2,734 matches
-
Binecinstitorul și de Hristos iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al Țării Moldovlahiei”. Nicolae Iorga l-a numit “Puternicul împărat senin al Românimii”, titlu care a mai fost acordat unor domni de origine străină, limitându-l la domeniul cultural și ecleziastic. Titlul de împărat a fost privit cu prudență de ultimul editor al Letopisețului lui Ștefan cel Mare, care a tradus cuvântul țar (împărat) cu cel de domn. P. S. Năsturel a atras atenția asupra unor titluri sau vocabule imperiale, date unor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau "Lima, cine nu te vede, nu te stimează". Am încercat să cunosc și să înțeleg capitala Perului, hoinărind pe străzile orașului vechi, căutând să memorez dovezile opulenței acestei capitale coloniale și multiseculare a viceregilor spanioli în care autoritățile guvernamentale, ecleziastice, comerciale au extins comoditățile lor firești la edificarea unei infrastructuri culturale: școli de diferite grade, lăcașuri de cult, o mare varietate de instituții universitare, astfel ca orașul să ajungă la statutul de primul oraș al Americii de Sud și al doilea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
vara anului 1495, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost zidite la Huși, curțile domnești și biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, în jurul căreia se va cristaliza în secolul următor Episcopia, una dintre cele mai prestigioase instituții ecleziastice din Moldova. Textul inscripției slavone - actul de naștere al locașului -, tradus în limba română de episcopul Melchisedec, cuprinde informații privind ctitorul, hramul bisericii, și data când a fost ridicată: „Euseviosul și iubitorul de Christos Io Ștefan Voevod, cu mila lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o considera „o relicvă sacră”. Unele s-au păstrat ca așezări urbane (Hârlău, Botoșani, Suceava), altele s-au degradat de la așezări înfloritoare și cunoscute la simple așezări rurale sau aproape rurale (Baia, Siret, Cotnari, Ștefănești). Multe alte monumente, laice și ecleziastice, ca și documentele din arhive, au rămas pentru a dezvălui trecutul orașelor noastre medievale. 4. Extinderea târgului și administrarea lui Deși etapele evoluției târgului Huși spre statutul de oraș și extinderea lui prin încorporarea satelor din jur nu se cunosc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țigani au fost drepți domnești și i-au dat lui Barnovschie Vodă pentru slujba lui și pentru un cal bun”. Aflându-se pe treapta cea mai joasă a societății, țiganii constituiau o forță de muncă ieftină pentru domnie, pentru instituțiile ecleziastice și pentru boierime. Statutul lor real era de sclavie, proprietarul (instituție sau persoană fizică) având drept de viață și de moarte până târziu, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Printr-un hrisov, Alexandru Iliaș a donat Episcopiei Hușilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost străin târgul Hușilor, ci dimpotrivă. În 1598, înființa Episcopia Hușilor, fapt ce va avea importante consecințe cu privire la evoluția spirituală și economică a târgului medieval: vechea biserică a Hușilor primește rang episcopal, iar Hușii devin scaun episcopal, deci centru ecleziastic zonal, în cadrul căruia au păstorit și au scris cărturari, ca Dosoftei, autorul Psaltirii în versuri și al Psaltirei de-nțăles, episcopii Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costachi, iar mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, episcopul cărturar Melchisedec Ștefănescu. Din secolul al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
împreună cu șoltuzul și cu târgoveții, pe care a alipit-o satului său, Pogonești. Vechea proprietate domnească din zona Huși a trecut, treptat, în stăpânirea Episcopiei de Huși, care a devenit în numai un secol una dintre cele mai influente instituții ecleziastice din Moldova. În cursul primei sale șederi în Moldova (1780- începutul anului 1783), doctorul sas Andreas Wolf a vizitat și orașul Huși. Informațiile sale, referitoare la Episcopia Hușilor, sunt demne de luat în seamă: „În această localitate se află reședința
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Divan, pe episcopul Varlaam de la Huși: „Popo! Ce nu giudeci dreptu când îți vin cărțile mele? Ți-oiu rade pletele!”. Nu știm cum vor fi făcut judecată alți episcopi, acesta fiind un subiect de cercetare special, la granița dintre istoria ecleziastică și istoria dreptului românesc, dar faptul evocat mai sus arată că interesele instituției bisericești erau adeseori prioritare față de cele ale instanței judecătorești superioare din stat, Domnia. 2. Originea și evoluția populației catolice Alături de ortodocși, în zona Hușilor au trăit un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în această limbă „sfânta liturghie și vecernia” („Sacrum et Vesperas”), deși episcopul a intervenit ca slujba religioasă să fie oficiată în limba latină. Starea de lucruri găsită nu l-a mulțumit și a propus îmbunătățiri „pentru o mai bună păstorire ecleziastică” („pro meliori gubernatione Ecclesiastica”) ce ar fi trebuit să conducă la animarea credinței catolice în zonă. A instituit un „administrator al bisericii” („Procurator Templi”), a interzis folosirea farmecelor și apelarea la superstiții, a sancționat nerespecterea sărbătorilor și a posturilor. A
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bisericii” („Procurator Templi”), a interzis folosirea farmecelor și apelarea la superstiții, a sancționat nerespecterea sărbătorilor și a posturilor. A obligat parohul să-i învețe pe copii „învățătura creștină” („doctrina Christiana”) în zilele de duminică, ceea ce echivala cu fondarea unui învățământ ecleziastic primar, o școală de duminică, ce urmărea nu numai asimilarea preceptelor fundamentale creștine, ci și o educație morală a tinerei generații atunci analfabete. O altă obligație a lui Bandini a fost exercitarea dreptului de judecată a bisericii: a constatat încălcarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai probabil faptul că au notat ceea ce li s-a spus de către persoane din anturaj, fără a verifica știrea. Fără îndoială, amploarea răspândirii catolicismului în zona Hușilor este o temă de cercetare importantă, situată la confluența istoriei românilor cu istoria ecleziastică, care a interesat istorici de marcă, dar și pe aceia locali, iar coordonatele care o încadrează sunt date în primul rând de demografie și de arhitectura religioasă, în afara documentelor istorice. Gh. Ghibănescu a încercat să stabilească numărul corect al bisericilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era unul din cele mai importante privilegii de care beneficiau supușii străini. Meșterii erau scutiți de anumite dări de stăpânii feudali, de aceea se mai numeau „oameni de scuteală”. O situație asemănătoare era și în cazul oamenilor scutiți de instituțiile ecleziastice sau laice. De asemenea, și în cazul bejenarilor, oameni străini, veniți de peste hotare și stabiliți în Moldova, Vistieria le acorda anumite avantaje, și îndeosebi, o scutire generală de dări pe termen de cinci ani, după care ei intrau în categoria
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în Wittenberg, dar într-un moment în care reforma Bisericii preocupă intens scriitori și oameni ai Bisericii din întreaga Europa. În secolul al XV-lea, intelectualii umaniști fuseseră precauți în privința discutării doctrinelor și practicii Bisericii. Mulți umaniști au urmat cariere ecleziastice sau au găsit alte ocupații în cadrul Bisericii și în cuprinsul secolului al XV-lea Biserică a devenit treptat mai hotărâtă în combaterea argumentelor considerate a fi heterodoxe. Executarea pentru erezie în 1417 a reformatorului boemian Jan Hus și a adeptului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ambasada lui Machiavelli către Borgia în 1502 și 1503. Cesare era fiul nelegitim al Papei aragonez Alexandru al VI-lea Borgia, care este notoriu că unul dintre cei mai corupți și violenți papi din istorie. Inițial, Alexandru hotărâse o carieră ecleziastica pentru fiul său și l-a promovat la rangul de cardinal, dar când fratele mai mare al lui Cesare a murit și Alexandru a avut nevoie de un fiu care se putea căsători pentru a împlini ambițiile sale politice, Cesare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
centrul Florenței. Întâlnirea trebuia să se țină în casa lui Totto întrucât lui i se decidea viitorul. Primul dintre cele trei documente prevede că priorului Battista, care nu ajunsese încă, să i se propună să renunțe la principalul său venit ecleziastic [beneficiul], Prioria din Sant'Andrea, care era în Montespertoli, un mic oraș, la sud de Florența, cu care familia Machiavelli avea legături istorice încă din secolul al XIV-lea. Documentul atribuia, în consecință, pentru următoarele șase luni dreptul de prezentare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mic oraș, la sud de Florența, cu care familia Machiavelli avea legături istorice încă din secolul al XIV-lea. Documentul atribuia, în consecință, pentru următoarele șase luni dreptul de prezentare dreptul de a prezenta arhiepiscopului un nou titular al venitului ecleziastic unui membru al familiei, absentul Lorenzo Machiavelli, odată ce prioria devenea vacanță 4. Parohia din Montespertoli era o biserică destul de bine dotată, al cărei patronaj era împărțit între Machiavelli și conducătorii partidului Guelf 5. De fapt, familia Machiavelli deținea drepturi de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru fiul unui preot, în acest caz Giampiero Machiavelli, să servească că preot. Dar, cu o anumită frecvență, aceste lucruri se întâmplau în Biserică în deceniile de dinaintea și de dupa anul 1500. Mai mult, dispensele puteau fi obținute. Giampiero, deținătorul venitului ecleziastic [beneficiului] care îi era acum atribuit lui Totto, a locuit în Franța după ce a părăsit Florența în octombrie 1513. La momentul plecării sale l-a numit pe tatăl său, priorul Battista, mandatar cu putere deplină asupra afacerilor sale8. Întrucât în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
era situată și fermă familiei lui Niccolò Machiavelli fermă descrisă în celebra scrisoare a lui Machiavelli către Francesco Vettori din 10 decembrie 1513 -, fermă în care Machiavelli a scris o mare parte din Principele. Priorul Battista fusese el însuși rector [ecleziastic] acolo cel putin între 1493 și 1504, când, cu complicitatea lui Niccolò, a aranjat că Giampiero să preia biserică, ignorând astfel o lege din secolul al XII-lea care interzicea strict trecerea unei beneficiu ecleziastic de la tata la fiu9. În
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Battista fusese el însuși rector [ecleziastic] acolo cel putin între 1493 și 1504, când, cu complicitatea lui Niccolò, a aranjat că Giampiero să preia biserică, ignorând astfel o lege din secolul al XII-lea care interzicea strict trecerea unei beneficiu ecleziastic de la tata la fiu9. În al doilea dintre aceste trei documente redactate în 3 iulie, priorul Battista, exercitându-și puterea de mandatar, i-a transferat lui Niccolò Machiavelli competența de a renunța la beneficiul din parohia Sant'Andrea din Percussina
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli este chiriașul tuturor [proprietăților bisericii]"11. În raport se mai afirmă că biserică servea 100 de "suflete" (anime) și că veniturile sale erau evaluate la 30 de florini de aur pe an adică nu o sumă mare. Cu rectorul [ecleziastic] Giampiero plecat în Franța și cu Niccolò, chiriașul principal, în dificultate financiară și, posibil, restanțier, nu este surprinzător că vizitatorul episcopal a găsit biserică într-o stare "deplorabilă". Participanții la reuniunea din 3 iulie erau cu siguranta conștienți de această
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fratele său, ulterior dedicându-se comerțului. Este adevărat că la un moment dat, înainte de 1510, Totto a primit ordinele minore. Din punct de vedere formal, aceasta i-a dat posibilitatea să accepte anumite beneficii și a lăsat deschise diferite opțiuni ecleziastice 18. Dar ordinele minore implicau doar un angajament restrâns. Ele făceau posibilă o carieră în biserică, pe termen scurt, dacă era necesar. Astfel, [ele] au fost o formă de asigurare pentru Niccolò și Totto, care au aranjat că în 1502
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
aranjat că în 1502 nepotul lor în vârstă de 16 ani, Giovanni Vernacci, fiul surorii lor decedate Primavera, să primească ordine minore la Veneția. Totuși, Giovanni a devenit negustor, si nu există niciun indiciu că era interesat de o carieră ecleziastica 19. Totuși, după mai multe acțiuni comerciale nereușite ale lui Totto în estul Mediteranei, se pare că el și-a modificat planurile în privința carierei 20. În 1510, el a aranjat confirmarea la Romă a ordinelor minore pe care le primise
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și Miliția Florentina [Nove ufficialli dell' ordinanza e milizia fiorentina]. Să ne întoarcem acum la documentele de arhivă care au fost menționate la început. Este clar că reuniunea de familie care a dus la asumarea de către Totto a unei cariere ecleziastice a fost organizată cu intenția de a stabiliza situația financiară și socială a celor doi frați Machiavelli. Speranțele pe care Niccolò le-a avut pentru el însuși și pentru fratele lui în ianuarie 1515 nu au fost niciodată realizate. Angajarea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
III oferă o împărțire a scopurilor în care au fost expediate scrisorile în măsura în care ele pot fi distinse. Tabelul III. Scopuri ale scrisorilor lui Lorenzo către comunitățile supuse așa cum sunt înregistrate în Protocolli # Intrări % din Total Funcții 185 40,2 Beneficii ecleziastice 84 18,2 Mulțumiri pentru darurile primite 33 7,2 Solicitări pentru prorietatea comunala 8 1,7 Arbitrarea disputelor 6 1,3 Burse studențești 5 1,1 Palii [curse de cai] 2 0,4 Nespecificate sau alte motive 137 29
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
29,8 Total 460 99,9% De departe cel mai frecvent motiv al lui Lorenzo de a scrie acestor guverne implică numirile candidaților pentru posturile locale, în timp ce al doilea cel mai frecvent motiv al scrisorilor sale era învestirea în poziții ecleziastice ale celor aleși de el. O examinare mai atentă a tipurilor de comunități cărora li se adresau aceste scrisori arată că, după cum era de așteptat, guvernele comunale mai mari primeau frecvent scrisori referitoare la ocuparea posturilor locale, în timp ce o parte
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]