3,110 matches
-
de prezența și altor tipuri de reziduuri ozidice, etc. Molecula de manoproteină prezintă un ax principal proteic, la care reziduurile manopiranozice sunt legate α-(1- 6) și numeroase lanțuri laterale cu legături α-( 1-2). Miezul manoproteinelor din peretele celular al drojdiilor este identic, în privința multor trăsături structurale, cu oligozaharidele similare din glucoproteinele mamiferelor. Peretele celular de la Schizosaccharomyces pombe conține galactomanan (14% din substanța uscată) a cărui moleculă ramificată este formată dintr-un ax principal constituit din reziduuri de manopiranoză cu legături
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
manopiranoză cu legături α-(1-6) și lanțuri laterale de manopiranoză cu legături α-(1- 2). Prezența galactomananului în Schizosaccharomyces pombe sugerează rolul său în procesul de fuziune celulară. Proteinele Numeroase cercetări au certificat prezența proteinelor în pereții celulari ai tuturor drojdiilor. Acestea joacă un rol atât arhitectural, cât și morfogenetic. Din pereții celulari ai drojdiilor au fost izolate și unele enzime ca : invertaza externă, fosfataza acidă, aminopeptidaza. Complementul proteic parietal cuprinde și unele imunoglobuline, preparate din învelișurile celulare ale tipurilor de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
2). Prezența galactomananului în Schizosaccharomyces pombe sugerează rolul său în procesul de fuziune celulară. Proteinele Numeroase cercetări au certificat prezența proteinelor în pereții celulari ai tuturor drojdiilor. Acestea joacă un rol atât arhitectural, cât și morfogenetic. Din pereții celulari ai drojdiilor au fost izolate și unele enzime ca : invertaza externă, fosfataza acidă, aminopeptidaza. Complementul proteic parietal cuprinde și unele imunoglobuline, preparate din învelișurile celulare ale tipurilor de împerechere a și α de Saccharomyces cerevisiae. Imunoglobulinele izolate de la un tip celular de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
izolate de la un tip celular de împerechere au un efect inhibitor asupra morfogenezei celulelor tipului opus de împerechere, dar nu alterează desfășurarea normală a diviziunii. Chitina A fost detectată, utilizându-se teste variate în pereții celulari ai multor specii de drojdii (Saccharomyces, Zygosaccharomyces, Candida). Chitina este o aminopolizaharidă cu molecule liniare constituite din reziduuri de N - acetilglucozamină legate β-(l - 4). Lanțurile lungi au o greutate moleculară comparabilă cu a celulozei. În general, chitina reprezintă ~ 1% din substanța uscată a pereților
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Candida). Chitina este o aminopolizaharidă cu molecule liniare constituite din reziduuri de N - acetilglucozamină legate β-(l - 4). Lanțurile lungi au o greutate moleculară comparabilă cu a celulozei. În general, chitina reprezintă ~ 1% din substanța uscată a pereților celulari ai drojdiilor, apărând variații cantitative apreciabile chiar și între speciile aceluiași gen. Ea are un important rol structural: prezența ei conferă pereților celulari o deosebită rezistență la acțiunea unor agenți fizici, chimici, biologici. Lipidele Din pereții celulari ai diferitelor specii de drojdii
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
drojdiilor, apărând variații cantitative apreciabile chiar și între speciile aceluiași gen. Ea are un important rol structural: prezența ei conferă pereților celulari o deosebită rezistență la acțiunea unor agenți fizici, chimici, biologici. Lipidele Din pereții celulari ai diferitelor specii de drojdii au fost izolate următoarele tipuri de lipide: mono-, di- și trigliceride, esteri sterolici, acizi grași liberi și fosfolipide. Se pare că pereții sporilor conțin o cantitate mult mai mare de lipide comparativ cu celulele vegetative, ceea ce le conferă acidorezistență și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
di- și trigliceride, esteri sterolici, acizi grași liberi și fosfolipide. Se pare că pereții sporilor conțin o cantitate mult mai mare de lipide comparativ cu celulele vegetative, ceea ce le conferă acidorezistență și hidrofobie. Constituenții anorganici Pe lângă apă, peretele celular al drojdiilor conține unii cationi divalenți (Ca2+, Mg2+) și ionul fosfat . Ionii de Ca2+ reglează dimorfismul, dovedindu-se necesitatea lor pentru creșterea hifelor. Absența Ca2+ determină reversia ciupercii la forma de drojdie. 1.1.1.3. TOPOGRAFIA CONSTITUENȚILOR CHIMICI PARIETALI Rezultatele cercetărilor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
acidorezistență și hidrofobie. Constituenții anorganici Pe lângă apă, peretele celular al drojdiilor conține unii cationi divalenți (Ca2+, Mg2+) și ionul fosfat . Ionii de Ca2+ reglează dimorfismul, dovedindu-se necesitatea lor pentru creșterea hifelor. Absența Ca2+ determină reversia ciupercii la forma de drojdie. 1.1.1.3. TOPOGRAFIA CONSTITUENȚILOR CHIMICI PARIETALI Rezultatele cercetărilor privind topografia constituenți chimici în peretele drojdiilor pot fi sumarizate în câteva considerații generale: -la majoritatea speciilor de drojdii manoproteinele sunt localizate în stratul extern al peretelui celular; ele au
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
și ionul fosfat . Ionii de Ca2+ reglează dimorfismul, dovedindu-se necesitatea lor pentru creșterea hifelor. Absența Ca2+ determină reversia ciupercii la forma de drojdie. 1.1.1.3. TOPOGRAFIA CONSTITUENȚILOR CHIMICI PARIETALI Rezultatele cercetărilor privind topografia constituenți chimici în peretele drojdiilor pot fi sumarizate în câteva considerații generale: -la majoritatea speciilor de drojdii manoproteinele sunt localizate în stratul extern al peretelui celular; ele au fost detectate de asemenea în cicatricea mugurală ca și pe suprafața protoplastului în curs de regenerare a
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
pentru creșterea hifelor. Absența Ca2+ determină reversia ciupercii la forma de drojdie. 1.1.1.3. TOPOGRAFIA CONSTITUENȚILOR CHIMICI PARIETALI Rezultatele cercetărilor privind topografia constituenți chimici în peretele drojdiilor pot fi sumarizate în câteva considerații generale: -la majoritatea speciilor de drojdii manoproteinele sunt localizate în stratul extern al peretelui celular; ele au fost detectate de asemenea în cicatricea mugurală ca și pe suprafața protoplastului în curs de regenerare a peretelui celular. -glucanul din peretele celulelor vegetative este localizat preponderent în stratul
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
celular. -glucanul din peretele celulelor vegetative este localizat preponderent în stratul intern ; parțial, este totuși accesibil și pe fața externă a peretelui celular. Ca urmare, dacă se are în vedere segregarea spațială a celor două polizaharide majore, peretele celular al drojdiilor apare stratificat. -chitina este concentrată la nivelul cicatricei mugurale, unde formează un inel de bordură cuprins între două straturi de glucan . La tulpinile crescute la temperatură nepermisivă, chitina se acumulează la suprafața peretelui celular, iar la celulele la care creșterea
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
inel de bordură cuprins între două straturi de glucan . La tulpinile crescute la temperatură nepermisivă, chitina se acumulează la suprafața peretelui celular, iar la celulele la care creșterea este stimulată cu ajutorul feromonilor, în zona de creștere. -la toate speciile de drojdii, mananul și glucanul sunt strâns legate la proteine, formând complexe glicoproteice ; proteinele ocupă o poziție intercalară și au rol de solidarizare a celor două polizaharide majore parietale. 1.1.1.4. Ultrastructura peretelui celular Peretele celular are o grosime cuprinsă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
stadiul de dezvoltare ontogenetică și de starea fiziologică a celulei. Pereții transversali sau septurile dintre celulele-mamă și fiică, de regulă foarte subțiri, nu mai prezintă o structură lamelară. Analiza atentă a imaginilor electronomicroscopice ale pereților celulari de la diferite specii de drojdii a condus la concluzia că, polizaharidele parietale se prezintă sub două aspecte diferite: amorfă și cristaloidă (fibrilară). Componenta amorfă este constituită în principal din mananproteine (mai puțin din chitină, lipide, etc.) și este segregată în zona externă, în timp ce componenta fibrilară
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
peretelui celular în timpul înmuguririi este intens corelată cu ciclul de diviziune celulară. 1.1.1.7. Septarea Formarea septului coincide cu ultimele stadii ale ciclului de diviziune și au drept consecință citochineza (separarea totală a celulei mugurale de celula-mamă) . La drojdiile care înmuguresc, septarea începe cu îngroșarea peretelui celular la nivelul istmului dintre celula-mamă și mugure și se continuă cu creșterea centripetă a unui "diafragm", care se închide treptat. Rezultă septul primar, care va separa total protoplastul celulei-mamă de cel al
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice ale acestui înveliș celular. Până în prezent au fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele mai mari satisfacții în acest sens. Eddy și Williamson (1957) au fost primii cercetători care au obținut protoplaști de drojdii (Saccharomyces carlsbergensis) utilizând ca sursă de enzime litice sucul digestiv de melc
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele mai mari satisfacții în acest sens. Eddy și Williamson (1957) au fost primii cercetători care au obținut protoplaști de drojdii (Saccharomyces carlsbergensis) utilizând ca sursă de enzime litice sucul digestiv de melc ( Helix pomatia ), care ulterior s-a dovedit a conține peste 35 enzime. În prezent se folosesc glusulaze (helicaze) sau zimolaze cuplate cu un agent reducător (de exemplu : mercaptoetanalul
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
și sulfatului de Mg. Incubați în condiții optime, protoplaștii tuturor speciilor de levuri studiate până în prezent s-au dovedit capabili de a regenera în totalitate peretele celular și de a restabili forma normală a celulelor. Protoplaștii obținuți de la speciile de drojdii care se înmulțesc prin înmugurire (exemplu, speciile genului Saccharomyces) pot produce un nou perete celular complet (normal dezvoltat) și pot reveni astfel la celula tipică, numai în cazul cultivării lor pe un mediu nutritiv solidificat (cu gelatină sau agar), care
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
complet (normal dezvoltat) și pot reveni astfel la celula tipică, numai în cazul cultivării lor pe un mediu nutritiv solidificat (cu gelatină sau agar), care previne spălarea componentei solubile a matrixului parietal. În cazul cultivării pe medii lichide, protoplaștii acestor drojdii formează numai componenta fibrilară a peretelui celular. După opinia lui Gabriel și Kapecka (1983), capacitatea protoplaștilor de Schizosaccharomyces pombe de a regenera pereți celulari compleți în mediu lichid se poate datora sintezei de polimeri parietali diferiți fizico-chimici de cei prezenți
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
componenta fibrilară a peretelui celular. După opinia lui Gabriel și Kapecka (1983), capacitatea protoplaștilor de Schizosaccharomyces pombe de a regenera pereți celulari compleți în mediu lichid se poate datora sintezei de polimeri parietali diferiți fizico-chimici de cei prezenți în pereții drojdiilor care înmuguresc. Protoplaștii drojdiilor reprezintă un material biologic deosebit de valoros, o sursă unică, pentru studiul controlat al tuturor treptelor biosintezei peretelui celular ca și a rolului acestui înveliș în morfologia și fiziologia celulei. Cercetările autoradiografice, în care s-a
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
celular. După opinia lui Gabriel și Kapecka (1983), capacitatea protoplaștilor de Schizosaccharomyces pombe de a regenera pereți celulari compleți în mediu lichid se poate datora sintezei de polimeri parietali diferiți fizico-chimici de cei prezenți în pereții drojdiilor care înmuguresc. Protoplaștii drojdiilor reprezintă un material biologic deosebit de valoros, o sursă unică, pentru studiul controlat al tuturor treptelor biosintezei peretelui celular ca și a rolului acestui înveliș în morfologia și fiziologia celulei. Cercetările autoradiografice, în care s-a utilizat glucoza tritiată, au
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
medii solidificate, ambele componente ale peretelui celular, fibrilară și amorfă, se formează simultan . După circa 8- 12 ore de la incubarea protoplaștilor, pereții celulari sunt complet regenerați având o organizare arhitecturală și compoziție chimică similară cu cea a celulelor normale. Protoplaștii drojdiilor fisionabile, (de exemplu Schizosaccharomyces pombe,Saccharomyces versatilis ) pot reversa la celule morfologic identice cu cele ale culturii inițiale, atât pe mediu solid, cât și pe mediu lichid. Din cercetările electronomicroscopice rezultă că procesul poate fi secvenționalizat în două etape. Într-
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
posibilă prezența glactomananului ca și a glucanului amorf. Paralel cu regenerarea peretelui celular are loc și o creștere a volumului protoplastului și redobândirea capacității de diviziune. 1.1.2. Plasmalema Plasmalema reprezintă cel de al doilea înveliș al celulelor de drojdii, ce aderă strâns, pe toată suprafața sa, la peretele celular, cu care cooperează funcțional. Membrana plasmatică este o structură dinamică, însușirile sale morfologice și biochimice, ca și potențialul său funcțional, modificându-se pregnant în funcție de stadiul ciclului celular și de influența
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
au o mare mobilitate în plasmalemă, fiind distribuite mai mult sau mai puțin randomic, sau grupate în câmpuri hexagonale paracristaline. Plasmalema cuprinde, de asemenea, numeroase sisteme enzimatice cu funcții receptoare (informaționale) și transportoare. La nivelul membranei plasmatice a celulelor de drojdii are loc efluxul protonic cuplat cu transportul de electroni, ”pompele redox” putând exista alături de ”pompele proton-ATP-azice”. Ca și la procariote, lanțurile redox din plasmalema drojdiilor stabilesc gradienți electrochimici protonici, în membrană, iar ATP-aza funcționează ca un factor de cuplare, care
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
sisteme enzimatice cu funcții receptoare (informaționale) și transportoare. La nivelul membranei plasmatice a celulelor de drojdii are loc efluxul protonic cuplat cu transportul de electroni, ”pompele redox” putând exista alături de ”pompele proton-ATP-azice”. Ca și la procariote, lanțurile redox din plasmalema drojdiilor stabilesc gradienți electrochimici protonici, în membrană, iar ATP-aza funcționează ca un factor de cuplare, care utilizează gradientul pentru sinteza de ATP. Absorbția unor substanțe ( glucide, aminoacizi, vitamine, apă, ioni minerali, etc.) ca și eliminarea unor produși metabolici ( fenoli, alcooli, acizi
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate îndeosebi în imaginile criofracturilor (repricilor). Analizele morfometrice și cinetice ale plasmalemei au relevat că densitatea, ca și profunzimea șanțurilor plasmalemei variază în funcție de specie , stadiul ciclului celular și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]