3,474 matches
-
declanșator îl constituie o singură crimă, pe parcurs detectivul poate fi implicat într-o sumedenie de intrigi colaterale. Dar ele nu îngreunează mersul anchetei, acel iter criminis de care vorbesc juriștii, ci acționează asemenea unui diluant: distruge crusta impenetrabilă a enigmei, îngăduind participarea subiectivității cititorului la marele festin final. Nu e însă necesar și nici dezirabil să-l duci de nas până la capăt pe adevăratul iubitor de literatură polițistă. Un mister pe jumătate ghicit e mai seducător decât unul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ascundă un mister. „Writers in Hollywood” debutează exact pe această notă apologetic-acuzatoare, care constituie esența atitudinii lui Chandler față de orașul care l-a scos din sărăcie, dar nu și din subsolurile severelor depresii. Pradă ușoară pentru orice polemist, orașul ascunde enigme greu descifrabile de către cei care au trecut pe acolo doar pentru a-și umple buzunarele. Tot ce se spune rău despre Hollywood provine - nu-i așa? - din exagerare, necunoaștere și reaua-credință a invidioșilor. Pentru a sublinia polaritatea, orice susținător al
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
aplice „vinovatului” pedeapsa capitală. „Sângele stricat” al familiei gâlgâie cu atât mai atroce cu cât mândria de cuceritoare irezistibile le-a fost călcată în picioare. Somnul de veci e alcătuit, de fapt, din două romane, din istoria rezolvării a două enigme. Cel dintâi constă în anihilarea șantajistului Geiger. Acesta posedă un document exploziv care, dacă ar deveni public, ar compromite și mai mult imaginea fiicei ultradepravate a generalului. Al doilea e centrat pe găsirea lui Rusty Regan, soțul Vivianei, dispărut de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de putere sunt stabilite de la bun început. Sunt relații de tip serial, consecutive, rezultând din premisele cărții: detectivul, crima și vinovatul se află în același plan, participând la o competiție cu miză dinainte cunoscută. Or, Marlowe creează între el și enigmă un spațiu suficient de mare pentru a îngădui pătrunderea unor elemente străine. Pe bună dreptate, Tom Hiney descria această situație în termenii rupturii și nu ai înclinării planului: în Somnul de veci, important nu e „cine ce a făcut, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
făcea referire la „trupul mic”, dar nu și la „corupția” explicită a acestuia. Marlowe ajunsese, prin urmare, la anumite concluzii în privința mezinei generalului. O lectură atentă a capitolelor următoare (de la 25 la 32) confirmă că detectivul rezolvase, cel puțin teoretic, enigma. În tabloul mental construit în legătură cu dispariția - moartea - lui Rusty Regan, Carmen deținea rolul central. Dacă n-ar fi avut de mai multă vreme această bănuială, n-ar fi acceptat să-i pună în mână pistolul în care, ce-i drept
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
atârnau în apă. Aici, în infernul plin de zoaie - la îndemână și îndepărtat totodată - se încheie investigațiile lui Marlowe și tot aici probează vinovăția micuței asasine ce obișnuia să-și sugă degetul și să poposească, neinvitată, în paturile bărbaților. Descifrarea enigmei nu aduce cu sine așteptata relaxare. Totul rămâne apăsător. N-ai senzația că binele a triumfat asupra răului. Nu există nici expiere, nici răsplată - vinovățiile continuă să bântuie mintea personajelor. Numai că vinovați cu adevărat sunt martorii, nu făptașii. Izolată
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
într-o clipă. Holul principal arăta neschimbat. Portretul de deasupra consolei avea aceiași ochi negri și fierbinți, iar cavalerul de la fereastra cu vitraliu încă n-o dezlegase pe demoazela goală, legată de pom. Spre deosebire de cavalerul din vitraliu, Marlowe dezlegase deja enigma. Enigma avea legătură tot cu o „demoazelă” - una ce obișnuia să se arate goală și să-i seducă pe cavalerii mai mult sau mai puțin prihăniți din jur: Rusty Regan fusese un războinic, implicat în luptele pentru independența Irlandei, Owen
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o clipă. Holul principal arăta neschimbat. Portretul de deasupra consolei avea aceiași ochi negri și fierbinți, iar cavalerul de la fereastra cu vitraliu încă n-o dezlegase pe demoazela goală, legată de pom. Spre deosebire de cavalerul din vitraliu, Marlowe dezlegase deja enigma. Enigma avea legătură tot cu o „demoazelă” - una ce obișnuia să se arate goală și să-i seducă pe cavalerii mai mult sau mai puțin prihăniți din jur: Rusty Regan fusese un războinic, implicat în luptele pentru independența Irlandei, Owen Taylor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lor omogenitate. Amănuntul că în primele două povestiri numele detectivului e Carmady, iar în Mandarin’s Jade - Dalmas nu constituie un impediment pentru a identifica în aceste personaje profilul deja bine conturat al lui Marlowe. Structura episodică alertă, varietatea personajelor, enigmele presărate de-a lungul unui drum al surprizelor și răfuielilor fac din Farewell, My Lovely unul dintre cele mai reușite exemple ale seriei hard-boiled. Viteza narațiunii e temperată de încercările detectivului de a pune ordine într-un scenariu fără sens
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
străfulgeră cu ascuțime încăperea. Asemenea fragmente, a căror valoare artistică este indiscutabilă, nu constituie excepția, ci regula discursului chandlerian. Intuiția și talentul l-au trimis spre o zonă în care miza pe efectul artistic este mai importantă decât parcursul dezlegării enigmei. Chiar dacă în această formulă intră suficiente imponderabile, alegerea e perfect rațională. Chandler știe că singurul teritoriu în care inovația poate merge la nesfârșit este cel al invenției artistice, nu al intrigii polițiste ca atare. Din acest motiv, enigma se află
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
parcursul dezlegării enigmei. Chiar dacă în această formulă intră suficiente imponderabile, alegerea e perfect rațională. Chandler știe că singurul teritoriu în care inovația poate merge la nesfârșit este cel al invenției artistice, nu al intrigii polițiste ca atare. Din acest motiv, enigma se află mereu la suprafață, gata să fie descoperită de oricare dintre cititori, pe când personajele și locurile își păstrează un mister ce supraviețuiește cărții. Eroii sunt vii, dar situațiile în care Marlowe se trezește angrenat sunt mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să asiste la veritabila ridicare a cortinei. Dacă Moose Malloy se dovedește a fi un personaj de fractură, Lindsay Marriott este un personaj de legătură. Scurta sa prezență dinamizează întregul peisaj narativ, furnizând materia primă a oricărui roman polițist: o enigmă și un asasinat. Misterul indus de Lindsay Marriott e sugerat din prima clipă. Solicitându-i lui Marlowe serviciul de bodyguard pe perioada încheierii unei tranzacții oneroase (livrarea sumei de opt mii de dolari pentru răscumpărarea unor bijuterii mult mai scumpe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
încerca să se supună noilor cerințe ale pieței. Spre deosebire de publicul francez, care aprecia valențele artistice ale textului, lumea anglo-saxonă era preocupată îndeosebi de intrigă. The High Window vine așadar în întâmpinarea acestui tip de cititor. El îi oferă nu o enigmă, ci două: dispariția unei monede rare, dublonul Brasher, și moartea suspectă a lui Horace Bright, petrecută în urmă cu opt ani. Din acest punct de vedere, The High Window este cel mai „englezesc” roman al lui Chandler, situat la egală
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să creeze, prin similitudinile de suprafață, similitudini de adâncime. Ne amintim că vizitele la familia Sternwood constituiau și mici dări de seamă despre ce se petrecuse între timp cu personajele din vitraliu. Nodul cu care era legată femeia simboliza o enigmă ce avea să reziste încăpățânat încercărilor de a o dezlega. Aici, bătaia ușoară cu palma pe cap anunță un caz în care miza rămâne în zona derizoriului - ceea ce, până la un punct, corespunde adevărului. Ceea ce nu mai corespunde este asemănarea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
primejdioase. În relațiile cu bărbații e o fraieră și s-ar putea încurca cu cineva care s-ar putea dovedi a fi un escroc. Departe de a infirma trăsăturile acestui portret, soțul adaugă un element important în descifrarea uneia dintre enigmele cărții: Crystal are obiceiul să poarte cu sine mulți bani. Risipitoare, iresponsabilă, ea nu e la fel de generoasă și cu propriul soț, care nu are nici o posibilitate de a-i controla cheltuielile și nici puterea de a investi măcar o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
la descoperirea adevărului. După ce se convinge că Muriel Chess e, de fapt, Mildred Haviland (ba chiar, într-o secvență absurdă, o joacă și pe Mrs. Fallbrook, proprietara casei lui Lavery), că locotenentul Degarmo fusese soțul ei, lucrurile se precipită. Demontată, enigma se dovedește a fi compusă dintr-o înșiruire de crime, brutalități, înșelăciuni și abuzuri: Muriel (personajul infernal al cărții, care pretinde a fi Crystal) sfârșește ucisă în camera de hotel unde Marlowe trebuia să-i dea cinci sute de dolari
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
tonul, ci și ritmul povestirii. Alert, sincopat, nutrit de un bine cumpănit raport între consistența psihologică a personajului și resursele lingvistice avute la îndemână, textul va asigura o spectaculoasă distribuire a centrelor de interes. Frustrarea fanilor romanului polițist debordând de enigme, piste false, lovituri de teatru și rezolvări magistrale e de înțeles. Refugiat în zona literaturii cu pretenții, Chandler va plăti tributul plasării imprudente între lumi: nici suficient de adânc în spațiul literaturii, nici destul de departe de convențiile prozei polițiste. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Brandt, câteva luni mai târziu, Chandler pare ceva mai sigur pe sine, dar încă ezitant. Tot ce poate face scriitorul e să indice modificarea de substanță operată prin comparație cu mai vechile concepții despre literatură: Nu mi-a păsat dacă enigma era prea evidentă, ci mi-a păsat de oameni, de strania lume coruptă în care trăim și de felul în care orice om care încearcă să fie cinstit pare în cele din urmă ori sentimental, ori de-a dreptul prost
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Springs Story, i-a propus lui Robert B. Parker să scrie o urmare la romanul Somnul de veci, totul părea o aiureală. Cum să continui un roman care se încheiase perfect rotund, cu o memorabilă meditație despre destin și moarte? Enigma fusese rezolvată, asasinii pedepsiți, iar singura femeie pe care detectivul Marlowe ar fi dorit s-o revadă - Mona Mars - plecase pentru totdeauna. Chiar așa spun ultimele rânduri ale cărții: Toate astea m-au făcut să mă gândesc la Perucă Argintie
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
aspectul ei de „roman polițist” perfect construit. Intriga în sine e, totuși, destul de banală. Autorul a fixat locul acțiunii într-un orășel industrial de munte (deci, mai mult sau mai puțin, un „univers închis”, adică un topos al „romanelor cu enigmă” de genul celor ale Agathei Christie etc.). Sunt comise mai multe omoruri, misterioase bineînțeles, al căror autor e, în cele din urmă, după un suspans excelent construit, descoperit. Aspectul de „roman de acțiune” a fost relevat sugestiv de Ion Negoițescu
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
care-și locuiesc spațiul imaginar ca pe o certitudine, populându-l dezinvolt, luxuriant sau aspru, cu obiecte sau aduceri aminte, cu melancolii ori cu sarcasme, B. face parte dintre acei autori, niciodată mulți, „instaurați” în propriul eu ca într-o enigmă. Nu atât textul, cât „umbra” lui, nu atât locvacitatea metaforică, cât mai ales legătura, fuziunea aproape nevăzută, dar întotdeauna prezentă, dintre ordinea terestră, ordinea cosmică și ordinea morală definesc și captează identitatea acestui tip de lirism. „Peisajul”, chiar și atunci când
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Bărbații joacă un rol minor în povestea vieții Sarei care se clădește în jurul femeilor și al copiilor. Tatălui i se acordă mai puțin spațiu decât mamei; singurul ei frate nu este menționat deloc; iar prietenii și soțul ei sunt niște enigme. Se pare că, la fel cum bărbații lipsesc din gospodărie fiindcă sunt mai tot timpul plecați la muncă, lipsesc și din povestea vieții Sarei. Despre tatăl ei spune că „tata a muncit întotdeauna din greu... Adesea trebuia să-și ia
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ȘI ÎN PENINSULA BALCANICĂ Știința este, de fapt, o interpretare a faptelor. Prin ele însele nu ne relevă realitatea, din contră, ne-o ascund. Adică ne pun în fața unei probleme a realității. Dacă nu ar exista probleme nu ar exista enigma, nu ar exista nimic ascuns care să trebuiască să fie descoperit, dezvăluit. Cuvântul cu care grecii numeau adevărul este alétheia, care înseamnă dezvăluire, a ridica vălul care ascunde și acoperă ceva. JOSÉ ORTEGA Y GASSET Omul medieval percepe foarte devreme
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Pentru Freud, exemplul de mai sus ilustrează că ceea ce ține de detaliul a priori nesemnificativ este de fapt plin de sens. Semnificația visului apare deci progresiv, pe măsură ce sunt făcute anumite asocieri. Este posibil ca, uneori, un vis să rămână o enigmă și să nu își dezvăluie secretul. Incapacitatea de a înțelege visul este, în general, datorată unei rezistențe. Fiindu-mi teamă de ceea ce ar putea revela visul, prefer să îl ignor. În acest caz, libera asociere rămâne sterilă, nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
stări de lucruri, succedentul unor fapte, ci antecedentul, condiția lor prealabilă de emergență. Cunoașterea nu rămâne doar constatativă, ci constructivă. Cunosc ceva nu doar după ce acesta apare, ci ca acel ceva să apară! Știința nu mai este doar cheia dezlegării enigmelor lumii, ci a evoluției, a progresului ei (dacă există așa ceva). Ne fasonăm realitățile în concordanță cu ceea ce știm (dinainte) despre acestea. Cunoașterea predetermină faptele. Nu te-aș căuta, dacă nu te-aș fi găsit, cum spune filosoful. Cunoașterea contemporană se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]