35,511 matches
-
drepturi sau poate fi imposibilă sau contra-productivă în practică sau poate determina unele persoane să nu mai dorească să ocupe o funcție publică deloc. Prin urmare, o politică modernă cu privire la conflictul de interese trebuie să caute să ajungă la un echilibru, prin identificarea riscurilor legate de corectitudinea organizațiilor publice și a funcționarilor publici, interzicerea formelor inacceptabile de conflict de interese, tratarea corespunzătoare a situațiilor de acest gen, informarea organizațiilor publice și a persoanelor oficiale cu privire la apariția unor asemenea conflicte de interese
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
acestea vizează proporțiile fenomenului, deși sensul termenului nu este foarte clar. Se referă oare la frecvența activităților corupte sau la cantitatea de mită plătită sau la banii însușiți ilegal?<footnote A se nota că, dacă numeroasele tipuri de modele de echilibru sunt corecte, există regiuni întinse în care mărimea mitei se corelează în mod direct cu frecvența corupției (vezi Andvig și Moene, 1990). Astfel, distincția dintre mărime și frecvență nu va mai conta atât de mult în construirea și înțelegerea acestui
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
reglementată sub aspect internațional; este piața În care confruntarea dintre cerere și ofertă are loc cu directa implicare a puterilor de stat: legislativă, juridică și executivă; piața muncii are În manifestarea sa o anumită predispoziție spre conflict, ceea ce determină ca echilibrul său să fie relativ fragil; prețul de echilibru dintre cererea și oferta de muncă, respectiv salariul, se formează de regulă prin reducerea ofertei acceptate, respectiv diminuarea cererii În scopul menținerii și uneori chiar a creșterii salariului; determinarea, uneori chiar dominantă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
confruntarea dintre cerere și ofertă are loc cu directa implicare a puterilor de stat: legislativă, juridică și executivă; piața muncii are În manifestarea sa o anumită predispoziție spre conflict, ceea ce determină ca echilibrul său să fie relativ fragil; prețul de echilibru dintre cererea și oferta de muncă, respectiv salariul, se formează de regulă prin reducerea ofertei acceptate, respectiv diminuarea cererii În scopul menținerii și uneori chiar a creșterii salariului; determinarea, uneori chiar dominantă, a prețului de echilibru, respectiv a salariului, și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
relativ fragil; prețul de echilibru dintre cererea și oferta de muncă, respectiv salariul, se formează de regulă prin reducerea ofertei acceptate, respectiv diminuarea cererii În scopul menținerii și uneori chiar a creșterii salariului; determinarea, uneori chiar dominantă, a prețului de echilibru, respectiv a salariului, și de factori extraeconomici. Afirmăm că piața muncii este cea mai reglementată sub aspect internațional pentru că avem În vedere bogata jurisdicție cu caracter obligatoriu care o conduce. Din cadrul acestor reglementări internaționale se detașează: Declarația universală a drepturilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
24 respectarea reglementărilor juridice și a puterii legislative. Protecția socială economică implementată În economiile aflate În tranziție dar și În economiile de piață dezvoltate confirmă cele prezentate. Piața muncii are În manifestarea sa o predispoziție spre conflict, ceea ce face ca echilibrul său să fie foarte fragil. Comparativ cu celelalte piețe, raportul dintre cerere și ofertă pe piața muncii se concretizează În contracte caracterizate prin continuitate și periodicitate. Piața muncii este guvernată, pe lângă legile economice și de legi demografice, psihologice și nu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
manageriale au fost dominate de problematica salariilor, de menținerea personalului și drept urmare managerii au urmărit În principal asigurarea plății salariilor și nu restructurarea, retehnologizarea, rentabilizarea, găsirea unor noi piețe, fapt dovedit de volumul redus de investiții. Piața muncii prin fragilitatea echilibrului este predispusă să creeze conflicte. Prețul de echilibru adaptează oferta la cerere și invers. Dinamica prețului de echilibru determină o egalizare la cel mai Înalt nivel (concomitent pentru cerere și ofertă) prin micșorarea uneia și creșterea corespunzătoare a celeilalte. Prețul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
menținerea personalului și drept urmare managerii au urmărit În principal asigurarea plății salariilor și nu restructurarea, retehnologizarea, rentabilizarea, găsirea unor noi piețe, fapt dovedit de volumul redus de investiții. Piața muncii prin fragilitatea echilibrului este predispusă să creeze conflicte. Prețul de echilibru adaptează oferta la cerere și invers. Dinamica prețului de echilibru determină o egalizare la cel mai Înalt nivel (concomitent pentru cerere și ofertă) prin micșorarea uneia și creșterea corespunzătoare a celeilalte. Prețul de echilibru, salariul, se realizează de regulă prin
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
plății salariilor și nu restructurarea, retehnologizarea, rentabilizarea, găsirea unor noi piețe, fapt dovedit de volumul redus de investiții. Piața muncii prin fragilitatea echilibrului este predispusă să creeze conflicte. Prețul de echilibru adaptează oferta la cerere și invers. Dinamica prețului de echilibru determină o egalizare la cel mai Înalt nivel (concomitent pentru cerere și ofertă) prin micșorarea uneia și creșterea corespunzătoare a celeilalte. Prețul de echilibru, salariul, se realizează de regulă prin reducerea ofertei acceptate. O consecință directă o reprezintă faptul că
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
predispusă să creeze conflicte. Prețul de echilibru adaptează oferta la cerere și invers. Dinamica prețului de echilibru determină o egalizare la cel mai Înalt nivel (concomitent pentru cerere și ofertă) prin micșorarea uneia și creșterea corespunzătoare a celeilalte. Prețul de echilibru, salariul, se realizează de regulă prin reducerea ofertei acceptate. O consecință directă o reprezintă faptul că raporturile de pe piața muncii, pornesc de obicei de la piața primară dar se 25 desfășoară În toată forța lor pe piața secundară, aceasta din urmă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
raporturile de pe piața muncii, pornesc de obicei de la piața primară dar se 25 desfășoară În toată forța lor pe piața secundară, aceasta din urmă fiind puternic condiționată și de factorii teritoriali și sociali (grup de prieteni, familie etc). Prețul de echilibru este În mod constant dominat de factorul economic. Specificitatea pieței muncii constă În faptul că avem o permanentă implicare a factorului extraeconomic (opus adeseori celui economic) care În anumite etape ale funcționării acestei piețe este dominantă. Salariul este ,,rezultatul unei
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
corelație cu celelalte piețe. Acest mod de analiză a specificului pieței muncii a fost stabilit de doctina franceză, unde se arăta: ,,se știe că interdependențele, retroacțiunile uneia asupra alteia sunt numeroase și În același timp importante, de exemplu: condițiile de echilibru pe piața locurilor de muncă sunt unul dintre determinanții cererii de bunuri de consum, salariații nu pot cheltui decât dacă au reușit să-și vândă forța de muncă În schimbul unui salariu suficient (cu excepția cazului În care beneficiază de alocații de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
eficienței folosirii aparatului de producție, concretizată În diminuarea de bunuri și servicii. În același context putem include și consecințele nerespectării corelației dintre creșterea salariilor și creșterea productivității muncii asupra pieței monetare, concretizată În accentuarea inflației. Piața muncii este implicată În echilibrele celorlalte piețe prin faptul că influența sa are loc nu numai rezultanta raportului cerere-ofertă, ci fie pe calea cererii, fie pe calea ofertei. Influența asupra capitalului se realizează nu numai prin intermediul salariului ci și prin presiunea exercitată de oferta de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
structura și nivelul tehnic al capitalului demonstrează că piața muncii este strâns legată de piața capitalului. În același timp, piața muncii este strâns legată și de piețele monetară și valutară prin implicațiile pe care le are asupra salariului și a echilibrului dintre cererea și oferta de muncă, evoluția puterii de cumpărare și a cursului de schimb. Tot astfel piața muncii se află În legătură cu piața titlurilor de valoare, ale cărei influențe se regăsesc În principal, În determinarea raportului În care veniturile individuale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ca fiind o simplă Întâlnire Între oferta și cererea de muncă, din punct de vedere cantitativ sau calitativ. Trebuie să se analizeze mult mai atent și pe un termen mult mai Îndelungat această piață care nu va avea niciodată un echilibru perfect, fiind supusă totdeauna unor noi dezechilibre. Altfel spus, folosirea forței de muncă atrage după sine și fenomenul șomajului cvasiprezent. Asigurarea unui echilibru real al pieței forței de muncă este Întotdeauna strâns legată de flexibilitatea acestei piețe, respectiv de măsura
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mai atent și pe un termen mult mai Îndelungat această piață care nu va avea niciodată un echilibru perfect, fiind supusă totdeauna unor noi dezechilibre. Altfel spus, folosirea forței de muncă atrage după sine și fenomenul șomajului cvasiprezent. Asigurarea unui echilibru real al pieței forței de muncă este Întotdeauna strâns legată de flexibilitatea acestei piețe, respectiv de măsura În care forța de muncă este sau nu elastică la variațiile de cererii. Factorii care determină flexibilitatea și mobilitatea pieței muncii sunt dependenți
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
este sau nu elastică la variațiile de cererii. Factorii care determină flexibilitatea și mobilitatea pieței muncii sunt dependenți de procesul tehnologic și managerial, de interdependențele economice internaționale și Îndeosebi de mediul economic din interiorul și din afara agentului economic. În fine, echilibrul pieței muncii este rezultatul unui acord contractual, În limitele impuse de către stat prin dispozițiile legale aplicabile, și nu al acțiunii „libere” a salariului ca instrument de reglare. 3. Concepte privind piața muncii Piața muncii operează cu anumite concepte, necesare pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de mileniu. În teorie și practică acest concept de populație ocupată a stârnit un permanent interes, ceea ce denotă studiile existente dar și statisticile actuale. Această preocupare se justifică prin faptul ca piața forței de muncă are În centrul său problematica echilibrului economic care pe bună dreptate este dat de nivelul de trai a populație influențat la rândul său de veniturile obținute, În primul rând de către populația ocupată. 3.2. Șomerii Șomerii sunt, conform art. 5 pct. IV, din Legea nr. 76
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
tinde să crească, ceea ce demonstrează că eficiența acestora nu a fost corespunzătoare, concretizându-se, pe de o parte, În altă parte, În relativa accentuare a tensiunilor dintre muncă și capital. Fără a ne propune să detaliem o anumită formă a echilibrului forței de muncă, considerăm că aceasta nu poate să se identifice cu ocuparea deplină. În literatura economică se apreciază că existența așa numitului „șomaj natural” este nu numai o realitate, ci și o cerință a dezvoltării economico-sociale. Ocuparea deplină nu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
productiv, În fiecare zi a vieții sale În muncă”. În literatura de specialitate a căpătat o tot mai mare audiență conceptul de „ocupare echilibrată” În care se admite existența unei rate a șomajului de 3%, 5% și uneori de 7%. Echilibrul pieței muncii este influențat de o multitudine de factori interni și externi, dar, evident, În primul rând, de raportul dintre cerere și ofertă. În concluzie, societatea românească, profund marcată de dispariția piețelor tradiționale de materii prime și produse, fenomen Înregistrat
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
se schimbă pe piața muncii este o marfă specială, și anume resursele umane, forța de muncă. Întreținerea și reproducerea acesteia are un cost ce trebuie suportat de beneficiarul acestora și nu de colectivitate sau alți angajatori. Instrumentul de menținere a echilibrului În acest domeniu Îl reprezintă contractele colective de muncă, contractul unic la nivel național și În fiecare ramură de activitate. Se instituie obligativitatea pentru toți angajatorii de a constitui fondul pentru indemnizația de șomaj și a celui privind asigurările sociale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
toți angajatorii de a constitui fondul pentru indemnizația de șomaj și a celui privind asigurările sociale, inclusiv de sănătate. Piața muncii fiind locul de Întâlnire al cererii și ofertei, trebuie să respecte anumite norme de reglementare socială. Pentru a păstra echilibru socio-economic statul intervine prin acte normative specifice. Normele menționate se găsesc În Constituție, legi organice, legi ordinare și alte acte normative. Astfel, raporturile juridice de muncă a diferitelor categorii de angajați sunt reglementate prin legi care au transpus, unde era
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
proces de negociere. Pe de altă parte, angajatorul are posibilitatea, pentru protejarea intereselor sale legitime să suspende contractul de muncă. 4.4. Principiul egalității Egalitatea este un principiu necesar funcționării pieței muncii. Virtuțile autoreglatoare ale ei depind Într adevăr de echilibrul dintre toți participanții la această piață. Constituția României stabilește că „cetățenii sunt egali În fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări” (art. 16 alin. 1). În același sens Codul muncii În art. 5 alin. 1 dispune că
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a protecției legii atât a intereselor salariaților cât și ale angajatorilor. Colectivitatea salariaților, reprezentată prin sindicate, de cele mai multe ori se află pe poziție de egalitate cu patronul. Dreptul la negociere colectivă, dreptul la grevă și libertatea sindicală sunt condiții necesare echilibrului pe piața muncii. Economia de piață, funcționarea ei cât mai eficientă necesită acțiunea comună a partenerilor sociali - sindicate și patronat - alături de puterea statală. Pretutindeni, În lume, dialogul social este considerat extrem de util În soluționarea gravelor probleme sociale, consecință a globalizării
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
furnizate de ministerele respective (MAN, MAI, SRI etc); numărul șomerilor Înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Toate aceste date nu fac altceva decât să ajute organismele statului să depună toată diligența, alături de ceilalți parteneri sociali, pentru realizarea stării de echilibru, În numele evoluției și al progresului, care fără doar și poate va da naștere unor „atacuri obiective” acestei stări de echilibru. Ca urmare, problema principală În cadrul sistemelor economice nu constă În luarea unor decizii În situații nesigure și pe marginea unor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]