1,945 matches
-
existente de a istoriciza genul folosesc în mare parte un mod de apropiere "instituționalizat biografic" și în consecință trec cu vederea faptul că în cele din urmă genul este o încercare de a găsi o cale de ieșire din criza epistemologică produsă de practica jurnalismului modern. Ceea ce este necesar, și ceea ce voi încerca să fac, este să caut dovezile luând-o pieziș prin selecțiile de biografii și de instituții cu scopul de a ajunge la factorii critici. Procedând astfel, sper să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cuvinte, de ce cei care au practicat acest gen s-au angajat să-l practice, și de ce criticii din afara genului i-au acordat o atenție mai mult decât trecătoare? Eu cred că sunt argumente convingătoare care sunt legate de o criză epistemologică fundamentală care poate fi identificată la Crane și alți critici, o criză care apărea în cursul evoluției jurnalismului modern exact în perioada unor transformări sociale și culturale majore și a unei stări de criză. Una din trăsăturile acestei crize a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de la finalul secolului al XIX-lea. Apoi, voi examina fundamentul teoretic pentru a putea caracteriza discursul ca o formă de "roman", cum o numea Bakhtin, care rezistă fără eforturi exhaustivității. Mai apoi o să examinez golul crescând din punct de vedere epistemologic creat de jurnalismul factual și obiectiv și cum acesta s-a reflectat în curentele principale ale jurnalismului profesionist. Apoi voi examina de ce a apărut această ruptură epistemologică exact în momentul în care aveau loc mari transformări sociale și culturale pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fără eforturi exhaustivității. Mai apoi o să examinez golul crescând din punct de vedere epistemologic creat de jurnalismul factual și obiectiv și cum acesta s-a reflectat în curentele principale ale jurnalismului profesionist. Apoi voi examina de ce a apărut această ruptură epistemologică exact în momentul în care aveau loc mari transformări sociale și culturale pe fundalul unei crize profunde. În final, o să examinez reacția împotriva alienării așa cum a fost reflectată în textele jurnalismului literar narativ. Aruncând o privire retrospectivă asupra carierei lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Este bine cunoscut faptul că nuvelele sunt apreciate în toate colțurile lumii" (citat în Andrews, 30). Abia odată cu progresul academiilor de literatură elitistă, romanul a fost împins (presat) într-un soi de servitute față de literatura esențializată, negându-i-se intenția epistemologică primară mult mai robustă și liberă în manifestarea forțelor voliționale. Bakhtin se apropie de adevăr în afirmația despre fluidul romanului și natura indeterminată. Pentru că Bakhtin nu menționează în mod special jurnalismul literar narativ, alți critici o fac, luând poziții critice
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a percepe și concepe lumea indeterminată. Dacă jurnalismul trebuie să fie adevărat în transcrierea interpretării lumii, atunci și mijloacele sale trebuie să aibă ca scop și sens adevărul. Dezvoltarea stitlului factual și obiectiv al jurnalismului a dus la o criză epistemologică a subiectivității, fie că era vorba de cea a jurnalistului, a cititorului sau cea a obiectului reportajului. Jurnalismul literar narativ a fost răspunsul la această criză în încercarea lui de a restabili ceea ce John Berger numea cu abilitate "relația dintre
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cercetătorii au observat de mult prezența subiectivității în jurnalismul literar narativ, rămâne neclar de ce jurnaliștii au ales să-și refuleze propria subiectivitate într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obiective" linia poveștii, iar el prescrie ca această linie să releve cât mai rapid toate detaliile relevante (Fedler 139, 214). Aspirația acestuia este un așa numit sinopsis care încearcă să nu lase nici o întrebare fără răspuns - păreri contencioase. În afară de problemele epistemologice ale unei asemenea ambiții, rezultatul este că direcția principală a modelului de știri este de a nega întrebările la cititor, acest fapt născând o prăpastie epistemologică între participarea imaginativă a cititorului și ceea ce a devenit între timp un univers obiectivat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sinopsis care încearcă să nu lase nici o întrebare fără răspuns - păreri contencioase. În afară de problemele epistemologice ale unei asemenea ambiții, rezultatul este că direcția principală a modelului de știri este de a nega întrebările la cititor, acest fapt născând o prăpastie epistemologică între participarea imaginativă a cititorului și ceea ce a devenit între timp un univers obiectivat. Ca să spunem așa, stilul știrilor "obiective" aspiră către un ideal platonic, așa cum am demonstrat într-un exemplu anterior de știre factuală. Buletinul, scris de reporterul lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
senzație. Jurnalismul de senzație încearcă să producă scârbă, oroare, sau să sperie prin sublinierea diferențelor dintre subiectivități, și nu prin încercarea de a îngusta prăpastia dintre ele. Subliniind diferența, sau ceea ce ne face diferiți de Celălalt, jurnalismul senzațional reactivează problema epistemologică moștenită, a obiectivizării, a jurnalismului "factual". Dar o asemenea alienare izolată nu putea fi suficientă dacă această ascensiune a știrilor "obiective" și a jurnalismului de senzație nu ar fi avut loc într-o perioadă de extraordinare schimbări și crize sociale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
datorită naturii sale fundamental speculative. Dar ambiția sa este să micșoreze ruptura dintre subiect și obiect, nu să o lărgească. Asta nu înseamnă că astfel de încercări ar fi reușit în cele din urmă complet. Problema este una de natură epistemologică, una care trebuie să pună centrul de greutate critic spre cum încercăm noi să cunoaștem lumea fenomenologică, mai înainte de a ne ocupa de ce vrem să cunoaștem. Trachtenberg ajunge la o concluzie asemănătoare atunci când examinează cele două schițe ale lui Crane
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
previzibilitatea și clișeele sale" (Third way, 6). Este important să înțelegem că printre schimbările rapide sociale și culturale și crizele din acea perioadă, în plină creștere a importanței jurnalismului obiectivist și de senzație, rezultatul nu putea fi decât o criză epistemologică. Acestei crize răspund jurnaliștii literari narativi, de genul celor întrupați de Crane. Într-adevăr, ei și literații epocii așa cum erau Howells și Dreiser descoperă în mod critic înstrăinarea tot mai mare dintre subiect și obiect în practica jurnalistică de zi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
prin mijlocul New York-ului, și New York-ul nici nu te-ar băga de seamă". Cu toate acestea, March nu ia în seamă sfatul lui Fulkerson. Probabil că cititorii nu consideră greva "deloc" importantă pentru că subiectivitatea lor este alterată de natura epistemologică a jurnalismului obiectivist practicat de cea mai mare parte a presei din epocă. Dar nu este prima dată când March este sfătuit să își angajeze subiectivitatea în experiența fenomenală a lumii înconjurătoare. Personajul Conrad Dryfoos îl consiliază pe March căci
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
179). Și nu a fost singurul. Este important să înțelegem acest lucru dacă vrem să percepem cât de mare este distanța dintre ceea ce își propune să facă un jurnalism obiectiv și ceea ce își propune să facă un jurnalism literar. Consecințele epistemologice ale obiectivării jurnalistice sunt perfect întruchipate la granița dintre secole în viața unui om care a fost caracterizat drept prototipul redactorului irascibil care bate cu pumnul în masă: redactorul local Charles E. Chapin de la New York Evening World. În cele din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Journalist" (Confesiunile unui "practicant de jurnalism literar", n. trad.), cum că o mulțime dintre ei s-au apucat de băut (373). Treaba acestora în calitate de jurnaliști supuși procesului de obiectivare nu avea nimic de a face, nici din punct de vedere epistemologic, nici ontologic, cu propriile vieți sau, mai degrabă, subiectivități. Mai mult, ei se implicau prea puțin în ceva ce nici măcar nu îi solicita în permanență, alienarea fiindu-le astfel accelerată, în timp ce jurnalismul literar încerca să se adreseze tocmai acelei subiectivități
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
degrabă, subiectivități. Mai mult, ei se implicau prea puțin în ceva ce nici măcar nu îi solicita în permanență, alienarea fiindu-le astfel accelerată, în timp ce jurnalismul literar încerca să se adreseze tocmai acelei subiectivități. Jurnalismul literar a intrat în această criză epistemologică, fiind direct influențat de mișcări literare precum realismul și naturalismul, de apariția jurnalismului obiectiv, de o reacție critică împotriva pozitivismului și de o transformare și o criză socio-culturală semnificativă. În analiza povestirilor lui Crane, "An Experiment in Misery" ("Un Experiment
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
esențialmente una obiectivată, independentă de ceea ce este vizualizat de personaj. Apoi, în cazul peisajului - și prin extensie al decorului, al detaliilor concrete, al dialogului și al altor tehnici asociate, în mod greșit, stilului romanesc - s-a încercat stabilirea unei baze epistemologice comune pentru ceea ce Trachtenberg numește "schimb de subiectivități" (273). Datorită naturii sale abstractizante, curentul dominant de jurnalism obiectiv nu a izbutit să vină la momentul respectiv cu un apel retoric la intuiția comună, sau ceea ce Trachtenberg descria în altă parte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
perspectivă care i l-ar putea limita" (276). Mai mult, așezarea ironică a comerciantului în propria vitrină, arătând precum "Prințul de Wales" (prințul moștenitor), așa cum este descris de autor, recreează, în mod alegoric, prin inversarea perspectivei spațiale a cititorului, problema epistemologică întâmpinată de Crane, pe care a și încercat să o depășească. Izgonit din cauza a ceea ce Bakhtin caracterizează drept "contactul direct cu realitatea actuală neconcludentă", cititorul a rezistat în fața concluziilor majore ale societății prin dovada concretului particular, dar și în fața concluziilor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fost frecvent asociat cu cauzele populiste și progresiste. Când Crane a simțit pe propria piele ce înseamnă a fi un om fără adăpost, "sau ceva asemănător", a trecut - precum au făcut, în mod imaginar, și cititorii săi - de la o problemă epistemologică la una socială. Acest lucru se reflectă în decizia cu care se confruntă personajul lui Dreiser, Hurstwood. Inițial neutralizat de problema epistemologică pusă de știrile faptice sau obiective, atunci când acesta se confruntă cu o altă realitate, însă una exterioară lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
adăpost, "sau ceva asemănător", a trecut - precum au făcut, în mod imaginar, și cititorii săi - de la o problemă epistemologică la una socială. Acest lucru se reflectă în decizia cu care se confruntă personajul lui Dreiser, Hurstwood. Inițial neutralizat de problema epistemologică pusă de știrile faptice sau obiective, atunci când acesta se confruntă cu o altă realitate, însă una exterioară lui, el este nevoit de fapt, conform lui Kaplan, "să fie de partea cuiva. El trebuie ori să fie văzut și atacat ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
celebri, n. trad.) s-a dovedit a fi una dintre cele mai convingătoare relatări despre sărăcia fermierilor dijmași din sud și a fost privită ca un apel la acțiune socială (Fishkin, 147). Sherwood Anderson se va confrunta cu o experiență epistemologică și politică similară în eseul său din 1935, Puzzled America (America nedumerită, n. trad.), la fel și Erskine Caldwell în eseul Some American People (Câțiva americani, n. trad.) din același an. În cele din urmă, un asemenea continuum istoric poate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
natură fundamental senzațională (care nu exclud neapărat formele enumerate mai sus). Mai mult, de-a lungul acestei evoluții formele se suprapun. Acest lucru se datorează parțial faptului că evoluția prozei narative moderne engleze este în multe feluri povestea unor preocupări epistemologice legate de jurnalismul literar narativ. O temă constant prezentă care servește ca fundal critic al evoluției prozei este opinia lui Bakhtin despre încercarea dificilă de a scăpa de imaginea trecutului critic absolut și de a îmbrățișa prezentul inconcluziv. Cu alte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Artificiul în sine are încredere în tine" (187). Problema este că stilul simplu al unui om este un stil bogat în imagini lingvistice, minunat de reflexiv, pentru altul. Dar dacă Bradford ar fi fost învins, acea înfrângere ar fi fost, epistemologic vorbind, cea folosită de mulți jurnaliști practicanți ai formei literare narative ca punct de plecare, adeseori cu o modestie similară cu revelația lui Bradford că "eul" modifică felul în care lumea este percepută. Astfel conflictul a continuat să ofere experienței
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
memoriul, autobiografia, jurnalul de călătorie și în final jurnalismul literar narativ. Aceste forme nu se excludeau una pe cealaltă iar granițele lor se întretăiau adeseori. Am sugerat că acest aspect este valabil pentru toate formele de nonficțiune datorită naturii sale epistemologice fluide (Hartsock 445-46). Totuși, în secolul al XVIII-lea nu acești veri ai jurnalismului literar narativ trebuie examinați constant, ci cei ai romanului și ai unui reportaj social modern aflat în dezvoltare. Începutul secolului al XVIII-lea este martorul maturizării
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Pe de altă parte, alinarea jurnalistului narativ literar este că ficțiunea nedeghizată este un fals evident care nu va putea vreodată să susțină că este veridic. Ficțiunea nedeghizată și jurnalismul literar narativ trebuie să existe în acest impas de natură epistemologică. În plus, se poate observa în exemplul lui Boswell despre cum relatările veridice pot beneficia de tehnicile asociate cu romanul modern de ficțiune o recunoaștere critică cum că un astfel de material are de câștigat din subiectivitatea a ceea ce s-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]