8,849 matches
-
unui organism. Celulele care au două cópii ale genomului se numesc diploide, celelalte fiind denumite haploide. Ambele tipuri de celule care conțin un număr normal de cromozomi sunt euploide. Cei cu mai mulți sau mai puțini cromozomi sunt celule aneuploide. Diviziunea celulară este de două tipuri: mitotică și meiotică. Mitoza (diviziunea mitotică) duce la apariția a două celule fiice care au același număr de cromozomi cu celula-mamă; are loc în celulele somatice. Meioza (diviziunea meiotică) se finalizează cu apariția a două
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
numesc diploide, celelalte fiind denumite haploide. Ambele tipuri de celule care conțin un număr normal de cromozomi sunt euploide. Cei cu mai mulți sau mai puțini cromozomi sunt celule aneuploide. Diviziunea celulară este de două tipuri: mitotică și meiotică. Mitoza (diviziunea mitotică) duce la apariția a două celule fiice care au același număr de cromozomi cu celula-mamă; are loc în celulele somatice. Meioza (diviziunea meiotică) se finalizează cu apariția a două celule fiice care au doar jumătate din numărul de cromozomi
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sau mai puțini cromozomi sunt celule aneuploide. Diviziunea celulară este de două tipuri: mitotică și meiotică. Mitoza (diviziunea mitotică) duce la apariția a două celule fiice care au același număr de cromozomi cu celula-mamă; are loc în celulele somatice. Meioza (diviziunea meiotică) se finalizează cu apariția a două celule fiice care au doar jumătate din numărul de cromozomi ai celulei-mamă; prin acest tip de diviziune se obțin gameții (celulele sexuale). Celulele organismului uman conțin 23 perechi de cromozomi, dintre care 22
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
celule fiice care au același număr de cromozomi cu celula-mamă; are loc în celulele somatice. Meioza (diviziunea meiotică) se finalizează cu apariția a două celule fiice care au doar jumătate din numărul de cromozomi ai celulei-mamă; prin acest tip de diviziune se obțin gameții (celulele sexuale). Celulele organismului uman conțin 23 perechi de cromozomi, dintre care 22 sunt autosomii sau cromozomi somatici, care direcționează structura și dezvoltarea majorității organelor corpului, și o pereche sunt cromozomii sexuali XX sau XY, care ghidează
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sau XY, care ghidează dezvoltarea organelor sexuale. În celulele umane, ADN există și în mitocondrii, organite celulare citoplasmatice (ADN circular), care se transmite doar pe linie maternă. Cromozomii din nucleu sunt vizibili ca atare la microscopul optic doar la începutul diviziunii celulare. În rest, materialul genetic este sub forma cromatinei nediferențiate, constituită din ADN (acidul dezoxiribonucleic) și proteine (histone). ADN-ul este strâns împachetat. Unitatea fundamentală de organizare moleculară a cromatinei este nucleozomul, care are miezul constituit din histone, sub forma
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
000 baze C și G care se repetă, formând o barieră între genele propriu-zise și ADN-ul de balast. Se consideră că funcția acestor „insule” ar fi aceea de reglare a activității genelor propriu-zise. 4.1.2. Cromozomii umani În timpul diviziunii celulare, are loc condensarea cromatinei, cromozomii umani devenind vizibili sub forma unor bastonașe. Elementele morfologice și funcționale comune tututor cromozomilor sunt: cromatidele, centromerul și telomerele (Watson, Baker, Bell, Gann, Levine și Losick, 2005; Covic, Ștefănescu și Sandovici, 2004). Cromatidele sunt
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
s-au detașat prin faptul de a fi fost favorizate de selecția pozitivă, ASPM și microcefalin, ambele fiind la baza microcefaliei (o tulburare ce presupune prezența unui creier de dimensiuni reduse). Gena ASPM s-a demonstrat a fi implicată în diviziunea celulară a celulelor neuroepiteliale, celule stem care dau naștere neuronilor: cu cât acestea rămân mai mult timp nediferențiate, cu atât se divid mai mult și în cele din urmă generează mai mulți neuroni. Alte două gene implicate în diviziunea celulară
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în diviziunea celulară a celulelor neuroepiteliale, celule stem care dau naștere neuronilor: cu cât acestea rămân mai mult timp nediferențiate, cu atât se divid mai mult și în cele din urmă generează mai mulți neuroni. Alte două gene implicate în diviziunea celulară, genele proteinelor CDK5RAP2 și CENPJ, au evoluat de asemenea rapid în speciația umană. Pääbo și colaboratorii săi au constatat că, în raport cu cimpanzeii, la specia umană cele mai mari variații în expresia genică au apărut la nivelul creierului, comparativ cu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
maximă. Cel mai adesea se utilizează determinarea cromatinei X (testul Barr) și, mai puțin frecvent, determinarea cromatinei Y, care presupune o tehnică mai laborioasă; 2) prin determinarea cariotipului, care reprezintă numărul și morfologia cromozomilor în metafază (a doua fază a diviziunii celulare). Diagnosticul citogenetic se face prin analiza imaginii microfotografice a tuturor celor 46 de cromozomi ordonați după formă și dimensiune. Este o metodă laborioasă și scumpă, care necesită aproximativ două săptămâni pentru oferirea rezultatului, dar diagnosticul oferit este precis și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
vizualizarea cromozomilor individuali la microscopul optic este necesar ca celulele, de regulă limfocite din sângele periferic recoltat pe heparină (o substanță anticoagulantă), să fie stimulate să prolifereze într-un mediu de cultură, apoi să fie oprite în metafaza ciclului de diviziune celulară (prin adaos de colchicină) și colorate. Colorarea sau bandarea cromozomilor permite identificarea unui anumit cromozom, deoarece grosimea și ordinea benzilor este particulară; o bandă este acea parte a unui cromozom care se distinge clar de segmentele adiacente, apărând mai
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
poartă gene responsabile doar de inițierea diferențierii sexuale masculine. Celelalte 22 de perechi de cromozomi non-sexuali (autozomii) sunt, de obicei, omologi, deci similari ca formă și mărime, precum și în poziția genelor. Celulele sexuale (ovulul și spermatozoidul) trec prin procesul de diviziune meiotică, ceea ce reduce numărul cromozomilor la jumătate, astfel că, atunci când un ovul este fertilizat de un spermatozoid, zigotul rezultat va avea un număr întreg de cromozomi. În meioză, informația genetică moștenintă de la mamă și de la tată se recombină prin procesul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ale maladiei Huntington. 8.1.3. Maladiile autozomale dominante În maladiile de tip autozomal dominant, un individ afectat are cel puțin un părinte afectat, iar gena mutantă poate fi transmisă și moștenită de către ambele sexe. Pentru că alelele segregă independent în timpul diviziunii meiotice, persoanele afectate vor avea o șansă de 50% de a transmite copiilor lor gena mutantă dominantă. Pe lângă maladiile cauzate de genele mutante moștenite, o mare parte a maladiilor autozomal dominante sunt cauzate de mutațiile noi. Frecvența de apariție a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
2n+2) cunoscute afectează doar heterozomii, fiind de tipul XXXX, XXYY, XXXY. În unele cazuri sunt prezente și pentasomii (genotip 2n+3) - de exemplu, XXXXX sau XXXXY. Alterările în numărul cromozomilor umani se produc în principal datorită nondisjuncției acestora în timpul diviziunii meiotice. Rezultă astfel gameți anormali, disomici - cu două cópii ale unui cromozom - sau nulisomici - fără nici o copie. Participarea la fecundație a acestor gameți duce la apariția aneuploidiei (un genotip anormal în care numărul cromozomilor poate fi: 2n+1, 2n-1, 2n
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
consideră obezitate abdominală cu risc crescut de apariție pentru bolile cardio-vasculare. · Se determina greutatea corporală și înălțimea și se calculează indicele de masă corporală. · Pacienții vor fi obligatoriu termometrizați axilar, eventual sublingual știut fiind, că temperatura axilară este cu câteva diviziuni mai mare decât cea bucală în hipertiroidism (semnul Lucatello). Cu pacientul în ortostatism se pot efectua anumite manevre sugestive pentru unele afecțiuni, spre exemplu: manevra Lenoir pentru ulcerul gastric și duodenal: cu pacientul în ortostatism se apasă cu cele 4
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
economici, tehnici, sociali, politici etc. ai mediului în care acționează; este, de asemenea, într-o constantă interacțiune cu mediul său. Sunt incluse aici corporațiile, armata, școlile, spitalele, bisericile, închisorile etc. În opinia lui Amitai Etzioni (1964), organizațiile se caracterizează prin: * diviziunea muncii, a puterii și a responsabilităților comunicării; aceste diviziuni nu sunt întâmplătoare sau tradiționale, ci sunt deliberat construite pentru a urmări realizarea unor obiective specifice; * prezenta unuia sau a mai multor centre de putere care controleaza eforturile organizației și le
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
acționează; este, de asemenea, într-o constantă interacțiune cu mediul său. Sunt incluse aici corporațiile, armata, școlile, spitalele, bisericile, închisorile etc. În opinia lui Amitai Etzioni (1964), organizațiile se caracterizează prin: * diviziunea muncii, a puterii și a responsabilităților comunicării; aceste diviziuni nu sunt întâmplătoare sau tradiționale, ci sunt deliberat construite pentru a urmări realizarea unor obiective specifice; * prezenta unuia sau a mai multor centre de putere care controleaza eforturile organizației și le direcționează spre realizarea obiectivelor propuse; aceste centre de putere
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
pot păstra în câmpul observației decât formele de compatibilitate (sau, ceea ce este același lucru, de rezistență) cu instituțiile capitalismului liberal, se înscriu într-o filozofie a istoriei necesare care, spre deosebire de perioada anterioară, nu este nici explicită, nici asumată teoretic. Această diviziune internă a antropologiei în două sfere, una polarizându-se în jurul economicului într-o subordonare intelectuală față de dominările momentului, iar cealaltă îndepărtându-l cu dispreț în favoarea structurilor considerate perene "la alegere" (simbolic, rudenie etc.) -, poate fi estimată ca fiind puțin fertilă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
această optică, o matrice revelatoare a mizelor și tensiunilor care agită raporturile sociale. Teatralizarea acestora în întreprindere urmează două direcții ușor de schematizat. Cea dintâi prezintă o încorporare a schemelor dominației statale, prin care este operată orice promovare într-o diviziune socială a muncii reglementată de supremația politicului: pentru acești actori în ascensiune ușor de reperat printre altele prin caracterul ostentativ al posesiunilor materiale străine pe care le îngrămădesc în casele lor -, etnologul străin trebuie refulat cu putere la periferia câmpului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
schemelor logice latente sau explicite de ruptură care au ajutat la elucidarea conjuncturii respective. Deoarece capitalismul nu mai cunoaște limite, este de dorit ca situațiile să fie înglobate prin analiză, încercându-se restituirea singularităților care nu se lasă reduse la diviziuni paradigmatice, ci se manifestă în extensiuni diferențiate ale complexității lumii. Piața și mimurile ei Mondializarea este într-adevăr în centrul tuturor dezbaterilor actuale: ea iradiază cotidianul atât prin mitologizările ei, cât și prin constrângerile care apasă înainte de toate asupra domeniului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tuturor fetișismelor capitalismului. Includerea cercetătorilor în acest consens încontinuu dedublat, acționând asupra unor retorici ale inversiunii, este puțin favorabilă interpretărilor care vizează o obiectivare relativă. O deplasare a problematicilor este deci necesară pentru a ieși din aceste forme unilaterale de diviziune. Nu se pune problema, desigur, să se revină asupra toposului unei neutralități golite de sens care să se poată ridica fantasmatic împotriva figurilor angajamentului, a cărui valorizare etică face de acum parte integrantă din piață. Perspectiva adoptată urmărește să decripteze
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ecou. Leitmotiv, identitatea întreprinderii trimite la o voință de unitate și de unificare a salariaților, împinși spre același efort de reușită individuală și colectivă; edificarea unei structuri consensuale domină un astfel de peisaj care, în această optică, ar înlocui vechile diviziuni conflictuale, legate de obiceiuri de autoritate și de disciplină de acum inadecvate. Construirea unor "culturi de întreprindere" adaptate, în care actorii, uitând ierarhiile și stratificările dureroase, fuzionează activ, desemnează cu pertinență axiologiile cele mai novatoare ale întreprinderii; etica uniunii s-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a cunoștințelor sau pe ritualurile colective în uzină 59. Să subliniem că o abordare culturală domină totuși o mare parte din aceste cercetări efectuate pe teren francez: ele se focalizează pe identitatea culturală a unui grup social dat, produs de diviziunea muncii, și pe segmentarea ierarhică a societății. Dacă ele semnalează cu putere influența întreprinderii, aceasta din urmă rămâne însă îndepărtată, cu unele excepții, în virtutea poziției contingente pe care o ocupă în cadrul problematicilor. Decupajul ei latent, prin atenția prioritară acordată categoriilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lucru pentru toate locurile în care antropologia se învestește într-o perspectivă care reprezintă tocmai "unitatea socialului" în conjuncturi singulare depinzând mereu de "ordinea mondială"? Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței* Referința culturală funcționează ca un operator de distincție și de diviziune, de ordonare și de ierarhizare, iar convocarea ei este exacerbată în perioadele de criză și de restructurări sociale, economice și politice. Această implicare a noțiunii de "cultură" ca factor ideologic esențial în procesele și raporturile sociale a fost pe deasupra suficient
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exemplu piste de cercetare și de reflecție foarte bogate. Acestea puneau sub semnul întrebării, pe de o parte, viziunea implicită a unei esențe etnice arhaice și a dispariției sale apropiate sub efectul modernizării, iar de cealaltă parte caracterul intangibil al diviziunii sexelor, eventual cu promisiunea unei egalizări viitoare. Reevaluate din unghiul construcțiilor sociale și istorice, temele etnicității, identității, precum și ale genurilor s-au răspândit în științele sociale pentru a fi, de cele mai multe ori, reculturalizate. Reduse la ele însele, temele identității și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
97. Sociologii s-ar situa de partea evidențierii raporturilor de dominare între clase și fracțiuni de clasă; etnologii le-ar considera pe acestea din urmă secundare și s-ar preocupa de reunificarea socialului. Vânătoarea, privită prin prisma ritualului "contemporan" instituind diviziuni și convivialitate, ar interveni ca un creuzet al fuziunii dintre actorii ocupând poziții sociale diverse. Vânătoarea ar fi astfel operatorul unei ordonări simbolice în evoluția complementarității acestora. În cadrul hermeneutic construit, izolarea etnografică a câmpului "ritualului este ceea ce permite ocultarea importanței
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]