5,695 matches
-
antinomice, cum ar fi „plânsul de bucurie făcător“ (charopoios penthos) sau „străpungerea bucuroasă-tristă“ (charmolype katanyxis). A petrece astfel întreg Postul Mare ca pe un Paște neîntrerupt înseamnă a destrăma haina de doliu a naturii umane căzute pentru a îmbrăca veșmântul dumnezeiesc al adevăraților creștini, după cum spune Sfântul Ioan Scărarul: „Cel ce înaintează spre Dumnezeu într-o străpungere neîncetată nu încetează să prețuiască fiecare zi ca o sărbătoare“ (Scara 7, 38). Străpungerea inimii (katanyxis kardias), pe care o folosesc uneori imnografii, exprimă
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
dacă am fost severi și aspri, poate chiar nedrepți, cu cei care ne-au greșit într-un fel sau altul și Dumnezeu va avea cu noi aceeași severitate. Această învățătură o desprindem tocmai din această Evanghelie citită la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Spune așa Evanghelia: De aceea, asemănatu-s-a împărăția cerurilor omului împărat care a voit să se socotească cu slugile sale. Și, începând să se socotească cu ele, i s-a adus un datornic cu zece mii de talanți (un
DESPRE DREPTATEA LUI DUMNEZEU ŞI JUDECATA OMULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365154_a_366483]
-
nici simbol care atestă prezența lui Dumnezeu dar Îi afirmă distincția de el, ci reprezentare lui Dumnezeu însuși devenit ipostasul personal a firii umane. Icoana păstrează distincția între creatură și Dumnezeu, dar vede într-o față umană creată pe ipostasul dumnezeiesc însuși devenit subiectul ei. Ea este locul unei prezențe harice, ea face trecerea de la tip la prototip, de la ceea ce este zugrăvit la ceea este în original. Învățătura Bisericii despre icoană se bazează pe fundamentul ei hristologic, întruparea lui Iisus Hristos
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
întrega-i existență. Va deveni un observator a ceea ce se petrece cu oamenii, a ceea ce se petrece în jurul lui, descoperind intensitatea vieții, chiar dacă la multe din numeroasele-i întrebări nu va găsi răspuns. Așa a înțeles că iubirea este un dar Dumnezeiesc ce nu stă la îndemâna oricui. Pentru a iubi trebuie să ai un anumit fond sufletesc și mai ales, să întâlnești acel ,,ceva’’ care să declanșeze totul. Din acel moment sufletul îți devine ’’El Niño’’ fiind când devastator, când înălțător. Din
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
modificată și amplificată considerabil este introducerea, în care sunt intercalate largi dezvoltări privitoare la fundamentul trinitar și la caracterul hristologic-pnevmatologic și bisericesc al spiritualității ortodoxe; la acestea se adaugă alte câteva pagini în partea a III-a despre „vederea luminii dumnezeiești ca stare de supremă spiritualitate” pe baza Sfântului Simeon Noul Teolog și un final modificat, cum vom vedea, într-un mod semnificativ. Despre Mistica Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae și interpretarea experienței luminii taborice După o amplă introducere (în versiunea revizuită
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
inferioară; 2) tăcerea și încetarea oricărei gândiri la Dumnezeu de la capătul rugăciunii curate (în care lumea nu mai e negată, ci uitată) și inima simte pe întuneric oglindindu-se în adâncul ei nedefinit infinitul subiectului divin; și 3) vederea luminii dumnezeiești iradiind din întunericul cel supraluminos al tainei Persoanei lui Dumnezeu. „Din întunericul apofatic al subiectului divin transcendent țâșnesc mereu luminile energiilor Lui necreate, care-L fac prezent și-L revelează ca iubire structurată, cu un contur”. Energia necreată îndumnezeitoare principală
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
unui text al Sfântului Ioan Scărarul , o interpretare de tip personalist a experienței mistice a vederii lui Dumnezeu în Ortodoxie: faptul că aici „iubirea de Dumnezeu, cunoașterea și lumina ne sunt prezentate întotdeauna într-o strânsă legătură” sugerează că „lumina dumnezeiască este iradierea zâmbitoare a dragostei divine” , „e un reflex al feței iubitoare a lui Dumnezeu sau al fețelor care se iubesc și ne iubesc ale Sfintei Treimi”. Lumina de pe față este un semn de deschidere și iubire extatică, în timp ce lipsa
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
Binswanger: lumina orbitoare care țâșnește din întunericul divin „este experiată nu ca uniformitate plată sau ca un haos luminos”. Intrat în întunericul supraluminos de pe vârful muntelui Sinai, Moise a văzut cortul/templul imaterial, prototipul cortului/templului pământesc. În orbitoarea lumină dumnezeiască misticul distinge așadar „structurile” ideale ale creației; mai mult, experiența luminii și iubirii divine însăși are o „structură” (Gestalt), „nu e simțirea unui gol sau a unui val fără formă”. Lumina iubirii dumnezeiești este experiată „ca un vast, infinit și
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
prototipul cortului/templului pământesc. În orbitoarea lumină dumnezeiască misticul distinge așadar „structurile” ideale ale creației; mai mult, experiența luminii și iubirii divine însăși are o „structură” (Gestalt), „nu e simțirea unui gol sau a unui val fără formă”. Lumina iubirii dumnezeiești este experiată „ca un vast, infinit și sfânt adăpost al iubirii, care-l acoperă și primește în interiorul lui, cuprinzând în același timp în iubirea lui toate”. Lumina e acel „noi” comun, un „templu”, o „casă” comună a lui Dumnezeu și
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
la Întrupare, continuă prin Înviere și se încheie pentru fiecare când se ridică la vederea ei, când intră în cortul de sus, la sfârșitul purificării”. Este vorba de o experiență transfiguratoare a întregii ființe a celui ce vede astfel lumina dumnezeiască și în lumină intră într-o „stare de supremă spiritualizare” și „transparență” reciprocă: „Trupul și lumea nu se desființează, dar ele devin mediul prin care se manifestă lumina interioară.” Aceasta este „starea de îndumnezeire, de asemănare cu Spiritul dumnezeiesc”, în
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
lumina dumnezeiască și în lumină intră într-o „stare de supremă spiritualizare” și „transparență” reciprocă: „Trupul și lumea nu se desființează, dar ele devin mediul prin care se manifestă lumina interioară.” Aceasta este „starea de îndumnezeire, de asemănare cu Spiritul dumnezeiesc”, în care energiile umane nu sunt desființate, ci copleșite de energiile divine, ceea ce exclude orice identificare panteistă. În finalul cursului din anul 1947, Părintele Dumitru Stăniloae era de părere că „poate termenul de sofianizare” — preluat de la Serghei Bulgakov sau Lucian
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
Bulgakov sau Lucian Blaga — „ar reda mai precis decât termenul de îndumnezeire trecerea omului de la lucrările create la cele necreate, adică ar specifica sensul îndumnezeirii. Căci Sofia exprimă lumea energiilor divine. Iar omul de acestea se împărtășește, nu de ființa dumnezeiască. Omul se sofianizează etern asimilând tot mai mult din energiile divine, fără ca această asimilare să se termine vreodată. [ ... ] Sofia este Împărăția cerurilor, este mediul divin care ne unește, dar în același timp ne și distinge de Dumnezeu. Este o lume
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
numelui sau a denumirii „Rugul Aprins” și despre mișcarea cu același nume de la Mănăstirea Antim din București, din perioada postbelică Plecând de la evenimentul și momentul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos și de la episodul vederii și cunoașterii luminii dumnezeiești, a lunminii taborice, ne întoarcem puțin în timp la un alt mare eveniment, episod și loc din spiritualitatea noastră biblică și scripturistică - acela al „Rugului Aprins”, fiindcă, fără doar și poate, este o strânsă legătură întree ele, inclusiv între personajele
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
este înzestrat cu virtuți imperiale, sacerdotale și învățătorești sau profetice. Învățător, Preot și Împărat va urma să fie și nimeni altul decât Mesia - Iisus Hristos - Fiul lui Dumnezeu, a doua Persoană a Sfintei Treimi. Prin demnitățile primite, Moise dobândește asemănarea dumnezeiască și, în acest fel înzestrat, pune început salvării și izbăvirii Poprului Israel din robie, dar și salvării, răscumpărării și mântuirii neamului omenesc. Mișcarea spirituală propriu-zisă „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, cu rolul și cu mesajul ei Asemenea lui
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
să urce în noi, în credință și smerenie, viața lui Hristos-înviat, adică suflarea Duhului” . Pe fondul acestui proces permanent de înnoire, gândurile omului, vorbele lui și faptele lui poartă pecetea prezenței lui Dumnezeu. Întreaga lui viață se împletește cu viața dumnezeiască, prin urmare, nici un act de-al său și nici un eveniment trăit nu mai sunt autonome, ci totul tinde să devină o împreună-lucrare cu Dumnezeu. În felul acesta, cel aflat pe calea ascezei va căuta de fiecare dată împlinirea voii lui
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
care le vor câștiga până atunci. 17. Prezența lui Dumnezeu în mijlocul familiei Așa cum am văzut, căsătoria este o cale spre mântuire pe care un bărbat și o femeie aleg să o parcurgă împreună. „Dacă scopul vieții noastre este dobândirea vieții dumnezeiești, înseamnă că fiecare moment al ei capătă o importanță deosebită și fiecare aspect al ei trebuie tratat cu înțelepciune. Înțelepciunea omenească nu este însă suficientă pentru viețuirea în poruncile lui Hristos, căci fără Hristos nu putem împlini nimic dumnezeiesc” . Orice
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
vieții dumnezeiești, înseamnă că fiecare moment al ei capătă o importanță deosebită și fiecare aspect al ei trebuie tratat cu înțelepciune. Înțelepciunea omenească nu este însă suficientă pentru viețuirea în poruncile lui Hristos, căci fără Hristos nu putem împlini nimic dumnezeiesc” . Orice moment al vieții, orice eveniment - fie că este unul de bucurie, fie că este unul de încercare și durere - reprezintă tot atâtea ocazii de întâlnire și dialog cu Dumnezeu. Dialogul lui Dumnezeu cu omul este permanent și se exprimă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
realitate se luminează: „Mai întâi totul îi apare ca fiind rugăciune: Eu Îl aflu pe Hristos ori de câte ori spăl vasele - devine o realitate spirituală, pentru că toate actele vieții apar transfigurate. Și sunt cu adevărat transfigurate, de vreme ce sunt conștient luminate cu lumina dumnezeiască. Încercările nu mai sunt socotite ca întâmplătoare, ci ca necesare și firești evoluției spirituale. Casa aranjată nu mai e goală, ci plină de Duh Sfânt” . Trăind astfel momentele vieții cotidiene ca pe o dăruire către celălalt , dăruire luminată și întărită
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
păstrată în tradiția Bisericii răsăritene. Pentru a sublinia specificitatea tradiției răsăritene, dar și cu scopul de a explica unele tendințe existente astăzi în teologia apuseană, am socotit necesară o incursiune în istoria gândirii bisericești, legată de tema întâlnirii dintre harul dumnezeiesc și libertatea omului. Am putut vedea cum, în vreme ce Biserica răsăriteană a rămas fidelă mesajului Evangheliei prin afirmarea unei relații strânse între Dumnezeu și om, teologia apuseană, influențată de filozofia antică și de spiritul legalist roman, a ajuns să conceapă raportul
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
alte coordonate. Legat de caracterul personal al omului, de calitatea lui de chip al lui Dumnezeu, ideea de bază a teologiei răsăritene este aceea că, prin însuși actul creației, între Dumnezeu și om se stabilește o legătură foarte strânsă: harul dumnezeiesc necreat este intim legat de natura umană și, așa după cum ochiul, deși desăvârșit în el însuși, are nevoie de lumină pentru a vedea, la fel și omul, pentru a-și împlini destinul său, are nevoie de harul dumnezeiesc. Întrucât pentru
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
strânsă: harul dumnezeiesc necreat este intim legat de natura umană și, așa după cum ochiul, deși desăvârșit în el însuși, are nevoie de lumină pentru a vedea, la fel și omul, pentru a-și împlini destinul său, are nevoie de harul dumnezeiesc. Întrucât pentru Sfinții Părinți persoana ocupă locul central în gândirea lor - aceasta deoarece întreaga existență se fundamentează pe realitatea personală a Sfintei Treimi - întâlnirea dintre om și Dumnezeu nu este zugrăvită altfel decât pe fondul unei relații personale, și anume
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
spațiul teologic răsăritean o relație concurențială între om și Dumnezeu, o suprapunere a harului față de libertatea omului. Cu alte cuvinte, acum în încheiere, vom susține că Dumnezeu îl aduce pe om la existență pentru a-l face părtaș plinătății vieții dumnezeiești sau, după cum spune Sfântul Apostol Petru, „părtaș dumnezeieștii firi” (2 Pt. 1, 4). Cu alte cuvinte, îl cheamă la comuniunea cu Sine. Întrucât Dumnezeu este izvorul vieții și al întregii existențe, numai menținerea într-o strânsă legătură cu Acesta putea
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
și Dumnezeu, o suprapunere a harului față de libertatea omului. Cu alte cuvinte, acum în încheiere, vom susține că Dumnezeu îl aduce pe om la existență pentru a-l face părtaș plinătății vieții dumnezeiești sau, după cum spune Sfântul Apostol Petru, „părtaș dumnezeieștii firi” (2 Pt. 1, 4). Cu alte cuvinte, îl cheamă la comuniunea cu Sine. Întrucât Dumnezeu este izvorul vieții și al întregii existențe, numai menținerea într-o strânsă legătură cu Acesta putea face ca omul să ajungă la desăvârșire. Prin
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
lui Dumnezeu, căutând ca prin orice manifestare a sa să crească în asemănarea cu El, ceea ce echivalează cu adâncirea în întâlnirea personală cu Dumnezeu. În felul acesta, faptele sale nu se vor mai măsura în funcție de criteriile omenești, ci cu măsura dumnezeiască: „ori de mâncați, ori de beți, ori altceva de faceți, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceți” (1 Cor. 10, 31). Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre realizarea omului in Sf. Liturghie - partea a III a... / Stelian Gomboș : Confluențe
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
al acestui material, vom susține că înainte de a săvârși Sfânta Taină a Spovedaniei, Duhovnicul trebuie să se pregătească „cel puțin atât cât se pregătește pentru slujba Sfintei Liturghii și pentru predică” sau chiar mai mult decât atât. Spovedania este Taina dumnezeiască în care lucrează harul divin curățitor al sufletului, prin mărturisirea păcatelor cu sinceritate și pocăință, în fața lui Hristos, prin mijlocirea duhovnicului, lucrare ce întărește hotărârea de îndreptare și deschide omului calea mântuirii. După Sf. Ioan Damaschin: „Pocăința este întoarcerea, prin
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]