4,090 matches
-
mai lentă a conductibilității echivalente în funcție de concentrație reprezintă concentrația critică micelară. PREPARAREA SISTEMELOR DISPERSE LIOFOBE. PREPARAREA SOLURILOR Considerații teoretice Solurile sunt sisteme disperse liofobe ultramicroeterogene de tip solid dispersat în lichid S1/L2 cu dimensiunile 10-9 10-7 m (grad de dispersie ∆=107 - 109 m-1). Practic, există două metode de preparare a solurilor: metoda dispersării și metoda condensării. Obținerea solurilor prin dispersare Obținerea solurilor prin dispersare se realizează prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Obținerea solurilor prin dispersare se realizează prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă (suspensii) și apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit de creșterea gradului de dispersie și totodată a suprafeței interfazice. Dispersarea poate avea loc în absența sau în prezența substanțelor tensioactive: lucrul mecanic cheltuit la dispersarea unui solid poate scădea de 5 - 10 ori în prezența substanțelor tensioactive față de cel cheltuit în absența acestora. Un
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de adsorbție format din moleculele acestuia, conferindu-i solului stabilitate agregativă și cinetică. Dispersarea se poate realiza: * prin procedee mecanice, când substanța este mărunțită în dispozitive numite „mori coloidale”(mori cu frecare sau mori cu bile), în prezența mediului de dispersie și a substanțelor tensioactive; * prin metoda ultrasunetelor, când substanța de dispersat este introdusă într-un câmp sonor, iar prin vibrațiile produse de câmp, substanța se mărunțește; * prin metoda pulverizării în arc electric, când din metalul de dispersat se confecționează electrozi
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ultrasunetelor, când substanța de dispersat este introdusă într-un câmp sonor, iar prin vibrațiile produse de câmp, substanța se mărunțește; * prin metoda pulverizării în arc electric, când din metalul de dispersat se confecționează electrozi care se introduc în mediul de dispersie și apoi se creează o descărcare electrică oscilantă (arc electric) între acești electrozi. Obținerea solurilor prin condensare Obținerea solurilor prin această metodă se realizează prin condensarea sistemelor micromoleculare apelând la procedee fizice și chimice. Pe cale chimică solurile se obțin printr-
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
solurilor prin condensare Obținerea solurilor prin această metodă se realizează prin condensarea sistemelor micromoleculare apelând la procedee fizice și chimice. Pe cale chimică solurile se obțin printr-o serie de reacții care duc la obținerea de substanțe insolubile în mediul de dispersie: reacții de dublu schimb, de hidroliză, oxidare și reducere. * prin reacții de dublu schimb se obțin solurile sulfurilor, ferocianurilor metalelor grele, halogenurilor de argint. De exemplu, solul de iodură de argint se obține conform reacției: Soluri suficient de stabile se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
nucleul său insolubil. În exces de AgNO3, se vor adsorbi ionii Ag+, care la rândul lor atrag prin forțe electrostatice un număr mai mic de contraioni 3NO− în stratul solidar cu particula; particula este încărcată pozitiv, iar în mediul de dispersie, în stratul difuz se vor afla ionii 3NO− ce compensează sarcina pozitivă a particulei: 3 3 nucleu strat difuz strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; În exces de KI, particulele de sol sunt încărcate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în stratul solidar cu particula; particula este încărcată pozitiv, iar în mediul de dispersie, în stratul difuz se vor afla ionii 3NO− ce compensează sarcina pozitivă a particulei: 3 3 nucleu strat difuz strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; În exces de KI, particulele de sol sunt încărcate negativ: strat difuznucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; * prin reacții de hidroliză se formează solurile de hidroxizi. Astfel, solul de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sarcina pozitivă a particulei: 3 3 nucleu strat difuz strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; În exces de KI, particulele de sol sunt încărcate negativ: strat difuznucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; * prin reacții de hidroliză se formează solurile de hidroxizi. Astfel, solul de hidroxid feric se obține prin hidroliza la cald a clorurii ferice: oxihidroxid feric Nucleul particulei coloidale este format atât din oxiclorură ferică FeOCl, cât
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
este format atât din oxiclorură ferică FeOCl, cât și din oxihidroxidul feric FeO(OH); o parte din moleculele de oxiclorură ferică ionizează în stratul superficial conferind sarcină pozitivă particulei coloidale: strat difuz nucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă În laborator, reacția se conduce în prezența carbonatului de amoniu: se formează un precipitat de carbonat feric care în mediul de reacție se descompune formând aceeași produși ca în reacțiile de mai sus: 3 4 2
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
produși ca în reacțiile de mai sus: 3 4 2 3 Dintre metodele fizice de obținere a solurilor prin condensare se cunosc: evaporarea sub vid a unor soluții; înlocuirea solventului, încât substanța dispersată să devină insolubilă în noul mediu de dispersie; răcirea unor soluții alcoolice. Partea experimentală În cele ce urmează se prezintă modul de preparare a unor soluri prin câteva dintre cele mai accesibile metode. 1. Metoda dispersării * Prepararea hidrosolului de argint prin metoda pulverizării în arcul electric Petrov Într-
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
o soluție de (NH4)2CO3 2N până la dispersarea precipitatului. Carbonatul feric format inițial se descompune. Se formează un sol brun-roșcat cu o mare stabilitate. COAGULAREA SOLURILOR. DETERMINAREA PRAGULUI DE COAGULARE (ck) Considerații teoretice Adsorbția selectivă de ioni din mediul de dispersie sau ionizarea moleculelor din stratul superficial conferă dispersiilor liofobe o sarcină electrică, deci o stabilitate electrostatică: ionii de semn contrar din soluție sunt atrași de particula încărcată electric, se formează stratul dublu electric, care joacă rol de stabilizator. Pe lângă acest
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
precipitatului. Carbonatul feric format inițial se descompune. Se formează un sol brun-roșcat cu o mare stabilitate. COAGULAREA SOLURILOR. DETERMINAREA PRAGULUI DE COAGULARE (ck) Considerații teoretice Adsorbția selectivă de ioni din mediul de dispersie sau ionizarea moleculelor din stratul superficial conferă dispersiilor liofobe o sarcină electrică, deci o stabilitate electrostatică: ionii de semn contrar din soluție sunt atrași de particula încărcată electric, se formează stratul dublu electric, care joacă rol de stabilizator. Pe lângă acest fenomen, mai poate avea loc și adsorbția unor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
n0 = 4 mL n1 și n2 se referă la ultima probă în care s-a observat coagularea (tabel 33). PREPARAREA SISTEMELOR DISPERSE LIOFOBE DE TIP L1/L2 (EMULSII) Considerații teoretice Emulsiile sunt sisteme disperse liofobe microeterogene, stabile, cu gradul de dispersie cuprins între 105 și 107 m-1, obținute prin dispersarea a două lichide nemiscibile între ele (un lichid polar și un lichid nepolar), prin intermediul unui emulgator,. Emulsiile se împart în două clase: * emulsii de tipul ulei în apă U/A
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
apa), lichidul nepolar (uleiul) și emulgatorul. În practică se folosesc două categorii de emulsionanți (emulgatori): emulgatori coloidali: săpunuri, alchilsulfați și alchilsulfonați, săruri cuaternare de amoniu, substanțe macromoleculare (albumină, gelatină, cazeină) (tabelul din anexa 11); emulgatori solizi: pulberi cu grad de dispersie ridicat. Emulgatorii coloidali se împart în emulgatori hidrofili (servind la prepararea emulsiilor U/A) și lipofili (servind la prepararea emulsiilor A/U). Dintre emulgatorii hidrofili se cunosc săpunurile alcaline, proteinele, cleiurile, polihidroxi-etilen-alcoolii. Ca emulgator lipofil funcționează săpunurile de aluminiu, magneziu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cunosc săpunurile alcaline, proteinele, cleiurile, polihidroxi-etilen-alcoolii. Ca emulgator lipofil funcționează săpunurile de aluminiu, magneziu, calciu, lanolină, acetil celuloza, diesterii glicerinei. Obținerea emulsiilor Obținerea emulsiilor se realizează prin dispersare mecanică, electrică sau cu ajutorul ultrasunetelor, a particulelor fazei dispersate în mediul de dispersie, în prezența emulgatorului. Mecanismul de acțiune al emulgatorilor în procesul de emulsionare poate fi explicat cu ajutorul structurii moleculare și a proprietăților lor fizico-chimice și constă în: * scăderea tensiunii superficiale la interfața ulei apă; * formarea unui film (strat) protector de adsorbție
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
considerare relația lui Stokes: unde: v = viteza de separare a particulelor fazei dispersate (cm/sec); r = raza particulelor fazei dispersate (cm); ρ1 = densitatea fazei interne (g/cm3); ρ2 = densitatea fazei externe (g/cm3); g = accelerația gravitațională; η = vâscozitatea mediului de dispersie (cP). Viteza de separare a emulsiilor va fi direct proporțională cu diferența de densitate a celor două faze dispersate și invers proporțională cu vâscozitatea mediului de dispersie. Stabilitatea emulsiilor este influențată și de raportul de concentrație a fazelor. Ea va
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ρ2 = densitatea fazei externe (g/cm3); g = accelerația gravitațională; η = vâscozitatea mediului de dispersie (cP). Viteza de separare a emulsiilor va fi direct proporțională cu diferența de densitate a celor două faze dispersate și invers proporțională cu vâscozitatea mediului de dispersie. Stabilitatea emulsiilor este influențată și de raportul de concentrație a fazelor. Ea va fi cu atât mai mare, cu cât cantitatea de substanță dispersată este mai mică față de mediul de dispersie. Un alt factor care nu este inclus în relația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
faze dispersate și invers proporțională cu vâscozitatea mediului de dispersie. Stabilitatea emulsiilor este influențată și de raportul de concentrație a fazelor. Ea va fi cu atât mai mare, cu cât cantitatea de substanță dispersată este mai mică față de mediul de dispersie. Un alt factor care nu este inclus în relația lui Stokes, este tensiunea superficială care se manifestă la interfața celor două faze nemiscibile: cu cât tensiunea superficială va fi mai mică, cu atât stabilitatea emulsiei va fi mai mare; această
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cele două faze. Acest fenomen presupune două procese diferite din punct de vedere cinetic: a) flocularea (alipirea) particulelor dispersate în agregate care se ridică la suprafață (în cazul în care densitatea fazei dispersate este mai mică decât a mediului de dispersie). Particulele ce alcătuiesc agregatul sunt separate prin pelicule de lichid. b) coalescența - constă în ruperea peliculelor și contopirea particulelor din interiorul agregatului. Procesul se finalizează prin separarea completă a celor două faze (dezemulsionare). Caracterizarea fizico-chimică a emulsiilor constă în determinarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cantități foarte mici (0,5 g) coloranții Sudan III și verde malachit. Amestecul bine omogenizat se aduce pe o bucată de hârtie de filtru într-un strat foarte subțire. Se adaugă o picătură de emulsie de examinat. Atât mediul de dispersie cât și faza dispersată va difuza prin fenomenul de capilaritate dizolvând colorantul specific. Dacă emulsia este de tipul U/ A se va forma un inel verde cu centrul roșu iar dacă emulsia este de tipul A/U, un inel roșu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
iar ca electrod de referință se folosește electrodul de calomel. În tabelul 34 sunt redate date experimentale privind caracterizarea fizicochimică a emulsiilor preparate. OBȚINEREA ȘI CARACTERIZAREA FIZICO-CHIMICĂ A SUSPENSIILOR Considerații teoretice Suspensiile sunt sisteme disperse liofobe microeterogene (cu grad de dispersie cuprins între 105 - 107 m-1) sau macroeterogene (cu grad de dispersie cuprins între 103 - 105 m-1) de tip S1/L2 (diametrul particulelor fazei dispersate cuprins între 50 - 180 µm, prevăzut de FR X). FR X prevede o monografie
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
34 sunt redate date experimentale privind caracterizarea fizicochimică a emulsiilor preparate. OBȚINEREA ȘI CARACTERIZAREA FIZICO-CHIMICĂ A SUSPENSIILOR Considerații teoretice Suspensiile sunt sisteme disperse liofobe microeterogene (cu grad de dispersie cuprins între 105 - 107 m-1) sau macroeterogene (cu grad de dispersie cuprins între 103 - 105 m-1) de tip S1/L2 (diametrul particulelor fazei dispersate cuprins între 50 - 180 µm, prevăzut de FR X). FR X prevede o monografie sub denumirea Suspensiones și definește suspensiile ca fiind preparate farmaceutice lichide constituite
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dispersate cuprins între 50 - 180 µm, prevăzut de FR X). FR X prevede o monografie sub denumirea Suspensiones și definește suspensiile ca fiind preparate farmaceutice lichide constituite din una sau mai multe substanțe solide, insolubile, suspendate într un mediu de dispersie lichid și destinate administrării interne sau externe. Componentele unei suspensii: * faza dispersată (faza solidă, discontinuă sau internă) reprezentată de substanța medicamentoasă insolubilă; * mediul de dispersie (faza lichidă, continuă sau externă); * agentul de suspendare (agent de dispersie sau agent de stabilitate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lichide constituite din una sau mai multe substanțe solide, insolubile, suspendate într un mediu de dispersie lichid și destinate administrării interne sau externe. Componentele unei suspensii: * faza dispersată (faza solidă, discontinuă sau internă) reprezentată de substanța medicamentoasă insolubilă; * mediul de dispersie (faza lichidă, continuă sau externă); * agentul de suspendare (agent de dispersie sau agent de stabilitate), care se va adăuga în cazul în care faza dispersată este sub 20%. Agentul de suspendare poate acționa prin următoarele mecanisme: * scăderea tensiunii superficiale la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
într un mediu de dispersie lichid și destinate administrării interne sau externe. Componentele unei suspensii: * faza dispersată (faza solidă, discontinuă sau internă) reprezentată de substanța medicamentoasă insolubilă; * mediul de dispersie (faza lichidă, continuă sau externă); * agentul de suspendare (agent de dispersie sau agent de stabilitate), care se va adăuga în cazul în care faza dispersată este sub 20%. Agentul de suspendare poate acționa prin următoarele mecanisme: * scăderea tensiunii superficiale la interfața solid/lichid; * mărirea vâscozității mediului de dispersie; * conferirea de sarcini
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]