocarea nucleului verbal, în care auxilarul rămâne în flexiune și verbul în vP, iar subiectul apare în [Spec,vP] sau într-o poziție din periferia joasă propozițională
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deși viitorul se inversează cu aproximativ aceeași proporție ca perfectul compus (de 1 la 10), formele de viitor inversate apar mai rar în texte pentru că viitorul însuși apare mai rar în texte. În altă ordine de idei, excluzând textele nereprezentative discutate mai sus, se poate observa că în majoritatea textelor în care structurile analitice sunt bine reprezentate (număr de ocurențe însemnat), rata inversiunii este de aproximativ 1 la 10; doar în FT.1571-75; CM.1567 și DDL.1679 rata inversiunilor este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]