4,278 matches
-
subiecții japonezi și indieni considerau necesitățile familiei ca prioritare în mai mare măsură decît o făceau cei americani sau australieni. Alte studii din aceeași zonă tematică au relevat faptul că subiecții din culturile colectiviste asiatice favorizau precumpănitor egalitatea în dauna echității, activînd o distribuție atribuțională egalitară, care nu are neapărat legătură cu contribuțiile personale angajate de fiecare membru al grupului, în timp ce cultura individualistă promova un tipar de atribuire contrar, în care contribuția fiecăruia era prețuită și valorizată (Kashima, Siegel, Tanaka și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care împărtășesc valori alocentrice. Totodată, componenta normativă este importantă pentru indivizii alocentriști și mai puțin relevantă pentru cei idiocentriști. în ceea ce privește distribuirea resurselor, s-a ajuns la concluzia că în culturile colectiviste este preferată egalitatea, în timp ce în cele individualiste este preferată echitatea. Distribuirea egală a resurselor este asociată cu solidaritatea, armonia și coeziunea și se potrivește cu valorile indivizilor din culturile colectiviste. Echitatea este compatibilă cu productivitatea, competitivitatea și cîștigul personal și se asociază cu valorile subiecților din culturile individualiste. Referitor la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
resurselor, s-a ajuns la concluzia că în culturile colectiviste este preferată egalitatea, în timp ce în cele individualiste este preferată echitatea. Distribuirea egală a resurselor este asociată cu solidaritatea, armonia și coeziunea și se potrivește cu valorile indivizilor din culturile colectiviste. Echitatea este compatibilă cu productivitatea, competitivitatea și cîștigul personal și se asociază cu valorile subiecților din culturile individualiste. Referitor la comportament, Triandis și Suh (2002, p. 144) rezumă diferențele majore dintre culturile individualiste și cele colectiviste. Următoarele tendințe se arată a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt succesul, banii, competiția, performanța. între rolurile de gen există diferențe vizibile: bărbații "trebuie" să fie asertivi, centrați pe cîștigul material, iar femeile modeste, "la locul lor", tandre și preocupate de calitatea vieții. Accentul este pus, în primul caz, pe echitate, competiție și performanță. Culturile feminine, dimpotrivă, nu accentuează diferența dintre sexe, rolurile de gen sînt mai fluide și valorizează precumpănitor cooperarea în defavoarea competitivității, apreciind egalitatea între sexe, preocuparea pentru mediu, calitatea vieții și grija pentru cei slabi. Tonul dominant îl
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
respective (Vochin, 2004). Valorile culturale reprezintă idei abstracte implicite sau explicite împărtășite de indivizii care aparțin respectivei culturi despre ce este drept, ce este bun sau dezirabil pentru societate (Schwartz, 1999, p. 25). Aceste valori culturale (precum "libertate", "prosperitate", "securitate", "echitate") constituie temeiul normelor specifice, care "comunică" implicit subiectului uman "ce este potrivit" în diferitele situații cu care se confruntă. Valorile explicite și implicite care caracterizează o cultură sînt transmise membrilor unei societăți prin expunerea zilnică la obiceiuri, legi, norme și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la fațetele și mizele problematicii dinamicii relațiilor de gen, a egalității de gen în cercetarea științifică și cariera academică, dar și pentru a înțelege mai bine condiționările reciproce dintre viața privată și carieră, diferențele de gen în construcția carierei și echitatea criteriilor de evaluare a performanței profesionale. Principalul aport științific al acestui proiect editorial și potențialul său inovator constă în demersul de analiză a interacțiunilor complexe între traseul vieții personale și profesionale, privite în raport cu normele, reprezentările și rolurile de gen în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nu a fost căsătorit niciodată și nu a avut copii, dar nimeni nu l-a compătimit pentru asta, cum s-ar fi întâmplat cu siguranță dacă ar fi fost femeie, ș.a.m.d. Obișnuită cu respectul reciproc și spiritul de echitate din familia mea, începeam acum să văd dublul standard de apreciere a contribuției feminine și masculine la viața socială și profesională. Până la seminarul respectiv, nu m-a preocupat în mod special problematica dimensiunii de gen, care făcea totuși parte integrantă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la dispariția moralei, monetarizată și ea. Societatea românească din punctul meu de vedere a trecut direct în societatea de piață, chiar înainte de a intra în economia de piață. Căci fiind o societate fără clase sociale, amestecate moral de etica și echitatea socialistă, confortabilitatea a devenit norma comună a tuturor cetățenilor. Și chiar dacă normele au rămas aparent rigide, cu o sumă importantă de bani chiar și mamele puteau închide ochii. În bună tradiție marxistă morala a rămas pentru săraci și pentru neadaptați
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
li se încălca în mod flagrant dreptul legitim de a stabili regimul juridic al Dunării în propriile lor teritorii. Statutul juridic internațional al Dunării stabilit de Congresul de la Berlin din 1878 era departe de a corespunde principiilor de egalitate și echitate între state, normelor dreptului internațional. Prevederile Congresului de la Viena din 1815, referitoare la libertatea navigației pe fluviile declarate internaționale, se dovedeau, în cazul Dunării, literă moartă. Tratatul de la Berlin nesocotea cu bună știință suveranitatea statelor riverane mici și întărea poziția
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ministrului plenipotențiar al României la Londra, Ion Ghica, în termenii următori: "Tratatul de la Berlin a introdus România în Comisia Europeană a Dunării cu același titlu ca și Marile Puteri participante la Tratatul de la Paris. Era un act de justiție și echitate recunoașterea poziției excepționale ocupate de România pe partea fluviului supusă jurisdicției Comisiei. Ea nu putea fi exclusă de la vreo acțiune în apele a căror posesoare era. Deoarece va trebui în curând luată o decizie asupra prelungirii puterilor Comisiei Europene, o
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
a lui Maslow (1954) /92 1.2. Teoria bifactorială a lui Herzberg (1959) /93 1.3. Teoria caracteristicilor postului (Hackman și Oldham, 1976) /95 2. Teoriile alegerii cognitive /97 2.1. Modelul VIE: valență, instrumentalitate, expectanță /97 2.2. Teoria echității (Adams, 1965) /98 3. Teoriile autoreglării /101 4. Orientările actuale ale cercetării /101 4.1. Gestionarea diversității /102 4.2. Demersul de integrare /103 Capitolul 7. Implicarea în muncă și satisfacția /105 1. Implicarea: definiție /105 2. Relația dintre implicarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
disponibile în psihologia organizațiilor: • nivelul de analiză pe care îl abordează: avem teorii de nivel intra-individual, grupal sau organizațional; • locul lor de dezvoltare (intern sau extern). Există teorii împrumutate direct din psihologia socială (loc extern). Vom da exemplul teoriei echității (cf. cap. 5), care se inspiră din modelele echilibrului. Dar avem și cadre teoretice care au fost elaborate chiar în aria analizei organizaționale (loc intern). Putem da câteva exemple de poziționare a unor teorii care vor fi abordate pe parcursul cărții
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de poziționare a unor teorii care vor fi abordate pe parcursul cărții. Tabelul 1. Clasarea teoriilor Nivel individual Nivel Grupal Nivel organizațional Loc de dezvoltare Intern Teoria lui Hackman și Oldham Modelul contingent al lui Fiedler Teoria contingenței structurale Extern Teoria echității Teoria câmpului aplicată la dinamica de grup Teorii implicite ale organizaților Cadrele teoretice vor fi puse în serviciul elaborării unei probleme de cercetare. Ele ne vor permite mai ales să dăm un răspuns la problema pusă. Va trebui atunci efectuată
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
probleme la nivelul măsurării tuturor variabilelor care-l constituie. Utilizarea lui este complicată. Are totuși meritul de a acorda un loc important diferențelor individuale: acestea intervin la nivelul diferitelor valorizări de către salariați ale rezultatelor obținute prin muncă. 2.2. Teoria echității (Adams, 1965) Kanfer (1990) clasează teoria echității printre teoriile "nevoilor, mobilurilor și valorilor". Alegerea poate fi justificată prin faptul că această teorie a motivației presupune că există la toți indivizii o nevoie de echilibru. Dar ea presupune, de asemenea, că
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
-l constituie. Utilizarea lui este complicată. Are totuși meritul de a acorda un loc important diferențelor individuale: acestea intervin la nivelul diferitelor valorizări de către salariați ale rezultatelor obținute prin muncă. 2.2. Teoria echității (Adams, 1965) Kanfer (1990) clasează teoria echității printre teoriile "nevoilor, mobilurilor și valorilor". Alegerea poate fi justificată prin faptul că această teorie a motivației presupune că există la toți indivizii o nevoie de echilibru. Dar ea presupune, de asemenea, că un proces cognitiv de comparare intervine la
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
există la toți indivizii o nevoie de echilibru. Dar ea presupune, de asemenea, că un proces cognitiv de comparare intervine la nivelul motivației. Din acest motiv am clasat această teorie printre teoriile alegerii cognitive. Două aserțiuni stau la baza teoriei echității: • comportamentul este văzut ca un schimb: individul aduce contribuții organizației (timp, energie, investiție personală) și, în schimb, primește o retribuție. Contribuția și retribuția fac obiectul unei evaluări subiective; • individul vrea să aibă o perspectivă echilibrată asupra mediului său. El evită
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
care salariat va fi luat de individ ca referință? în funcție de ținta fixată, diferența dintre raporturile C/R se schimbă complet. Nu există factori (responsabilitatea, de exemplu) care sunt în același timp contribuție și retribuție?... 3. Justiția organizațională Cum precizează teoria echității a lui Adams, individul pune în relație contribuția pe care o aduce organizației și retribuția pe care o primește în schimb. Acest raport este examinat în cadrul unei comparații cu cei aflați în aceeași situație. Suntem aici la nivelul unei justiții
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
un "demers de integrare". Vom prezenta aceste două abordări. 4.1. Gestionarea diversității Landy și Becker (1987) s-au aflat la baza acestei orientări. În primul rând, ei clasează diferitele teorii în cinci grupuri (teorii ale nevoilor, consolidării, așteptărilor, scopurilor, echității), considerând că această taxonomie este suficientă pentru a lua în considerare cercetările cele mai semnificative din domeniu și analizează variabilele dependente care pot fi luate în calcul potrivit aceste teorii. Tabelul următor prezintă concluziile obținute. Tabelul 6. Variabile dependente reținute
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
domeniu și analizează variabilele dependente care pot fi luate în calcul potrivit aceste teorii. Tabelul următor prezintă concluziile obținute. Tabelul 6. Variabile dependente reținute de diferitele teorii Variabile dependente Teorii Alegere Efort Satisfacție Performanță Nevoi X X Consolidare X X Echitate X X X X Așteptare X Scopuri X Nu există, prin urmare, o teorie universală a motivației. Motivația cuprinde mai multe fațete: "ceea ce declanșează activitatea, o dirijează spre anumite scopuri și o prelungește până când aceste scopuri sunt atinse" (Lévy-Leboyer). Fiecare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
satisfacțiile specifice depind de nevoile individului. 6.2. Satisfacție și remunerație Cercetările au fost realizate pe baza mai multor modele teoretice (modelul multiplicativ al lui Vroom, modelul diferenței al lui Locke...). Le vom menționa pe cele care au urmat modelul echității al lui Adams (cf. cap. 6). Acesta din urmă, care vizează să explice motivația, a fost utilizat și pentru explicarea satisfacției. Individul reacționează în funcție de raportul pe care-l stabilește între contribuția și retribuția sa în cadrul unei comparații cu "alții" care
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
subiecților: este vorba despre studenți cărora li se încredințează o muncă administrativă care nu corespunde statutului lor și care, oricum, rămâne o ocupație temporară... Mai interesante sunt, prin urmare, anchetele care lucrează cu salariați adevărați. Rezultatele studiilor arată că modelul echității se verifică mai mult la nivelul satisfacției generale decât la nivelul satisfacției legate de salariu și sunt rezultate mai recente disponibile (Roussel, 1996). Ele arată că satisfacția față de remunerația directă influențează pozitiv satisfacția în muncă. Trebuie totuși să distingem efectele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de împărțirea profitului). "Remunerația flexibilă nu motivează și nu crește satisfacția în muncă... Remunerația individualizată bazată pe creșteri ale remunerației fixe poate motiva și satisface" (Roussel, 1996, pp. 284-285). Satisfacția depinde de caracterul echitabil al remunerației. Se va vorbi de echitate internă (când retribuția compensează contribuția) și de echitate externă (care se evaluează în cadrul unei comparații cu ceilalți). 6.3. Satisfacție și relații ierarhice Relațiile între satisfacție și relațiile ierarhice vor fi examinate în capitolul despre leadership. 6.4. Un studiu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
nu crește satisfacția în muncă... Remunerația individualizată bazată pe creșteri ale remunerației fixe poate motiva și satisface" (Roussel, 1996, pp. 284-285). Satisfacția depinde de caracterul echitabil al remunerației. Se va vorbi de echitate internă (când retribuția compensează contribuția) și de echitate externă (care se evaluează în cadrul unei comparații cu ceilalți). 6.3. Satisfacție și relații ierarhice Relațiile între satisfacție și relațiile ierarhice vor fi examinate în capitolul despre leadership. 6.4. Un studiu de sinteză recent (Clark, 1996) Clark a realizat
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Criză, 73, 75-76, 80, 120. Cultură, 82-83, 88, 179-195, 198. D Definirea organizațiilor, 27. Definirea structurii, 45. Dezvoltare personală, 93, 108, 144. Diferențiere, 58, 61-62, 204. Dimensiunile întreprinderii, 76. E Echipe de lucru, 46, 145, 149, 152-134, 158-159, 165, 186. Echitate, 19, 98-100, 102, 112-113. Efecte negative ale șomajului, 119-123, 128. Eficacitate, 11-12, 17, 30-31, 132, 134-136, 138, 142, 150, 157-158, 168. Emoție la locul de muncă, 115, 212. Eschivare, 30. Etape, 82-83, 85-86. Execuție, 31. Experimentare, 21. F Familie, 37-39
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
promoveze o atitudine față de învățare care ar trebui privită ca un proces care durează toată viața și nu o achiziție pe termen scurt a unui set de deprinderi specifice. Dezvoltarea deprinderilor cheie (esențiale) este o parte integrantă a promovării autonomiei. Echitate, Egalitate și Includere Egalitatea oportunităților este un fundament crucial pe care se bazează buna predare, învățare și evaluare. Toți elevii trebuie să aibă acces la oportunități educaționale potrivite, indiferent de originea etnică, sex, vârstă, orientare sexuală sau grad de dificultate
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]