14,583 matches
-
deficitelor publice și a datoriilor, uneori chiar peste nivelul planificat, ceea ce a eliberat resurse financiare suplimentare atrase de sectorul public peste limita de solvabilitate, ceea ce a declanșat criza financiară. Alte două lecții pot fi reținute ca urmare a derulării crizei economico-financiare. Prima este legată de managementul deficitului bugetar care nu a fost redus suficient În perioada creșterii economice când veniturile statului au fost mari, ceea ce a limitat spațiul de manevră a politicii fiscale având În vedre dimensiunile acestei crize. Astfel, sumele
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Printre punctele slabe ale programului a fost identificată și creșterea costurilor creditării, pe viitor, odată cu modificarea indicelui EURIBOR. Se poate afirma că România a urmat linia economiștilor intervenționiști care au susținut intervenția statului În economie pentru a reduce impactul crizei economico-financiare. Mai mult, măsurile luate se Înscriu În recomandările Uniunii Europene și În liniile generale ale măsurilor adoptate și de alte state. Dacă au fost sau nu eficiente aceste măsuri pentru România, considerăm că este prea devreme să discutăm având În
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
legătura pozitivă dintre cresterea economică a României și creșterea investițiilor străine directe (coeficient pozitiv 0.04) și influența mult mai mare a creditului intern asupra creșterii economice (coeficient pozitiv 0.0164), semnul pozitiv confirmând teoria. Aceasta explică de ce, recenta criză economico-financiară internațională a lovit economia României, contracția la nivelul anului 2009 fiind extrem de puternică, așa cum o dovedesc datele pe primele două trimestre ale acestui an. Canalele de transmisie au fost atât cel al reducerii cererii externe, a cărei influență asupra produsului
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
procesului de creditare către populație, renumitele credite de consum (credit doar cu buletinul), mai ales cele În valută, cu o tendință de apropiere a distribuției Între societățile nefinanciare și populație În prima jumătate a anului 2009 ca efect al crizei economico-financiare care a ponderat apetitul băncilor de a oferi credite, În 138 special, populației amenințată de insecuritatea venitului din muncă și de șomaj. Credit În lei acordat societăților nefinanciare Credit În valuta acordat societăților nefinanciare Credit În lei acordat populației Credit
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
anul 1992 față de anul precedent, cu 56.64%, iar cea mai importantă creștere În real s-a Înregistrat În anul 2007 față de 2006, cu un procent asemănător, de 56.87%, urmată de o temperare În anul 2008 pe fondul crizei economico-financiare internaționale. În cazul În care se ia În considerare dinamica creditului pentru perioada 1990 2000, situația este mult mai relevantă, Întrucât creditul neguvernamental a Înregistrat o reducere totală cu 99,01%, reducere recuperată În totalitate În perioada 2001-2008 și depășită
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
se va reduce ușor la 30% În anul 2006, nivel comparabil cu cel din anul 2004. Situația a continuat să se agraveze după anul 2004, pe fondul creșterii volumului creditelor acordate, În special populației, astfel că pe fondul crizei 181 economico-financiare internaționale s-a Înregistrat o majorare a volumului creditelor restante și Îndoielnice (valoare netă) În totalul creditelor de la 0,18% În anul 2005 la 1% În septembrie 2009, În timp ce rata riscului de creditare 50 s-a majorat de la 2,61
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
se situează În categoria celor cu Întârzieri mai mari de 90 de zile, fapt ce indică dificultățile cu care se confruntă persoanele care nu și-au evaluat corespunzător capacitatea de rambursare, la timp, a creditelor asumate deteriorată de fondul crizei economico-financiare internaționale. În conformitate cu datele prezentate și ținând seama și de concluziile Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2009, riscul de creditare rămâne În continuare o vulnerabilitate importantă a sistemului bancar românesc, la care se adaugă riscurile generate de volatilitatea finanțării externe
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
financiare necesare, plasarea lor în analiză. Formatul general de prezentare al studiului cuprinde capitolele: introducere, capacitatea pieței și a producătorului, resurse materiale, amplasarea afacerii, aspecte tehnice și de organizare ale proiectului, forța de muncă, graficul de realizare a proiectului, analiza economico-financiară. concluzii. Majoritatea priectelor au mai mulți clienți sau beneficiari, fiecare cu nevoile sale, dar trebuie stabiliți clienții reprezentativi care vor lua decizii pentru proiect, financiare, de calitate a rezultatelor și de durată a proiectului. Munca de proiect produce o cantitate
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
idei de afaceri pe care nu le-au materializat în lumea reală. Legăturile strânse dintre mediul SL și mediul RL sunt, de altfel, lesne de constatat și prin comportamentul rezidenților SL și prin evoluțiile pieței imobiliare din SL în timpul crizei economico-financiare din RL specifice ultimei perioade. Cum funcționează însă o astfel de comunitate vastă în lipsa unor elemente de control ca forțele de poliție sau de justiție? Comunitatea SL este coerentă potrivit unor standarde a căror încălcare conduce la excluderea (prin interdicția
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
competiția ar genera competența specifică mediului actual al firmelor private. Cea de a doua tendință ar putea fi reprezentată de restructurarea sferei private, prin etatizarea acesteia sub mantia soluțiilor salvatoare oferite de stat. Exemple numeroase sunt oferite în cursul crizei economico-financiare globale izbucnite în anul 2008: spre exemplu, preluarea unor bănci și grupuri de asigurări (AIG) sau instituții ipotecare (Fannie Mae, Freddie Mac) de către statul federal american. Chiar dacă această a doua tendință pare a fi mai degrabă demonstrată prin fapte, ea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
schimbare, ci o schimbare de epocă care alimentează decăderea morală, nu doar în politică, dar și în viața financiară sau socială”. De fapt nu mai putem să ne prefacem că nu vedem și că nu citim până la capăt, după criza economico-financiară ce s-a abătut asupra noastră începând din anul 2008, un eveniment complex care marchează o cezură sau o discontinuitate în istoria noastră socială, politică și economică. Este vorba despre impunerea progresivă, în această schimbare de epocă, a unei dominări
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
ajunge să cuprindă: • sectorul spitalicesc distribuția spitalelor pe regiuni geografice, specializările medicale, ierarhia internă, personalul medical, evoluția rolului medicului generalist, condițiile psiho-sociale ale recursului la medic, raționalizarea raporturilor între medicină și societate, problemele ce apar în funcționarea instituției, impactul crizei economico-financiare actuale (o dată cu creșterea șomajului, a reducerii cheltuielilor pentru sănătate etc.329). Sunt studiate: asistența medicală ambulatorie, intervenția familiei bolnavului, pacienții imigranți, colaborarea medicilor cu asistenții sociali, efectele constrângerilor instituției asupra pacienților 330 etc.; • reabilitarea, reintegrarea socială a bolnavilor (apariția unei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fiscale) În timp și spațiu ........................................................................................... 84 2.2 Fiscalitatea - expresie a impozitelor prelevate la fondurile financiare publice ............................................................... 119 2.2.1 Accepțiuni ale conceptului de fiscalitate și forme de exprimare ale dimensiunilor acesteia .................................................... 119 1.1 Caracterul necesar și natura economico-financiară a impozitului 11 . 2.2.2 Factori determinanți ai mărimii impozitelor și impactul lor În cadrul raporturilor dintre fiscalitate și dezvoltare...................... 132 2.2.3 O evoluție comparativă a nivelului fiscalității ................... 138 CAPITOLUL 3 .............................................................................. 146 ROLUL IMPOZITELOR ÎN FORMAREA RESURSELOR FINANCIARE
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
armonizării fiscale În condițiile integrării europene a României ............................. 418 5.3.3 Tendințe În restructurarea și administrarea impozitelor la nivel european .................................................................... 431 BIBLIOGRAFIE ............................................................................ 438 11 CAPITOLUL 1 NECESITATEA ȘI FUNCȚIILE IMPOZITULUI ÎN EVOLUȚIA SOCIETĂȚII 1.1 Caracterul necesar și natura economico-financiară a impozitului Impozitul este produsul istoriei societății umane, fiind considerat ca un prim element de finanțe publice. În Grecia antică, și mai apoi În Imperiul Roman, costul activităților publice a fost suportat inițial de către membrii bogați ai comunității. Odată cu creșterea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și cunoaște trei forme: personală, mobiliară și funciară. Concomitent, libertatea este inerentă ordinii naturale și lasă indivizilor posibilitatea de a alege conduita pe care o consideră cea mai bună. Atitudinea despre libertate avea să exercite o influență fundamentală asupra politicii economico-financiare, Întrucât fiziocrații sunt primii care au formulat principiul „laissez-faire, laissez-passer, le monde va de lui même”. Acest principiu-slogan a jucat un rol hotărâtor În evoluția ulterioară a economiei politice și a fost utilizat de mai multe state, În elaborarea strategiilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
dar există tendința de nerespectare și de Încălcare a legii, impunând ca puterea publică să recurgă la metode represive, de constrângere, pentru a instaura ordinea de drept. Invers, În perioade de război, se limitează nevoile curente ale statului, deoarece activitatea economico-financiară nu se mai desfășoară Într-un cadru de normalitate, iar tendința de nerespectare a legilor se diminuează. În consecință, politica financiară trebuie să țină cont de aceste fenomene, atât În ceea ce privește colectarea impozitelor al căror volum scade În perioade de război
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
funcția financiară au, indiferent dacă se dorește sau nu, funcții de natură economico socială. 44 A se vedea: Corduneanu C., op. cit., p. 92 48 Marea criză economică mondială din perioada 1929-1933 este fenomenul care a determinat schimbări fundamentale În gândirea economico-financiară, ca și În privința rolului puterilor publice și al politicii generale promovate de guverne la nivelul statului modern. După cum s-a conturat anterior, În concepțiile gânditorilor clasici se susținea limitarea cuantumului prelevărilor fiscale doar pentru finanțarea activităților considerate tradiționale (apărare, justiție
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În noile condiții, s-a admis că acea criză profundă Înregistrată Între anii 1929-1933 a dărâmat postulatele clasice și a „ucis” mitul și „pretențiile” doctrinei „laissez-faire...”; ea a reclamat necesitatea intervenției statului În viața economică, făcând să crească rolul politicii economico-financiare, respectiv a celei fiscale. În acest cadru, impozitele s-au transformat Într-un instrument de politică economico-financiară, prin Însuși modul concret În care sunt așezate și percepute. Având capacitatea de stimulare sau de frânare a dezvoltării unor activități și zone
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
clasice și a „ucis” mitul și „pretențiile” doctrinei „laissez-faire...”; ea a reclamat necesitatea intervenției statului În viața economică, făcând să crească rolul politicii economico-financiare, respectiv a celei fiscale. În acest cadru, impozitele s-au transformat Într-un instrument de politică economico-financiară, prin Însuși modul concret În care sunt așezate și percepute. Având capacitatea de stimulare sau de frânare a dezvoltării unor activități și zone (regiuni), a consumului anumitor mărfuri și servicii, etc., impozitele pot impulsiona sau Îngrădi dezvoltarea socio-economică, inclusiv relațiile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
petroliere pot exploata nemilos zăcăminte de resurse dacă statul nu ar introduce anumite restricții În acest sens. Pe de altă parte, se constată că la finele deceniului 7 și Începutul anilor '80 din secolul anterior, conceptele de bază ale politicilor economico-financiare În țările dezvoltate au devenit, Însă, liberalizarea sau dereglementarea (eliminarea instituțiilor și măsurilor administrative din sectoarele În care piața poate funcționa eficient) și privatizarea. Ia naștere, astfel, o nouă doctrină economică de orientare neoliberală, 53 Filip Gh., Onofrei M., op. cit
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
un impact diferit asupra modului de abordare a cheltuielilor publice și impozitelor, generând un alt tip de politici promovate În țări dezvoltate pentru creșterea performanțelor economiei de piață. Noul curent de gândire modernă, cu profunde reverberații În teoria și practica economico-financiară, reprezintă o alternativă la doctrina keynesistă. Deși „paternitatea” termenului „monetarism” i se atribuie lui Karl Brunner (1868), monetarismul actual a cunoscut o transformare spectaculoasă datorită eforturilor unor cercetători remarcabili În frunte cu Milton Friedman și s-a conturat pe fundalul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
doctrinei ofertei s-a promovat teza că oferta Își creează propria cerere, iar cheia succesului o reprezintă micile Întreprinderi suple, inovatoare, creatoare de locuri de muncă și nu marile monopoluri. Economiștii ofertei au conceput o „terapie” care viza schimbarea politicii economico-financiare de natură intervenționistă promovată anterior de guvern prin alta, nuanțată de anumite elemente 57. Între acestea, un loc prioritar este atribuit reducerii intervențiilor directe ale statului, atât În lumea afacerilor, cât și În programele de natură socială, acestea reprezentând și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
regulă, asemenea perioade alternează cu cele În care statul Își asumă sarcini sporite inclusiv În planul intervenției În economie, ceea ce face ca rata fiscalității să crească, pe ansamblu. Mai mult, nivelul relativ al fiscalității, reflectat de rata fiscalității, voalează starea economico-financiară reală a celor implicați, În sensul că nivelul mai redus al PIB În țările În curs de dezvoltare devine element decisiv În satisfacerea mult mai redusă a nevoii de utilități sociale. Sub acest aspect, este de remarcat nivelul mai redus
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
profit la formarea resurselor financiare publice Impozitul pe profit joacă un rol central, atât ca resursă financiară publică, cât și ca instrument de influențare a economiei, distingându-se, totodată, prin conținutul specific al elementelor tehnice și interacțiunea cu celelalte procese economico-financiare, inclusiv cu cele din economia reală. 143 Filip Gh., Politici financiare guvernamentale, Ed. Universității „Al. I. Cuza” Iași, 2007 144 Ibidem 183 Impozitul pe profit are ca subiecți toate persoanele juridice, cele mai tipice fiind societățile de capital, care prin
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de gospodării sărace depășește posibilitățile lor reale de achiziție pentru bunuri care reprezintă nevoi de bază, 264 limitate prin venitul disponibil relativ mic. Or, trebuie să avem În vedere faptul că obiectivul esențial al unei guvernări și al funcționării mecanismului economico-financiar, este de a crea premisele unui trai decent pentru populație, situând la un nivel constant (indiferent de venitul individual) - consumul autonom - sub care să nu se coboare. În acest caz, se poate constata că la un anumit nivel al volumului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]