10,337 matches
-
Astfel, adolescentul trebuie să se confrunte cu oscilații neîntrerupte ale dispoziției sale și putem defini această perioadă ca fiind aceea a unei veritabile disfuncții fiziologice a timiei, ceea ce noi vom numi: disforie pubertară”. În afara manifestărilor clinice amintite mai sus, semnele epidemiologice ale acestei „disforii pubertare” se regăsesc în cadrul „ambianței depresive” bine scoase în evidență în studiile epidemiologice care utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
perioadă ca fiind aceea a unei veritabile disfuncții fiziologice a timiei, ceea ce noi vom numi: disforie pubertară”. În afara manifestărilor clinice amintite mai sus, semnele epidemiologice ale acestei „disforii pubertare” se regăsesc în cadrul „ambianței depresive” bine scoase în evidență în studiile epidemiologice care utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă datorită în special acestei „disforii pubertare”, consecință a travaliului psihic propriu adolescenței. Într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescență (vezi capitolul 5). Fie că este vorba despre semnele tensiunilor psihologice care provoacă disforia pubertară, sau de eventualii factori hormonali (vezi capitolul 3), vom explora în acest paragraf potențialele puncte de sprijin care vor consemna această realitate clinică și epidemiologică: în perioada adolescenței se manifestă depresia în forma ei clinică și cu frecvența cu care apare la vârsta adultă. În legătură cu apariția depresiei în adolescență, este legitim să ne întrebăm care este trecutul infantil al adolescenților deprimați: a apărut într-adevăr
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spațiu pentru a se substitui percepției absenței sau a suferinței, prin stimulările sau senzațiile pe care le procură. Fără a o dezvolta mai mult, această problematică deschide calea adicțiilor, patologiilor ce prezintă o frecventă comorbiditate cu depresia după cum arată studiile epidemiologice. „Soluția depresivă” poate fi enunțată astfel: „nu, n-am nevoie de nimic, nu, nu sufăr de nimic, nu sunt deprimat; sunt total liber, fac ce vreau... și cu problema mea sunt cool...”. Astfel, atașarea de obiectul excitant menține iluzia omnipotenței
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
oedipiană fragilizată (prietenul pe care caută să-l înțeleagă și să-l îngrijească). Dar în același timp, ea se identifică și mai mult cu mama deprimată din trecutul său și întărește relația secretă care o leagă de aceasta. Toate anchetele epidemiologice relevă frecvența existenței părinților deprimați în cazurile de adolescenți deprimați. Putem invoca factorul genetic ereditar: o astfel de ipoteză este probabil justificată în unele cazuri. Dar ea nu trebuie să conducă la ignorarea ipotezelor psihogenetice, deoarece un travaliu psihoterapeutic poate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1987) spune că „ruptura în transfer riscă în mod constant să devină mai importantă decât separarea în și prin transfer”. ADOLESCENȚĂ, DEPRESIE ȘI TRĂSĂTURĂ DE PERSONALITATE Studiile referitoare la psihopatologia depresiei adolescenței sunt în prezent rare. În schimb, numeroase lucrări epidemiologice analitice încearcă să accentueze pertinența unei trăsături particulare a personalității sau a temperamentului la adolescenții deprimați pentru a face din aceasta fie un factor de covariație, fie un factor de risc. Aceste lucrări reiau, în general, ipoteze și cercetări în legătură cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prezintă un retard mental lejer obțin rezultate care arată suferința lor și slaba lor adaptare, corelate cu scorurile scărilor de depresie (CDI, RADS, BIDR). Autorii discută posibilitatea unei deprecieri ale performanțelor cognitive și ale abilităților sociale datorate depresiei. Aceste studii epidemiologice analitice au meritul de a pune în evidență unele trăsături de personalitate sau stil cognitiv asociate depresiei. Totuși, se pare că în unele lucrări trăsăturile de personalitate studiate sunt foarte apropiate de simptoamele depresiei: este astfel evident că „stima de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lui Jaspers: în fața unei patologii delirante acute a adolescentului sau a tânărului adult, s-ar părea că este de preferat să tratăm cu prioritate componenta timică. Doar evoluția ulterioară va permite precizarea diagnosticului. EPIDEMIOLOGIE, COMORBIDITATE ȘI EVOLUȚIE Prea puține anchete epidemiologice au fost efectuate pentru a cunoaște precis prevalența tulburărilor bipolare la copii și adolescenți. Pentru Carlson și colab. (1988) aceasta ar fi identică cu cea observată la adulți. Lewinsohn și colab. (1995, 1999), în ancheta din Oregon, constată o prevalență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la adolescență, explicând poate faptul că fiecare înțelege intuitiv despre ce este vorba atunci când avem de a face cu o tentativă de suicid deși, în același timp, societatea rămâne incapabilă să-i dea o definiție „științifică” utilizabilă. SINUCIDEREA: CÂTEVA DATE EPIDEMIOLOGICE ȘI CLINICE În Franța, la fel ca și în multe țări industrializate, sinuciderea este cea de a doua cauză de deces, după cel provocat de accidente, pentru intervalul de vârstă între 15-24 ani. În 1993, 7,9% din totalul decesurilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ultimii 40 de ani (McKeown și colab., 1998). Dintre adolescenții care au efectuat o tentativă de suicid, 25% în medie au recidivat (vezi capitolul 10). Diferența dintre morbiditatea tentativelor de suicid și mortalitatea prin sinucidere în funcție de sex este o informație epidemiologică bine cunoscută (în medie, pentru categoria de vârstă 15-24 ani avem o morbiditate suicidară de 500/100000 la fete și de 200/100 000 la băieți, în timp ce în 75% dintre cazurile de mortalitate unul este băiat). Pornind de la două studii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
bine cunoscută (în medie, pentru categoria de vârstă 15-24 ani avem o morbiditate suicidară de 500/100000 la fete și de 200/100 000 la băieți, în timp ce în 75% dintre cazurile de mortalitate unul este băiat). Pornind de la două studii epidemiologice, unul asupra unei populații clinice (adolescenți spitalizați pentru tentative de suicid) și altul asupra populației generale (Choquet, 1994), Gasquet și Choquet (1994) constată un profil diferit la adolescenții predispuși la sinucidere în funcție de sex. În general, băieții predispuși la sinucidere prezintă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dificultățile identificării. Pe de altă parte, frecventa și obișnuita „ameliorare” (vezi capitolul 8: pseudo-vindecarea) a adolescentului după o tentativă de suicid, despre care am vorbit deja poate, de asemenea, să fie una dintre cauzele acestei dificultăți în stabilirea diagnosticului. Studiile epidemiologice actuale ce se bazează pe datele obținute din chestionare, din scara de autoși hetero-evaluare, prezintă date în mod sensibil diferite. FRECVENȚA DEPRESIEI LA ADOLESCENȚII PREDISPUȘI LA SUICID Înainte de a ne referi pe scurt la aceste date, vom reaminti două studii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
primul studiu; 35% cazuri de consum de substanțe nediferențiate în al doilea) și tulburări de adaptare (21 și 10% respectiv). Aceste studii arată foarte bine gravitatea contextului psihopatologic care însoțește actul suicidar și, în special, frecvența stării depresive. În ceea ce privește studiile epidemiologice asupra tentativelor de suicid , Brent și colab. (1988) constată un procent de 75% cazuri de depresie majoră și 19,6% de distimie într-o populație de adolescenți cu tentativă de suicid. De asemenea, Chabrol și Moron (1992) constată 82% cazuri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
avut până atunci nici o tentativă de suicid au înregistrat o primă tentativă și 12,5% dintre cei cu tentativă de suicid au avut o recidivă. Toți aveau un scor mai mare de 4. Sigur, nu trebuie să punem laolaltă analiza epidemiologică și răspunsul clinic individual. Totuși, aceste studii arată importanța unei analize discriminative atente a conduitei simptomatice. RELAȚIA DINTRE TENTATIVA DE SUICID ȘI CONSUMUL DE SUBSTANȚE Asocierea dintre tentativa de suicid și consumul de substanțe (alcool, canabis și alte droguri) este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
rol semnificativ în privința riscului suicidar. În concluzie, consumul de substanțe joacă probabil un rol în cazul unui anumit număr de tentative de suicid, dar trebuie să precizăm despre ce tip de consum este vorba. CONDIȚII FAMILIALE ȘI DE MEDIU Studiile epidemiologice au constatat un procent ridicat de familii destrămate și separate în populațiile de adolescenți cu tentativă de suicid care au apelat la consultație. Chastang și colab. (1998) scot astfel în evidență o mai mare frecvență a pierderilor și separărilor înainte de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și în absența tulburării de dispoziție, prin rolul indirect al impulsivității. Brown și colab. (1991) notează în legătură cu această situație faptul că TS (tentativele de suicid) impulsive sunt însoțite de un nivel al depresiei mai scăzut decât la TS premeditate. Rezultatele epidemiologice nu confirmă toate relația dintre tentativa de suicid și tulburările de conduită. Larsson și Ivarsson (1998) constată astfel, în cadrul populației de adolescenți spitalizați la urgență studiată, că există mai puține tentative de suicid la adolescenții cu tulburări de conduită decât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai ales la fete: între 48 (Laederach și Ladame, 1998) și 82% (Runeson și colab., 1996). Astfel, în ancheta lui Moutia și colab. (1995), 45% dintre adolescenții cu tentativă de suicid au avut deja o tentativă de suicid anterioară. Lucrările epidemiologice au încercat, bineînțeles, să identifice factorii de risc care ar favoriza mai clar o posibilitate de recidivă. Într-un studiu prospectiv mai vechi, Otto (1972) a arătat faptul că într-o populație de adolescenți cu tentativă de suicid, unele subgrupuri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
bolilor psihice, dar și în cazul bolilor somatice (rata morbidității evaluată prin numărul de săptămâni de boală declarate) este mai ridicată în cadrul populației cu antecedente de suicid băieți sau fete decât în cadrul populației generale. Acesta este unul dintre primele studii epidemiologice care a schimbat percepția privind TS la adolescent și a contribuit la reconsiderarea punctului de vedere mai degrabă banalizant al epocii. Granboulan și colab. (1988) analizează evoluția pe termen lung, sau cu un recul de 7-17 ani (medie: 11 ani
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Așa după cum am spus deja, tentativa de suicid este un act, în consecință un comportament vizibil, care se manifestă sau nu: ea se pretează deci foarte bine unei contabilizări, unei cuantificări, ceea ce a dus la apariția unei multitudini de studii epidemiologice care și-au propus să analizeze aspectele concrete ale conduitei suicidare. În schimb, semnificația actului suicidar se dovedește a fi mult mai complexă, supradeterminată și polisemică. Punând în cauză dorința de viață a subiectului, putem ușor înțelege că o explicație
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la sinucidere prezintă particularități semiologice (vezi capitolul 8) sau psihopatologice în comparație cu alte vârste ale vieții? Răspunsul la aceste două întrebări ar putea rezuma evoluțiile conceptuale, trecând de la un punct de vedere dacă nu normativ cel puțin banalizator ale primelor studii epidemiologice din perioada anilor șaizeci-șaptezeci (sinuciderea adolescentului nu exprimă o patologie foarte gravă și poate fi asociată în mod simplu unei „crize a adolescenței”) la un punct de vedere în mod clar psihopatologic, cel al clinicienilor mai întâi, care consideră că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cel al clinicienilor mai întâi, care consideră că o tentativă de suicid în adolescență este întotdeauna consecința unei tulburări grave asociată cu psihoza (poziția unor autori cum ar fi Laufer, 1989 sau Ladame, 1981) apoi la cel al noilor studii epidemiologice din anii ’70-’80, în care se multiplică „descoperirile” unor indicatori de risc îngrijorători la subiecții care au avut o tentativă de suicid. În zilele noastre pare să prevaleze o poziție de mijloc. Așa cum este valabil pentru orice vârstă, corelația
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de tineri par să confirme, declarând că înainte cu o oră de gestul lor încă nu știau că aveau de gând să „facă acest lucru”. Din această cauză, intenționalitatea suicidară a fost adesea pusă în discuție la adolescenți. Totuși, anchetele epidemiologice arată frecvența cu care tânărul sinucigaș a făcut cunoscute intențiile sale sinucigașe celor apropiați, adolescenți ca și el sau, mai rar, adulți, în săptămânile sau zilele precedente gestului său. Impulsivitatea nu este deci decât aparentă, chiar dacă actul suicidar survine în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și separare parentală, ruptură sentimentală, schimbarea domiciliului, pierderea unui prieten prin accident sau, chiar mai mult, prin suicid, eșec școlar cu ruptură în ceea ce privește orientarea sau excludere... Acest context de mediu, aceste evenimente de viață sunt descrise din abundență în studiile epidemiologice. Dar această ruptură externă se pare că dublează adesea o „amenințare de ruptură internă” care corespunde fragilității fundamentelor narcisiace ale adolescentului perturbate de acest factor extern: eșecul școlar pune în discuție o construcție idealizantă defensivă; ruptura sentimentală dezvăluie fundamentele narcisiace
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau nu este investită, excitația pulsională devine o amenințare. Eșecul școlar este adesea semnul reperabil fie a acestui deficit intelectual, fie a acestei non-implicări: așa după cum am putut vedea, eșecul școlar face parte dintre factorii de risc reperați în studiile epidemiologice. Datorită faptului că excitația provine din chiar interiorul corpului, fără ca psihicul să aibă propriul său cuvânt de spus, aceasta este resimțită ca un „obiect” exterior căruia adolescentul trebuie să i se supună, sentiment de alienare întărit de remarcile celor apropiați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
L.M. Hough (eds.), Handbook of Industrial and Organizational Psychology (2nd Ed.), vol. 3, Ch. 10, Consulting Psychologists Press, Inc., Palo Alto, California, pp. 571-650. Kasl, S. (1998), „Measuring job stressors and studying the health impact of the work environment: An epidemiologic Commentary”, Journal of Occupational Health Psychology, vol. 3, nr. 4, pp. 390-401. Kasl, S.V. (1996), „The influence of the work environment on cardiovascular health: A historical, conceptual and metodological perspective”, Journal of Occupational Health Psychology, 1, pp. 42-56. Pitariu, H.D.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]