1,718 matches
-
1982 să se construiască un gard de beton și scândură. Până la venirea preotului Nicolae Toia și a cantorului Iulian Poiană, slujbele și restul serviciilor religioase erau ținute de preoții din Lespezi. În afară de preoții care l-au slujit pe Dumnezeu și enoriașii parohiei Lespezi, au rămas în memoria oamenilor cei care s-au îndreptat mai mult asupra construcțiilor zidite, ctitorii care exprimă istoria, arta, cultura și civilizația acestui popor. Preotul econom Luca I Toma (1920-1948). După 28 de ani de slujire a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
s-au îndreptat mai mult asupra construcțiilor zidite, ctitorii care exprimă istoria, arta, cultura și civilizația acestui popor. Preotul econom Luca I Toma (1920-1948). După 28 de ani de slujire a parohiei Lespezi, preotul a făcut, cu ajutorul primăriei și al enoriașilor din Lespezi - Brăteni, reparații capitale la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, în vara anului 1920, apoi în 1924 la Biserica „Sfinții Voievozi”, iar în 1927 la biserica din Bursuc. În 1930, ridică un paraclis la Diudiu - Bursuc. Tot în același an
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
putea obtura întregul culoar. Pereții erau acoperiți în întregime cu basoreliefuri care înfățișau scene de luptă. Zări chiar silueta Abatelui într-unui din ele, în care era înfățișat predicând unei mulțimi aflate în spatele lui. Drăguții de părinți au descoperit cum enoriașii pot deveni soldați și apoi ucigași. Arta de a-i transforma pe preoți în generali cred însă că e mai aproape de mine, zâmbi Rimio mulțumit și își păstră această expresie până în clipa în care Aloim îi indică fără vorbe că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
până și acel cuvânt amuțise. Bunicul mai avusese cândva un preot al „lui“, un bărbat înalt de statură, drept ca o sârmă, cu o voce de bas de care răsuna biserica, și când invoca ajutorul lui Dumnezeu, le „freca țăcălia“ enoriașilor la predică, cum îi plăcea bunicului să spună, le „sufla în trâmbiță“ și le arăta unde „stă Domnul pe tron“, în rest bea cu plăcere vinul din pivnița bunicului și juca skat în cercul Corona. Răspundea de toate sărbătorile bisericești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
se pare suspect, bărbățelul meu credul, zicea Angelina, o să facem acolo un mic grup de propagandă, sub acoperire, un nou început, înțelegi, Părințele? Grupul Bisericuța, trebuia să joc pe două fronturi, i-am spus după aceea la rece, dacă află enoriașii că eu sînt informator, o să mă linșeze, dar ea mă încuraja, era convinsă că o facem spre binele lor, ca să rămînă monumentul în picioare și ca să ajutăm Revoluția, nimeni n-o să ți-o ierte dacă se va afla vreodată adevărul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
a cecurilor și conturilor capitaliste. Câțiva clienți, aliniați cuminte În fața ghișeelor, dialog În surdină, mișcările de o timidă grație mecanică. Când am ieșit, Paul m-a Întrebat: „Ei, ai văzut Templul? Ăsta-i templul modern. Un sanctuar! Liniște, concentrare, transcendență! Enoriașii tăcuți, preocupați de esențial. Preoții afabili, concentrați. Capitalismul modern”. Și-apoi, după câțiva pași: „Banul guvernează. Nu trebuie să-ți clădești «peretele despărțitor», ca În povestirea ta. Societatea are grijă de asta. Împotriva indiscreției te mai poți apăra, nu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
profeției și alte alea. Și n-ai vrut să împarți pâinea cu noi. Păi, n-ai de unde să știi pe unde a fost chestia aia. De ce te-ai mai obosit să vii? N-ai făcut decât să te holbezi la enoriași și să fluturi bilețelul ăla de parcă era cine știe ce mandat. Cum să-i explice? Dacă există într-adevăr un înger păzitor care se ascunde pe undeva, refuzând să se arate, pretinzând că Dumnezeu m-a îndrumat la tine, atunci probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vindeau mai mult chestii de genul Time. Noi aveam reviste de cinema și reviste cu benzi desenate, reviste pentru femei și chiar o revistă scoasă de un predicator din Carolina de Nord. Asta se vindea bine, o cumpărau mai ales enoriașii predicatorului de la noi. Și totuși cel mai bine vindeam revistele de cinema și pe cele cu povești de dragoste. Aveam o groază de benzi desenate, dar cei mai mulți se uitau doar la ele, fără să le cumpere. Chiar și oamenii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
dureri în șale, în partea stângă, mă dureau oasele, că nu le puteam atinge. În momentul respectiv eram fanatic, de religioasă: băteam 50 de metanii, zilnic, citeam sau recitam rugăciuni permanent și eram prezentă la biserică la orice manifestare cu enoriașii. Mam supus tuturor canoanelor. Și atunci m-am întrebat : cum am ajuns în starea aceasta atât de avansată de boală ? Ce greșeli am făcut ? Mi-am dat seama că eram dependentă de biserică, eram dirijată de preotul duhovnic. Am cărat
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
fixezi gândul la niște texte abstracte. În felul acesta gândirea omului este ocupată, blocată și omul respectiv imobilizat, nu mai poate întreprinde acțiuni în folosul propriu. Ori omul își creează propriul viitor prin gândurile sale, cuvintele sale și acțiunile sale. Enoriașul (omul care merge la biserică) nu trebuie să gândească, i se cere să se supună necondiționat și să lase toate hotărârile în seama lui Dumnezeu, a cărui reprezentanți, pe pământ, se pretind a fi preoții. Gândurile inoculate de religie mi-
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
-mi induce sentimentul culpabilității și al fricii de pedeapsă, pentru a mă subjuga psihic, de a mă manipula și a-mi lua propriu arbitru. Chiar unul din călugări sa exprimat: „ Dacă îi iei capul șarpelui, îl iei tot”, șarpele fiind enoriașul. După 20 de ani de practică religioasă, practică dusă până la fanatism, am ajuns bolnavă, cu accesul la memorie întrerupt, cu creierul dizolvat (cu gol în cap, cu gaură neagră în cap), abandonată în dureri și suferințe de medici, care mi-
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
reproș și m-a rugat doar să respect rânduiala cuvenită fără să pun întrebări. A urmat apoi o îndelungată gimnastică între podea și poziția drepți, care se declanșa ritmic, la momente numai de tata, de Veta și de cei lalți enoriași știute. Coroborată cu niște mormăituri și schelălăituri ale unui cor fermecat de babe, precum și cu niște cuvinte molfăite de preotul care era într-un continuu du-te-vino între altar și naos, experiența ritualului bisericesc m-a lăsat și mai nedumerită ca
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
barba și autoritatea intacte, cu veșmintele brodate ale sanctității, și toți se săturau după o vreme - de obicei șase luni - de ciorovăielile din congregație, de atacurile personale asupra felului În care cântau, de nevoia constantă de a-i șușui pe enoriașii care se comportau În biserică de parcă ar fi fost În tribunele de la Tiger Stadium și, În cele din urmă, de efortul de a ține predica În fiecare săptămână de două ori, mai Întâi În greacă și apoi În engleză. Biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Înapoi. Deschise gura, dar nu Îngăimă nici un sunet. În mare viteză, mama mea alergă În celălalt capăt al Încăperii și o luă repede pe fetiță, ducând-o la toaletă. Nimeni nu-și amintește numele fetiței. Nu era fiica nici unuia dintre enoriașii obișnuiți. Nici măcar nu era grecoaică. Apăruse la biserică doar În acea zi, niciodată mai apoi; pare să fi existat doar cu scopul de a o face pe mama mea să se răzgândească. La baie, fetița Își ținu Întinsă bluza aburindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sărută cununa de nuntă, urmată de Desdemona și de Lefty. Biserica Adormirii Maicii Domnului, care pe vremea aceea funcționa Într-un parter Înghesuit de pe strada Hart, era totuși ocupată pe mai puțin de un sfert. Jimmy și Lina nu fuseseră enoriași adevărați. Majoritatea celor prezenți la Înmormântare erau văduve bătrâne, pentru care Înmormântările erau un soi de distracție. În cele din urmă cioclii aduseră sicriul afară pentru fotografia de Înmormântare. Participanții se Îngrămădiră În jurul lui, cu biserica modestă din strada Hart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mult În Grecia. Anii petrecuți acolo reprezentau cea mai bună perioadă a preoției lui. În acel sătuc din Pelopones supraviețuiau vechile superstiții. Oamenii Încă mai credeau În deochi. Nimeni nu-l compătimea că era preot, pe când, mai târziu, În America, enoriașii săi Îl tratau Întotdeauna cu o vagă, dar inconfundabilă condescendență, ca pe un nebun ale cărui iluzii trebuiau tratate cu Înțelegere. Flagelul umilinței de a fi preot Într-o economie de piață nu-l atinsese pe părintele Mike câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Apoi Începu reprezentația. Un preot apăsă pe Întrerupător. Șirul de lumini din partea inferioară a imensului candelabru se aprinse. De după iconostas apăru părintele Mike. Purta o sutană turcoaz aprins, cu o inimă roșie brodată pe spate. Străbătu soleea și veni printre enoriași. Fumul din cădelniță se ridica și se Încolăcea, Înmiresmat de vechime. ― Kyrie eleison, cântă părintele Mike. Kyrie eleison... Și, deși cuvintele nu-mi spuneau nimic, sau aproape nimic le simțeam greutatea, brazda pe care o lăsau În aerul timpului. Tessie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-l reformăm. Stând strîmb, dar judecînd drept, acest cezar ar merita de fapt să fie tratat fără menajamente, chiar necruțător și ceea ce mă deranjează, Îndeosebi, la biserică În timpul liturghiei, al Întregii slujbe religioase, nu este atât forfota, nici șușoteala unor enoriași inconștienți, cât insistența cu care e repetată propoziția „Încă ne rugăm pentru sănătatea conducătorilor Republicii Socialiste România”. Însă n-am Încotro și accept, volens nolens , acest extraordinar precept al moralei creștine ce ne Îndeamnă permanent la iertare și să-i
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
treacă și timpul mai ușor. 17 Era vineri și, ca în fiecare zi din săptămână, bisericuța din Waterswick era goală. Și, tot ca în fiecare zi din săptămână, preotul paroh, reverendul St John Froude, era beat. Cele două lucruri - lipsa enoriașilor și lipsa de măsură a preotului - mergeau mână în mână. Era un obicei vechi, o tradiție de pe vremea contrabandei, când rachiul pentru preot fusese aproape singurul motiv pentru care cătunul acela izolat avea încă un paroh al bisericii. Și, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
bisericești aveau grijă ca în Waterswick să fie repartizați preoți mai ciudați, ale căror pasiuni stânjenitoare tindeau să-i facă nepotriviți pentru parohii mai respectabile, așa că acești oameni, ca să se consoleze pentru izolarea parohiei lor și lipsa de interes a enoriașilor față de problemele spirituale, deveneau alcoolici. Părintele St John Froude continua și el tradiția. își îndeplinea îndatoririle cu aceeași fervoare fundamentalistă anglo-catolică ce-l făcuse atât de puțin popular în Esher și își apleca privirea alcoolică asupra activităților celor câțiva enoriați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
în mare investigator, și Dan Diaconescu, fostul, actualul și viitorul moderator de apartament, alături de alți câțiva „oameni dă bine“, au făcut mare tamțtam, câteva zile bune, cum vor construi dânșii marele bilet câștigător la extragerea de 10 milioane de euro. Enoriașii OTV au ascultat orbește de patriarhii (de)conspirațiilor televizate și au pus, fiecare după posibilități, câte ceva pentru biletul de pe care, întrțun final, a ieșit un singur număr dintre cele șase extrase. Isteria marelui câștig îi face pe majoritatea românilor să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
sunt dragi, Zâmbesc la razele de soare Când se strecoară printre fagi. La stână totu-i pregătit, Privesc, îmi lasă gura apă, Sunt invitat, și-apoi servit Cu urdă, caș, dar și cu ceapă. Prin flacăra de lumânări, La mănăstiri enoriașii, Veniți din cele patru zări Își pomenesc înaintașii. Se poate afirma curat Că Bucovina-i un tezaur, Iar drept răsplată i s-a dat Mult prearâvnitul Măr de aur. Mărul de aur reprezintă Premiul oferit Bucovinei în anul 1975 de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
-Te; Și Duhul în chip de porumb A adeverit întărirea Cuvântului, Dumnezeul nostru, Mărire Ție... Întâmpinarea alaiului cu Iordanul, în fiecare gospodărie, era anunțată pe ulițe de grupuri de copii, din care uneori făceam și eu parte, chiuind: „Chiraleisa”, „Chiraleisa”.., enoriașii întâmpinându-ne din poartă cu lumânări aprinse, dăruindu-ne colăcei, pampuște îgogoși), mere, nuci și grițari îcreițari), astfel că trăistuțele noastre se umpleau și nu de puține ori dădeam fuga pân-acasă să le deșertăm. Era un du-tevino, o distracție
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care fiecare știa totuși, ce zice celălalt. Iată o cale de a învăța o limbă străină! La urmă, într-o cămăruță laterală într-o atmosferă prietenoasă, toți credincioșii au fost îndemnați să servească din bunătățile oferite de preoți și de enoriași. Și aici era un mic Babilon, unde fiecare se înțelegea cu celălalt prin frânturi de cuvinte și semne. VÂRFUL VICTORIA Victoria Peak, situat la 552 de metri față de nivelul mării, reprezintă cel mai înalt punct al Insulei Hong Kong. Pe el
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
a auzit, molcom: Apoi ar cam fi vremea să începem cisla. Despre ce anume să vorbim, părinte? - sar eu repede cu întrebarea. De multă vreme mă bate gândul să ne aducem aminte de daniile făcute de voievozi ori de simpli enoriași sfintelor mănăstiri și biserici. Sunt sigur că îți amintești că unele biserici sau mănăstiri au fost zidite abia după ce vodă a dăruit ctitorului un loc pentru aceasta. Îmi amintesc de asemenea fapte, părinte. Dacă-i așa, atunci spune-mi care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]