2,116 matches
-
1997. Idem, Goleștii. Locul și rolul lor în istoria României, București, Editura Enciclopedică, 1979. Idem, Pe urmele lui Dimitrie Brătianu, București, Editura Sport Turism, 1984. Idem, Ion Ghica, diplomat și om politic, București, Editura Majadahonda, 1995. Idem, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003. Iorga, N., Războiul pentru independență. Acțiuni diplomatice și stări de spirit, București, Editura Cultura Națională, 1927. Iorga, Nicolae, Istoria românilor, vol. IX, Unificatorii, București, Biblioteca Academiei Române, 1938. Istoricul PNL, Chișinău, Tipografia "România
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
30 Apostol Stan, Mircea Iosa, op. cit., p. 66. 31 Ioan Stanomir, Nașterea Constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, București, Editura Nemira, 2004, p. 203. 32 Daniel Barbu, Politica pentru barbari, p. 81. 33 Anastasie Iordache, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003, p. 96. 34 Ibidem, p. 107. 35 Ion Ghica, Amintiri din pribegia-mi după 1848, vol. I, Craiova, Editura Scrisul Românesc, f.a., p. 160. 36 Ibidem. 37 Dan Simionescu, Din istoria presei
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și Emmei, care mi-a sugerat unele idei despre modul în care se desfășoară viața în capitala Statelor Unite. CUPRINS Rânduri către cititor / 15 Introducere / 21 CAPITOLUL 1: Crizele economice și ciclicitatea lor / 27 1.1. Definiții / 27 1.2. Concepții doctrinare privind crizele cconomice / 35 1.3. Teoria crizelor economice și a periodicității lor / 40 1.4. Ciclicitatea crizelor / 61 CAPITOLUL 2: Clasele sociale și lupta de clasă / 75 2.1. Evoluția socială și clasele sociale / 86 CAPITOLUL 3: Criza financiară
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
variantă a teoriei lui Adam Smith referitoare la așa-numita "mână invizibilă"13 a comerțului, care este în directă legătură cu teoria lui Say, referitoare la faptul că oferta aduce după sine și un echilibru al cererii. 1.2. Concepții doctrinare privind crizele economice Pe parcursul istoriei au existat tot felul de concepții economice care pledau în favoarea dezvoltării obiectivelor economice ale noului sistem capitalist sau, din contra, atribuindu-i și evidențiindu-i multiple racile, pledând pentru înlocuirea lui cu un sistem de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
transformă în "guvernant al credinței". În final, întreaga Europă se va diviza în sensul în care religia și politica se confundă, rezultînd o zonă nordică sau orientală protestantă și o zonă centrală sau meridională rămasă catolică. În primul caz, înnoirea doctrinară și culturală generată prin confesiunile protestante oficiale permit revigorarea impact-tului religios asupra populației. Coincident cu răspîndirea imprimeriilor, faptul se traduce prin apariția primelor monumente literare scrise în limbă națională, cu scopuri de edificare spirituală dar și cu un efect de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu în ultimul rând, instituirea terorii ca stare de spirit cotidiană au fost direcțiile principale ale revoluției culturale declanșate după 19483. M. Ralea identifica la sfârșitul primului deceniu postbelic trei categorii de intelectuali: cei educați "complet", credincioși regimului, "nelămuriții", indiferenți doctrinar, și "dușmanii iremediabili" care trebuiau izolați și împiedicați prin orice mijloace să saboteze 4. Nemulțumirile intelectualilor în regimul de democrație populară erau cauzate de starea materială precară, abuzurile cenzurii, instabilitatea funcțiilor, îngrădirea accesului la informațiile occidentale și patronajul arbitrar al
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
recuperabil din definiția concentrată pe care Vladimir Tismăneanu o oferă în ceea ce privește organizația numită PCR: "PCR întruchipa o sectă revoluționară: fundamentalist în credința sa, opunându-se oricărei forme de erezie sau gândire critică, militarist, extrem de disciplinat, conspiraționist, ascetic, milenarist și neînduplecat doctrinar"3. Iată câteva fragmente din evanghelia revoluționară după Matei, tânărul activist ftizic, dar cu o energie debordantă, pătruns de sentimentul agitatoric al ființei. Am un scop în viață. Unul singur: datoria mea de comunist. Cum spuneai și dumneata: pot să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
administrativ teritoriale, județul, municipiul, sectoarele municipiului București, orașul, comuna, apar, de asemenea, ca subiecte colective de drept constituțional sau de drept administrativ. Instituțiile de stat ca subiecte colective de drept impun unele precizări și distincții. În primul rând, din dezbaterile doctrinare și din practica juridică ,se pot desprinde un sens larg și un sens restrâns, al noțiunii de instituție de stat. În sens larg, noțiunea ar acoperi "toate acele entități care desfășoară una sau alta din formele fundamentale ale activității de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
au dat cei care i-au îngrijit cartea pentru tipar? Nu știu. Cine a făcut-o l-a găsit însă foarte bine. Și, de asemenea, a avut mînă bună punînd în față poemul omonim 1), care, deși nu conține nimic doctrinar, a părut, și unora le mai pare încă, o „artă poetică”. Aci e într adevăr cea mai mare concentrație de „plumb” din lirica bacoviană: 7 ocurențe (cu cea din titlu) dintr-un total de 30. Efectele ei s-au răsfrînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de reducere a amenințării nucleare prin cooperare. Măsuri în plan bilateral de diminuare graduală/eliminare a arsenalelor nucleare / 144 Politica nucleară, preocupare a comunității de securitate: decizii NATO / 160 CAPITOLUL IV. Decizii de interes comun în plan internațional între ambiguitate doctrinară și repoziționări strategice / 173 Iran între politica de dialog și politica de îngrădire / 175 Coreea de Nord. Dosarul nuclear / 200 Cooperarea SUA Federația Rusă vizând aspecte strategice extinse: reducerea proliferării nucleare și soluționarea problemelor regionale (Iran, Coreea de Nord) / 214 CAPITOLUL V. Apărarea antirachetă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
utilizării factorului nuclear în politică de către un stat sau altul. Analiza evoluțiilor post-Război Rece este centrată în egală măsură asupra investigării dinamicii strategiilor americane și a doctrinei nucleare sovietice. În acest context, autoarea demonstrează, argumentat, atât impactul curentelor teoretice și doctrinare, cât și al teoreticienilor americani care au ocupat și poziții în structurile decizionale ale administrațiilor de la Washington. Aceeași grilă de analiză este aplicată și în cazul Rusiei. Lucrarea evidențiază nu doar punctele unde teoriile respective au explicații opuse asupra strategiilor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
parte teoriile (neo)liberale ale cooperării în domeniul securității și pe de altă parte, acțiunile de politică externă ale puterilor nucleare, pe care le apreciază, corect, ca fiind de factură realistă. Derularea concretă a cooperării internaționale este marcată de ... ambiguitate doctrinară și repoziționări strategice. Studiile de caz detaliate dedicate asistenței acordate fostelor republici Sovietice în ceea ce privește controlul și protecția armelor lor nucleare; a problematicii proliferării, în particular a dosarelor iraniene și ale Coreei de Nord aduc argumente clare în sprijinul ipotezei de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Război Rece, în condițiile escaladării tensiunilor între SUA și o Rusie resurgentă. Autoarea propune o imagine mai nuanțată și avansează conceptul de "pace caldă". Problematica apărării antirachetă este abordată atât istoric (clarificarea etapelor distincte din perioada postbelică și a schimbărilor doctrinare ale administrațiilor GW Bush și Obama constituind un plus teoretic al lucrării) din perspectiva evaluării critice a dezabterilor teoretice și reacțiilor politice, cât și al semnificației participării României la Abordarea Gradual-Adaptativă Europeană. Capitolul este redactat în aceeași notă de construcție
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
deopotrivă, o amenințare și pentru celelalte state ale lumii. Nuclearul revine, de altfel, și în atenția publică, prin controversele pe care le provoacă între cei doi mari actori nucleari, programele defensive de tipul scutului antirachetă, controverse care trimit la motivații doctrinare puțin interesante azi. Este încă neclar, sub aspect strategic, care dintre presupozițiile perioadei de confruntare bipolară au supraviețuit și care au fost sau sunt pe cale a fi alterate. Simplificând analiza, putem argumenta că, în continuitate cu strategia nucleară clasică, în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Anual, resurse semnificative sunt destinate atât întreținerii, cât și modernizării arsenalelor nucleare, iar, în aplicațiile militare, sunt prevăzute, în continuare, scenarii cu folosirea armamentului nuclear pe teatrele de acțiuni militare, în concordanță cu rolul atribuit amenințării nucleare de unele prevederi doctrinare. Armele nucleare sunt prezente, atât ca temă pe agenda internațională, cât și ca subiect al diverselor analize, și, chiar dacă nu sunt abordate într-un mod exhaustiv, ci pe anumite coordonate, generează, prin sensibilitate, polemici între autorii analizelor și/sau replici
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
practică veche, adusă pe noi culmi de către administrația Regan și cea de-a doua administrație Bush103. Nu se poate prevedea care dintre cele două traiectorii din istoria prezentă va predomina: cea care țintește către hegemonie, acționând rațional într-un cadru doctrinar dement, întrucât amenință supraviețuirea, sau cea care este devotată credinței că este posibilă o altă lume (...), contestând sistemul ideologic atotstăpânitor și căutând să creeze alternative constructive în domeniile gândirii, acțiunii și instituțiilor. Cele două au mai fost în istorie, dar
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de proiecție a forței, în Balcani, dar mai ales în Marele Orient Mijlociu, pentru combaterea terorismului și menținerea stabilității, încă poate avea implicații care nu sunt pe deplin clarificate. CAPITOLUL IV Decizii de interes comun în plan internațional între ambiguitate doctrinară și repoziționări strategice Logica lumii bipolare și descurajării nucleare, caracteristică a Războiului Rece, nu ținea cont de aspirațiile de securitate ale celorlalți actori statali. În mod paradoxal, confruntarea prelungită dintre SUA și URSS a creat o lume în care alte
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
domeniul Apărării 362. În consecință, încă de la lansarea SDI (Strategic Defense Initiative), dar și mai târziu, la apariția BMDS, ideea operaționalizării unui scut antirachetă de nivel strategic a generat dezbateri aprinse. O primă sursă a acestor dezbateri o constituie suportul doctrinar al confruntării, în condițiile în care sfârșitul Războiului Rece nu a condus la eradicarea completă a confruntării ideologice dintre cele două sisteme sociale care se excludeau reciproc, aceasta menținându-se în pofida dispariției substratului ideologic. În esență, în realitatea post-Război Rece
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
creștină. Perioada secolelor al III-lea-al VI-lea este una în care, după stabilitatea manifestării vieții creștine impuse de către Împăratul Constantin cel Mare prin Edictul de la Mediolan (Milan) din anul 313, Biserica s-a dezvoltat nu doar la nivel doctrinar, spiritual, educațional, administrativ, ci chiar social. Spre sfârșitul secolului al IV-lea au apărut și marile forme organizate de asistență socială, care l-au avut ca inițiator pe marele sfânt Vasile, episcopul Cezareei Capadociei († 379). În această perioadă, vom putea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
este vorba de o învățătură menită să călăuzească conduita unor persoane, din ea derivă în consecință "angajamentul pentru dreptate", potrivit rolului, vocației și condițiilor fiecăruia" (Donati, 2002, pp. 320-321). În Biserica Ortodoxă, nu au avut loc mari "reforme" de natură doctrinară, așa cum s-a întâmplat în Biserica Romano-catolică, mai ales la cele două Concilii Vaticane (cel din 1870 și 1960-1965). Pentru Biserica Ortodoxă, dimensiunea socială este parte componentă a ființei Bisericii. Dimensiunea socială nu îmbracă o formă ideologică și nici doctrinară
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
doctrinară, așa cum s-a întâmplat în Biserica Romano-catolică, mai ales la cele două Concilii Vaticane (cel din 1870 și 1960-1965). Pentru Biserica Ortodoxă, dimensiunea socială este parte componentă a ființei Bisericii. Dimensiunea socială nu îmbracă o formă ideologică și nici doctrinară în sens de separare principială, ci ea este o manifestare care condiționează ajungerea la profunda trăire și desăvârșire în ființa divină. Această dimensiune socială, vom vedea în prezentările pe care le vom face în subcapitolele ce urmează, este un specific
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fost rodul consolidării instituțiilor monarhice structurate în jurul suveranului și a curții sale. Procesul a fost întărit (așa cum am amintit mai sus) de criza papalității (captivitatea de la Avignon și marea schismă a Occidentului) și de primele deficiențe ale unității și stabilității doctrinare a Bisericii prin răspândirea ereziilor și a mișcărilor reformatoare cu puternice caracteristici naționale. În tot acest demers de argumentare istorică pe care l-am realizat la acest subcapitol, am făcut o deschidere spre relația la nivel politic dintre Biserică și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai sus (adică la răspunsurile oferite la celelalte întrebări n.a.), nu Biserica în sine, ci o pleiadă de organizații conlucrează, dintr-o inspirație/chemare mai mult sau mai puțin creștini sau de alte religii. Guvernul nu evaluează validitatea pretențiilor lor doctrinare, ci doar calitatea muncii. Austria Răspuns A. P.: În ultimii ani, Biserica s-a poziționat în așa fel, încât noțiunea de "echidistanță" față de puterile politice concept care nu este deloc atât de ușor de definit și de pus în practică nu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
amintesc aici rolul de pionier jucat de Dan Cârlan, așa cum se cuvin apreciate sobrietatea și echilibrul postărilor făcute pe blogul personal de parlamentarul socialist (sper european) Cătălin Ivan. Blogul a devenit un influent detonator al dezbaterilor politice atât la nivel doctrinar (recentul caz al profesorului Cristian Preda, căruia talibanii pedeliști nu au reușit să-i bage pumnul în gură decât după trei săptămâni de luptă și cu prețul dezonoarei lor, fiind mai mult decât elocvent), cât, mai ales, în amorsarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de diferite rase ori homosexuali), chestiune riguros dezbătută în studiile culturale (de gen, despre rasă ori despre preferințele sexuale), ci ar putea fi articulate și cu privire la anumite abordări disciplinare, în practica lor de a-și delimita discursul de diferitele canoane doctrinare ale unor domenii considerate dominante ori cu privire la reformarea unui domeniu care, în încercarea sa de a-și conserva principiile și normele, ignoră ori sfidează transformările din câmpul aplicabilității sale. Luând ca exemplu critica de artă, care ar utiliza în practica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]