3,224 matches
-
au creat istoria politică modernă a instituțiilor și a practicilor sociale. Libertatea individului modern a devenit o problemă, o mare temă a dezbaterii filosofice moderne doar atunci când formarea omului (culturală, socio-profesională, mentală) ca individ cu pretenții de autorealizare și de emancipare în gândire a fost pusă în discuție, lăsată în suspensie de către mașina Politikului, care și-a sporit mecanismele de control și, implicit, puterea în detrimentul puterii civililor. Instrumentele "lucrează", dar lucrează ticălos și, de regulă, în detrimentul dezvoltării societății civile și pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
etc.). Doctrinologia modernă este o formă intelectuală de religie laică. Posibil ca această religie intelectuală să fie și un substitut în ființa modernă la reculul dogmelor creștine. În loc de societăți civile, avem societăți politice cu o civilitate minoră ca formă de emancipare în gândire și, permanent, însoțită de o cultură "umanistă", doctrinar elaborată, astfel încât să spele destule creiere prin sistemul educațional, iar de câteva decenii și printr-un pustiitor sistem mediatic. Distincția între stat politic și societate civilă era clară pentru anumiți
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
într-un instrument de realizare a intereselor celor care muncesc; etatizarea creditului și a marilor finanțe ar fi oferit și mijloacele practice pentru realizarea acestui deziderat. Acestei viziuni, Bernstein îi adaugă și o dimensiune morală: în ce măsură, în conformitate cu viziunea lui Marx, emanciparea clasei muncitoare ar atrage după sine emanciparea întregii umanități? Așa cum vedea Marx lucrurile, această transformare nu ar fi condus, în viziunea lui Bernstein, decît la transferul puterii de la o clasă la alta. De aceea, el lega emanciparea muncitorimii de principiile
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
celor care muncesc; etatizarea creditului și a marilor finanțe ar fi oferit și mijloacele practice pentru realizarea acestui deziderat. Acestei viziuni, Bernstein îi adaugă și o dimensiune morală: în ce măsură, în conformitate cu viziunea lui Marx, emanciparea clasei muncitoare ar atrage după sine emanciparea întregii umanități? Așa cum vedea Marx lucrurile, această transformare nu ar fi condus, în viziunea lui Bernstein, decît la transferul puterii de la o clasă la alta. De aceea, el lega emanciparea muncitorimii de principiile umanismului, creștinismului și democrației. În concepția sa
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
viziunea lui Marx, emanciparea clasei muncitoare ar atrage după sine emanciparea întregii umanități? Așa cum vedea Marx lucrurile, această transformare nu ar fi condus, în viziunea lui Bernstein, decît la transferul puterii de la o clasă la alta. De aceea, el lega emanciparea muncitorimii de principiile umanismului, creștinismului și democrației. În concepția sa, nu principiile democrației burgheze sau ale creștinismului trebuiau criticate, ci insuficienta lor realizare ca urmare a trădării acestor idealuri de către burghezie și Biserică 9. Erezia lui Bernstein nu a rămas
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
neeliberat încă complet după decretele țariste din 1861, mediu care întărește comunitatea rurală. Pînă pe la 1890, marxiștii ruși se deosebesc foarte puțin de populiști, în ciuda eforturilor depuse de G. Plehanov și de camarazii săi, regrupați încă din 1883, în organizația "Emanciparea muncii". În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, dezvoltarea rapidă a capitalismului în Rusia, favorizează constituirea unui proletariat limitat din punct de vedere numeric și puternic concentrat în cîteva orașe industriale. Acest fenomen nu scapă atenției diverselor tendințe ale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
sau dețin mici slujbe, cum ar fi: spălătorese, cârciumărese, vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii nemulțumiți de comportamentul consoartelor lor, preoți și călugări acuzați de seducție și chiar de viol, boieroaice „cu fumuri de emancipare“ care pretind un pic de independență, femei abandonate, văduve plecate fără zestre, tinere seduse etc. Bucureștiul dă cel mai mare număr de reclamații. Capitala reprezintă o mare atracție pentru lumea rurală. Nevestele se ascund de soți în mahalalele ei, bărbații
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bărbatul numai e în măsură să supravegheze și să corecteze moravurile soției“, așadar, se contestă violența prin care el încearcă să-și impună autoritatea. În plan social, această evoluție teoreti că este urmată de una practică care semanifestă prin treptata emancipare a femeii de sub tutela maritală, emancipare surprinsă, mai ales, de arhivele judiciare. Prin intermediul acestora se constată că soția primește divorțul, atunci când invocă violența conjugală, mult mai repede și mai des decât ar fi putut s o facă în Evul Mediu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
supravegheze și să corecteze moravurile soției“, așadar, se contestă violența prin care el încearcă să-și impună autoritatea. În plan social, această evoluție teoreti că este urmată de una practică care semanifestă prin treptata emancipare a femeii de sub tutela maritală, emancipare surprinsă, mai ales, de arhivele judiciare. Prin intermediul acestora se constată că soția primește divorțul, atunci când invocă violența conjugală, mult mai repede și mai des decât ar fi putut s o facă în Evul Mediu. această evo lu ție va re
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se credea că ar fi vorba de aculturație, un proces cultural mai adânc, în care profitul se învederează de ambele părți. Urmând de aproape politicul, s-a vorbit stăruitor și de o independență în cultură. Există chiar o teorie a emancipării culturale (P.H. Chombart de Lauwe ș.a.), revendicată predilect pe seama lumii a treia și mai recent în țările sistemului socialist pe cale de disoluție. În sfera politică, diverse formule integrative se și află la lucru. Însă integrarea europeană e un proces dificil
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
profundă care este posibilă prin intermediul limbajului (...). Toți aparținem unui patrimoniu comun, toți avem, că vrem sau nu, nu numai aceeași limbă, ci și un mod comun, oricât de abstract ar fi, de a înțelege realitatea și lumea"62. Așa-numita emancipare a literaturii latino-americane de tutelă europeană a trecut prin etape diferite care încep cu depășirea statutului colonial (separarea de Spania), continuă cu eforturile de sincronizare cu Occidentul care înseamnă Parisul, Londra, Romă și New York, si culminează cu configurarea unei literaturi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
între om și Dumnezeu, dar fiecare om este constitutiv formei divine. În această concepție este posibil de reperat o primă formă a individualismului, un pas indispensabil pentru ceea ce va urma. Republicanismul civic, al cărui inventator este Machiavelli, va reuși o emancipare ce stă la baza întregii modernități. Ea atribuie omului nu atît facultatea de a-L cunoaște pe Dumnezeu, cît cea de a-și stăpîni propriul destin. În continuare, referința divină avea să dispară, iar oamenilor le revine rezolvarea chestiunii politice
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
afacere ar putea deveni o chestiune dinastică”. Să nu se creadă adăugă el, ca să înlăture orice bănuială, „că ne împingeau la Ploiești să trecem Dunărea, dimpotrivă sunt prea egoiști și nu vreau ca nici un alt popor creștin să contribuie la emanciparea creștinilor din Orient. Au fost foarte mulțumiți, că până ce au putut să-și ia pozițiile noi am apărat Dunărea militar și diplomatic și acum ni se spune: „Maurul și-a făcut datoria, maurul poate să se ducă”. Noi ținem să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
medievistul cu importante preocupări pentru istorie politică și culturală Petre P. Panaitescu, și de unul din deschizătorii de drumuri în arheologia modernă română Ion Andrieșescu. La Universitatea din Cluj s-a impus Ioan Lupaș, cu temeinice studii privind lupta de emancipare națională, domeniu abordat și în lucrările lui Silviu Dragomir și medievistul Alexandru Lapedatu. La Cernăuți, principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
depășirea complexului etnic. El resimte dureros adevărul că provine dintr-un "neam de sclavi" ai cărui exponenți erau supuși, până nu demult, celor mai umilitoare interdicții și pedepse.87 Pentru a-l surmonta, face eforturi de voință supraomenești în ordinea emancipării sale spirituale. Minuțiozitatea cu care descrie, pe foarte multe pagini ale romanului Un om între oameni, dările și clăcile țăranilor, caznele la care îi supuneau vechilii, traiul în bordeie, laolaltă cu animalele, ține nu numai de clișeele realismului socialist specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
făcut să-și reia interesul pentru acest domeniu, față de care manifestase atracție încă din timpul anilor de liceu 38. Nu în ultimul rând, atribuim evenimentelor agitate din Transilvania de la sfârșitul secolului al XIX-lea, criza sistemului dualist austro-ungar, mișcarea de emancipare sub raport social-național a românilor asupriți și lupta acestora pentru realizarea unității naționale, o anumită influență asupra opțiunii decisive cu privire la aprofundarea tărâmului istoriei naționale. În mod cert, majoritatea acestor evenimente, cunoscute și trăite în desfășurarea lor au avut un impact
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
secolului al XVIII-lea, care i-au impus și caracterul militant. Faptul se explică prin necesitățile de interes național, cărora a fost chemată să răspundă această istoriografie. Istoriografia marilor corifei s-a datorat în opinia sa organizării mișcării naționale de emancipare, dar și comunicării cu Occidentul, prin unirea religioasă, care i-a situat pe români în contact cu clasicismul, cu opera istorică a umaniștilor și care i-a edificat asupra originii române. În 68 Alexandru Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
măsura legendarului său protagonist. Melancolicul Luc și desfrânatul Gabriel Pascal Bruckner (n. 1948, Paris) și-a început studiile la iezuiții din Lyon, terminându-le la Paris (liceul, Universitatea și Ecole pratique des hautes études). Își susține teza de doctorat despre emanciparea sexuală în gândirea socialistului Charles Fourier sub conducerea lui Roland Barthes. Din 1986 predă la câteva universități americane, iar din 1990 este conferențiar la Institutul de studii politice din Paris. S-a afirmat pentru prima oară în atmosfera anilor șaptezeci
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
făcut să-și reia interesul pentru acest domeniu, față de care manifestase atracție încă din timpul anilor de liceu 38. Nu în ultimul rând, atribuim evenimentelor agitate din Transilvania de la sfârșitul secolului al XIX-lea, criza sistemului dualist austro-ungar, mișcarea de emancipare sub raport social național a românilor asupriți și lupta acestora pentru realizarea unității naționale, o anumită influență asupra opțiunii decisive cu privire la aprofundarea tărâmului istoriei naționale. În mod cert, majoritatea acestor evenimente, cunoscute și trăite în desfășurarea lor au avut un
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
secolului al XVIII-lea, care i-au impus și caracterul militant. Faptul se explică prin necesitățile de interes național, cărora a fost chemată să răspundă această istoriografie. Istoriografia marilor corifei s-a datorat în opinia sa organizării mișcării naționale de emancipare, dar și comunicării cu Occidentul, prin unirea religioasă, care i-a situat pe români în contact cu clasicismul, cu opera istorică a umaniștilor și care i-a edificat asupra originii române. În 68 Alexandru Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
afacere ar putea deveni o chestiune dinastică”. Să nu se creadă adăugă el, ca să înlăture orice bănuială, „că ne împingeau la Ploiești să trecem Dunărea, dimpotrivă sunt prea egoiști și nu vreau ca nici un alt popor creștin să contribuie la emanciparea creștinilor din Orient. Au fost foarte mulțumiți, că până ce au putut să-și ia pozițiile noi am apărat Dunărea militar și diplomatic și acum ni se spune: „Maurul și-a făcut datoria, maurul poate să se ducă”. Noi ținem să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
medievistul cu importante preocupări pentru istorie politică și culturală Petre P. Panaitescu, și de unul din deschizătorii de drumuri în arheologia modernă română Ion Andrieșescu. La Universitatea din Cluj s-a impus Ioan Lupaș, cu temeinice studii privind lupta de emancipare națională, domeniu abordat și în lucrările lui Silviu Dragomir și medievistul Alexandru Lapedatu. La Cernăuți, principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ca frate un om fericit, și nu un sfânt nefericit.“53 William W. Bartley, un biograf al lui Wittgenstein de care am amintit deja, crede că, alegând profesia de învățător, Wittgenstein și-ar fi propus să facă ceva și pentru emanciparea țăranilor de munte în mijlocul cărora a decis să trăiască. În anii petrecuți la Trattenbach, el ar fi încercat, împreună cu preotul Alois Neururer, să le schimbe modul de a gândi, fără succes însă.54 În măsura în care o asemenea presupunere sugerează angajarea lui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
putem înțelege mai bine dacă examinăm opiniile despre știință, morală și religie ale lui Russell. 3. Spiritul raționalist versus „un punct de vedere religios“ În acord cu filozofia epocii luminilor și cu liberalismul secolului al XIX-lea, Russell lega țelul emancipării ființei umane, al instaurării unei ordini sociale inspirate de idealurile libertății și dreptății, de dezvoltarea și afirmarea gândirii raționale. Expresia cea mai înaltă a gândirii raționale o reprezenta, pentru el, spiritul care animă cercetarea științifică și, în genere, acele discuții
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fie sancționate și fixate în scris și să le dezvolte libertățile (libertates) în detrimentul autorității suveranului (auctoritas). Este însă vorba de "libertăți la plural", care sunt tot atâtea privilegii 108. Această intenție se transformă pentru stări într-o adevărată mișcare de emancipare, ce-și are începuturile în regatele Spaniei, în Anglia și Franța. Îndreptată inițial spre conservarea drepturilor și libertăților (iura et libertates) cucerite anterior de indivizi și corpuri, mișcarea stărilor va urmări codificarea dispozițiilor care privesc fiecare din ordinele considerate, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]