2,955 matches
-
că n-ar îndrăzni să producă două corpuri identice care să coexiste concomitent. Din două motive: pentru că ar fi prea complicat și pentru că aceasta ar comporta periculoase posibilități de duplicare a fiecăruia din cele două corpuri, fiecare duplicat fiind la fel de egoist și puternic ca și celălalt. Crang înclină ușor capul ― Thorson consideră că noi ar trebui să te ținem prizonier, dar eu afirm că atât moartea, cât și privarea de libertate nu sunt decât două aspecte având aceeași finalitate. Și unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
în așa hal, încât n-a mai știut ce face și și-a dat în vileag rezistenta la armele noastre. Acum câteva ore a comis crimele alea nebunești. După cum vedeți, performanțele lui sunt acelea ale unei inteligențe primitive, perfide și egoiste, incapabilă să-și înțeleagă științific reacțiile propriului corp și lipsită aproape cu desăvârșire de o imagine clară asupra vastului organism pe care trebuie să-l înfrunte. Avem, așadar, de-a face cu un primitiv, proiectat acum în spațiu, foarte departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Spune-mi, te rog, această scurtă trecere în revistă îți este de vreun folos? - Îți repet că încerc să rezolv problema pe care mi-a pus-o Kent, în așa fel încât să nu cad în păcatul săvârșit de oamenii egoiști ai civilizațiilor târzii despre care vorbeai. Vreau să știu dacă e cazul să sper că mă pot apăra fără a agrava conflictele existente la bordul navei noastre. - Dacă vei reuși, va fi o victorie unică, răspunse Korita, surâzând. Istoricește problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cum, replică Morton, pe un ton înțepat. Grosvenor, care asculta această discuție, își spuse că nu era chiar așa. Von Grossen se lăsase prins vrând să-i arate monstrului, printr-o schemă, că putea fi învins. Era un gest tipic egoist, cu slabe șanse de a da rezultate. Gestul acesta nu făcea decât să confirme obiecțiile lui Grosvenor împotriva acțiunilor unilaterale ale unor specialiști incapabili să conlucreze într-un mod inteligent. Atitudinea lui von Grossen avea în spatele ei un comportament vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
prima dată, am uitat să merg la Jacques să-i spun noapte bună, cum fac de când abia mă țineam pe picioare, lipăiam desculță spre leagănul lui și papa nu-mi dădea voie să-l ating. Mă tem să nu devin egoistă: iată un defect pe care încă nu-l aveam. Poate și din cauza Saftei, de care simt că mi se rupe inima, poate și pentru că am cearcăne în suflet, m am hotărât să nu mă duc nicăieri de Anul Nou. Îmi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tipuri de palme (palma de foc, palma de apă) trimit spre persoane care pun mare preț pe comunicare. Mărimea mâinilor: mâinile mari = multe talente și multe țeluri în viață, persoană sociabilă; mâinile medii = persoane practice, echilibrate, raționale; mâinile mici = persoane egoiste, hotărâte să își atingă scopurile, se relaxează greu. Dacă partea de jos a palmei este puternică, persoanele au resurse fizice, iar dacă partea de jos a palmei este dreaptă, oamenii sunt lipsiți de imaginație. Unghiile pot fi puternice. Persoanele care
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
-l în ochi. " Ai instinct, draga mea! Te-ai hotărât exact la timp. Peste câteva zile, Doru ar fi vorbit și planul tău eșua în mod la-men-ta-bil. Recunoaște însă că te bucuri pentru bietul băiat. Nu, n-ai fost niciodată egoistă!" Puse paharul pe masă exclamând îmbujorată: ― Bine că mi-am adus aminte! La noi în bloc s-a eliberat o garsonieră. Credeți că m-aș putea ocupa eu ca să-i fie repartizată? Mi-ar plăcea să-i fac o surpriză
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Pe mâna dreaptă purta un safir în montură bărbătească. Simți pe braț respirația șuierătoare a lui Șerbănică și strânse mai tare din dinți. O enerva. O enervau răsuflarea lui, figura senilă, existența lui fricoasă cu tabieturi de ins mărunt și egoist. " În fond ce am, ce-i cu mine? Lucrurile astea le știu de mult, de ce trebuie să mă gândesc la ele astăzi, acum, în noaptea asta? Mâine o s-o iau de la capăt, o să vină iar Ioniță de trei ori pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
gândești altfel, dar personal parada asta de sentimente nobile nu mă convinge. Tânărul e un golan, talentat, dar absolut indiferent vizavi de tot ce-l înconjoară și nu-l atinge. Popa... făcu un gest cu mâna în aer, e tot atât de egoist pe cât poate fi o ființă omenească. Ălălalt e indiferent, ăsta însă aproape că urăște tot ce populează universul finit și infinit. Dă-mi voie să fiu surprins că riscă o pneumonie la vârsta lui, de dragul amicului Panaitescu. Nu, hotărât, spectacolul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
n-o găsesc. ― Ați fost căsătorit? ― Nu... După experiența dezastruoasă a tatei... Vă dați seama... Continuă să vorbească ridicând în slăvi o existență spartană, plină de jertfe și demonstrații de voință. " În fond, reflectă Cristescu, viața unui ins mărunt și egoist cu pofte anemice, ușor de înfrînt." Se îndreptă în scaun și căută ochii bătrânului. ― Există în carnețelul dumneavoastră o indicație: "14 septembrie curent, V. S. manevră murdară. Se va plăti!" Grigore Popa căscă gura. I se simțea răsuflarea grea, neplăcută
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ei. Putem... Împărăteasa dădu din cap cu deznădejde: ― Dragul meu, nici nu-ți dai seama ce spui. Este o epocă pe care în mod normal ar trebui s-o numim revoluționară. Există dezorganizarea mintală necesară pentru aceasta. Relele există. Administrația egoistă, tribunalele corupte, industria rapace. Fiecare clasă socială contribuie cu propriile sale atribute specifice ― amorale ori imorale ― care scapă de sub controlul oricărui individ. Locul șoferului îl ocupă viața însăși. Noi nu sîntem decît pasagerii. Deocamdată, știința noastră miraculoasă, imensitatea producției mecanizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
cei din jurul său pe drumul speranței. Sacrificiul este îndreptat către un viitor ce înlătură povara devastărilor aduse de invazia lui Basam Damdu. Olrik devine întruchiparea șirului de colaboraționiști europeni ce salută în Reich-ul milenar ocazia de înfăptuire a visului lor egoist și sanguinar. Instrument al terorii și arhitect al fricii, Olrik este construit din aluatul personajelor infernale ce descind din paginile de roman popular de secol XIX. Fantezia sa este pusă în slujba unei ordini care nu cunoaște milă sau solidaritate
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
salvare a Terrei. Alături de alți doi companioni, Rosales explorează limitele curajului său. Singuri în spațiul cosmic, apăsați de perspectiva extincției propriei lor case îndepărtate, oamenii reafirmă, prin opțiunea deliberată pe care o fac, solidaritatea suicidară care îi ridică deasupra instinctului egoist al supraviețuirii. Distrugerea planetei Kurno este actul de sacrificiu ce redă Pământului speranța sa. Ca și în Ciuma lui Camus, moartea capătă sens doar în măsura în care se împotrivește morții absurde și imperiului ei fără de chip. Eternautul, imaginat de Hector Oesterheld și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ultima sau unica soluție a unei situații intolerabile, înlăturării dependenței. O alta semnificație este aceea a menținerii onoarei; se consideră că suicidul poate fi sursa de ușurare. În funcție de semnificatiile suicidului întâlnim: • suicidul altruist (ce poartă marca sacrificiului de sine); • suicidul egoist (a cărui intenție și semnificație nu corespund scopurilor grupului social, ci se manifestă în detrimentul acestora); • suicidul anomic descris de E.Durkheim (1897) realizat ca urmare a pierderii statutului ori a schimbării rolului social. Reacția catastrofală a individului exprimă neputința de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Sinuciderea include o serie de comportamente destul de diferite, încât sfera acestui concept diferă de la un autor la altul: E. Durkheim (1897), în opera sa stabilește o tipologie a sinuciderii devenită clasică, de aici putând fi extrase tipologii ale sinucigașilor: • sinuciderea egoistă rezultat al neintegrarii an grupul social, individul raportându-și propria personalitate la nivelul colectivității; este vorba de un exces de individualizare ce rupe legatura persoanei cu realitatea și, prin extensie, cu viața. Acest tip de suicid arată Durkheim variază invers
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se extremizează până la absolutizare; persoana se sacrifică scopurilor sociale; în societățile moderne asemenea grupuri puternic integrate ar fi armatele, de unde și sinuciderea de tip eroic, gen kamikadze, ce apare ca fiind opusă, din punct de vedere al caracterelor ei, sinuciderii egoiste cauzata de o individualizare excesivă. Omul se poate sinucide, observa Durkheim, și atunci când este detașat de societate și atunci când este prea puternic integrat. Sinuciderile militarilor, în cazul când onoarea le-a fost încălcată, de exemplu, amintesc izbitor apreciaza Durkheim de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se va întoarce, va instaura împărăția sa definitivă și veșnică, un cer nou și un pământ nou. 3. Cred în Duhul Sfânt Isus a murit și a înviat pentru noi. Pentru aceasta, noi nu trebuie să mai trăim în mod egoist, pentru noi înșine, ci pentru el. Pentru ca să putem face aceasta, a trimis tuturor celor care cred, ca primul dar de la Tatăl, pe Duhul Sfânt. Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și de la Fiul. El este iubirea dintre Tatăl și Fiul. De
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
am omis să-l facem, ies la iveală păcatele noastre. Admiterea propriilor noastre erori costă mult. Dar, din experiență, știm că ne face bine, să ne putem elibera de ceea ce ne face viața dificilă. În fond, orice păcătos este un egoist, și orice egoist este un om singur. Când îmi mărturisesc păcatele, îmi deschid sufletul cu încredere spre un altul, și astfel reîncep să fiu capabil de comuniune. Aceasta este valabil pentru orice cerere de iertare, pentru orice discuție cu un
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
-l facem, ies la iveală păcatele noastre. Admiterea propriilor noastre erori costă mult. Dar, din experiență, știm că ne face bine, să ne putem elibera de ceea ce ne face viața dificilă. În fond, orice păcătos este un egoist, și orice egoist este un om singur. Când îmi mărturisesc păcatele, îmi deschid sufletul cu încredere spre un altul, și astfel reîncep să fiu capabil de comuniune. Aceasta este valabil pentru orice cerere de iertare, pentru orice discuție cu un medic, sau pentru
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
le trăi în baza adevărului astfel dobândit. Dezordinea dorințelor îl face pe om orb din punct de vedere spiritual, și îi paralizează capacitatea de a lua decizii. Dezordinea nu trebuie acceptată, ci trebuie îndepărtată. Ea se bazează pe un „câștig” egoist, pe o recompensă a unei înșelătoare desfrânări. Esența desfrânării este egoismul. Este o deosebire între acela care acționează împins de pasiune, o dată sau ocazional, pentru că nu reușește să se stăpânească din slăbiciune, și acela care face din propria desfrânare o
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
răului din inima omului ca, apoi, prin stratageme și rafinamente, intenția nedreaptă să ajungă la lumină - dacă e posibil -, salvând aparența de onestitate. Aici, este vorba de o atitudine și un mod de a acționa, care caută, în mod vădit egoist și lipsit de milă, propriul avantaj pe spatele aproapelui. Trebuie să ținem cont că, în ziua de astăzi, sunt posibile atacuri foarte diferite la modul de viață al celorlalți: prețul de lichidare al materiilor prime, exploatarea forței de muncă la
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
binele meu. Probabil, Luchi apăsase cu toată greutatea ei ca să încline balanța în favoarea acestei hotărâri. La drept vorbind, azi îl judec mai puțin aspru pe tata deoarece am descoperit și în mine incapacitatea de a iubi altminteri decât în chip egoist. Îl înțeleg ― avea destule motive să vrea să se descotorosească de mine ― și câteodată mă gândesc cu tandrețe la el. Dar atunci vorbea în mine numai înverșunarea. Tocmai găsisem într-o revistă și prinsesem pe perete, deasupra patului, alte două
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Petric, ești de-al nostru. Nu vrei să ne fii profet? Ai putea atunci să vorbești nu numai în numele tău. Doar știi că podul acesta e domeniul nostru". "Nu vreau", mă pomenesc murmurând. Ei mă privesc cu reproș. "Ești un egoist și acum, Daniel Petric. Nu poți să îmbrățișezi o cauză care să depășească umbra ta". Ne temem unii de alții. Mă simt, deci, ca între oameni. Cu deosebirea că eu mă mărturisesc în timp ce dinții guzganilor lucesc în ungherele mai întunecoase
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mari, ca niște lipitori vinete, dar care iubea acum câinii cu o căldură și un devotament ce-l făcuseră în ochii mei aproape un sfânt. Mila mea pentru animalele închise în cuști pe la circuri sau prin grădini zoologice a fost egoistă; în ea nu m-am văzut decât pe mine. Pe când Hingherul suferea dezinteresat pentru fiecare câine lovit. Era în stare să doarmă lângă un câine bolnav și cred că a și făcut-o. Uneori lipsea nopți și zile întregi. Rătăcea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Nimic nu mi se părea inadmisibil, iar drumul meu spre podul acesta cu guzgani e presărat la fiecare pas cu dovezi că mi-a lipsit în mod dramatic putința de a iubi, de a mă atașa profund, serios, fără scopuri egoiste, de ceva. Încât n-am reușit decât să devin sclavul și marioneta vanității mele. Aș fi fericit dacă aș putea spune ca alții "am iubit destul, acum mă odihnesc". Eu sânt dintre cei jalnici care n-au iubit nimic. De
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]