5,096 matches
-
tot o deficiență autosomal recesiva manifestată prin sensibilitate crescută la infecții cu Clostridium sp., Pseudomonas sp., E. coli și Klebsiella sp. Unii câini infectați fac amiloidoza și pot prezenta o boală renală mediata de complexe imune (Tizzard I., 2004Ă. - deficiență ereditară în C5 este semnalată la șoareci; și - deficiență ereditară în C6, la iepuri (Cheville N.F., 1976Ă. Dintre deficiențele receptorilor de complement cea mai cunoscută este - deficiență ereditară de CR3 (CD11b/CD18Ă denumită LAD sau BLAD, deficiență de adeziune leucocitara prezența
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la infecții cu Clostridium sp., Pseudomonas sp., E. coli și Klebsiella sp. Unii câini infectați fac amiloidoza și pot prezenta o boală renală mediata de complexe imune (Tizzard I., 2004Ă. - deficiență ereditară în C5 este semnalată la șoareci; și - deficiență ereditară în C6, la iepuri (Cheville N.F., 1976Ă. Dintre deficiențele receptorilor de complement cea mai cunoscută este - deficiență ereditară de CR3 (CD11b/CD18Ă denumită LAD sau BLAD, deficiență de adeziune leucocitara prezența la bovine și mai rar la câine. A fost
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pot prezenta o boală renală mediata de complexe imune (Tizzard I., 2004Ă. - deficiență ereditară în C5 este semnalată la șoareci; și - deficiență ereditară în C6, la iepuri (Cheville N.F., 1976Ă. Dintre deficiențele receptorilor de complement cea mai cunoscută este - deficiență ereditară de CR3 (CD11b/CD18Ă denumită LAD sau BLAD, deficiență de adeziune leucocitara prezența la bovine și mai rar la câine. A fost semnalată în țara noastră că urmare a importului unor tăuri reproducători, purtători ai acestei deficiențe (Paul I. și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cauză sigură: diuretice, estrogeni, tetracicline, metronidazol, 6-mercaptopurina, azathioprina, tiazide, trimethoprim-sulfamethoxide, acid valproic Ca și cauză posibilă sunt incriminate: izoniazidă, acetaminofen, α-Methyl-DOPA, lAsparaginază, procainamidă, dihidroxifenilalanină Pancreatitele familiale. Defectul genetic este transmis pe cale autosomal dominantă non-X linkată cu penetranță variabilă. În pancreatitele ereditare, se crede că mutațiile genetice duc la alterarea acestui mecanism, fie prin sinteza unei tripsine rezistente la inhibitori fie prin sinteza unor inhibitori ineficienți. În orice caz, se produce activarea intrapancreatică a tripsinei și, eventual a altor enzime digestive, ducând
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
prin sinteza unei tripsine rezistente la inhibitori fie prin sinteza unor inhibitori ineficienți. În orice caz, se produce activarea intrapancreatică a tripsinei și, eventual a altor enzime digestive, ducând În cele din urmă la episoade repetate de pancreatită. În pancreatita ereditară puseele debutează la vârste tinere. Diabetul zaharat și steatoreea nu sunt obișnuite. Carcinomul pancreatic este mai frecvent la cei cu pancreatită familială. Pancreatita autoimună Frecventă asocierea cu alte boli autoimune - colangita sclerozantă primară, sindrom. Sjogren, ciroza biliară primitivă. Pancreatita postoperatorie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
fi cauza la acești pacienți, rezultatele bune prin tratament endoscopic sau chirurgical de dezobstrucție a papilei mici susținând aceasta Fibroza chistică - Mutație genetică la nivelul genei fibrozei chistice transmembranare reglatoare a conductanței - De remarcat absența bolii pulmonare la acești pacienți Ereditară - Apare În copilărie În jurul vârstei de 10-12 ani - Transmitere autosomal dominantă pentru două mutații În gena cationică tripsinogenică ce previne deactivarea tripsinogenului și determinând astfel autodigestia pancreasului Diabetul apare la aproximativ 20% din pacienți după 8-10 de la debutul bolii - Riscul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cu pancreatită cronică dezvoltă cancer pancreatic riscul de apariție al cancerului este considerat a fi de 26X mai mare la cei cu pancreatită cronică după 20 de ani de evoluție și de 50X mai mare la cei cu pancreatită cronică ereditară Factori genetici - implicați În aproximativ 510% din cazuri - o serie de afecțiuni congenitale au fost asociate cu apariția carcinomului pancreatic: pancreatita cronică ereditară, neoplazia endocriniană multiplă, cancerul colorectal ereditar nonpolipoid, polipoza familială adenomatoasă, sindromul Gardner, sindromul von Hippel-Lindau, mutații În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cronică după 20 de ani de evoluție și de 50X mai mare la cei cu pancreatită cronică ereditară Factori genetici - implicați În aproximativ 510% din cazuri - o serie de afecțiuni congenitale au fost asociate cu apariția carcinomului pancreatic: pancreatita cronică ereditară, neoplazia endocriniană multiplă, cancerul colorectal ereditar nonpolipoid, polipoza familială adenomatoasă, sindromul Gardner, sindromul von Hippel-Lindau, mutații În gena BRCA2. - peste 90% din adenocarcinoamele pancreatice au mutația oncogenei Ki-ras de pe codonul 12. ANATOMIE PATOLOGICĂ Microscopie Tumorile ductale sunt În proporție de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
evoluție și de 50X mai mare la cei cu pancreatită cronică ereditară Factori genetici - implicați În aproximativ 510% din cazuri - o serie de afecțiuni congenitale au fost asociate cu apariția carcinomului pancreatic: pancreatita cronică ereditară, neoplazia endocriniană multiplă, cancerul colorectal ereditar nonpolipoid, polipoza familială adenomatoasă, sindromul Gardner, sindromul von Hippel-Lindau, mutații În gena BRCA2. - peste 90% din adenocarcinoamele pancreatice au mutația oncogenei Ki-ras de pe codonul 12. ANATOMIE PATOLOGICĂ Microscopie Tumorile ductale sunt În proporție de 90% dezvoltate din epiteliul canalar (fig
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
s-au transformat fenotipic și nu numai, față de starea și Înfățișarea inițială. Desigur că schimbarea fenotipică a mamiferelor s-a realizat Într-un timp ce Însumează milioane de ani, printre care și cea privitoare la canis lupus, odată cu baza sa ereditară. Lupul a suferit, În general, transformări genetice, morfologice și comportamentale esențiale. Astfel, Înainte vreme era mai puternic, mai aspru, mai agresiv și mai feroce fiindcă numai astfel Își putea asigura existența printre alte animale sălbatice și chiar printre confrații săi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
despre lupi, din care se desprinde comportamentul duios sau agresiv al lupilor, iar altele sunt simple povești sau fabulații despre agresivitatea acestei monumentale specii a naturii care, prin Încrucișare de generații și generații la rând cu câinii, au transmis, pe cale ereditară, acestora din urmă, Întreaga lor zestre genetică, cu tot ce au bun și rău În ființa lor. Încă din vremurile primitive, lupul s-a aflat În competiție strânsă pentru hrană cu omul, pe care și unul și altul și-o
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
palustre din zonele izolate și vitrege ale globului, stârnindu-le apetitul pentru Împerechere. Astfel, din Împerecherile Întâmplătoare și repetate s-au născut metiși care, din punct de vedere fenotipic, continuau să semene, În principal, cu lupii sălbatici care au transmis ereditar o zestre genetică bogată, menținându-se pregnant roba lupie sau altă culoare specifică lupului, iar cu timpul, caracterele specifice fiecăruia s-au amestecat și armonizat tot mai mult pe fondul unor mutații genetice din ființa noilor produși. Continuarea Împerecherii dintre
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
această ocazie trebuie să investigăm În arborele genealogic pentru a cunoaște În ce condiții au fost crescuți ascendenții reproducătorului folosit, până la cel puțin cinci generații În urmă, fiindcă s-a dovedit că acestea au puterea de a schimba mult, pe cale ereditară, din Înfățișarea și calitățile câinelui-lup. ÎNFĂȚIȘAREA GENERALĂ ȘI PE REGIUNI, STANDARDUL RASEI CIOBĂNESC GERMAN (CÂINELE-LUPĂ) 1. Aspecte generale privitoare la Înfățișarea rasei Înfățișarea acestei rase cuprinde imaginea de ansamblu a corpului, privit din apropiere, În câmp deschis, la lumina zilei
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a unor boli sau răni În lupta cu alți patrupezi. Ca particularități Înnăscute la această rasă menționăm criptarhidia, ce presupune reținerea testiculelor În punga testiculară și apariția la naștere a pintenilor, care constituie o anomalie cu mare putere de transmitere ereditară, având la bază o genă dominantă, ce se poate manifesta (transmite) după multe generații. Ca semne particulare dobândite sunt cele de natură patologică: cicatrici, alopecia (lipsa părului), cheratită (pată albă pe corneeă, lipsa unui ochi (chior) etc. Alte mijloace de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
soldați. Dacă s-au obținut rezultate bune În această direcție, este meritul specialiștilor dresori și a celor doi elevi: nevăzătorul și câinele-lup. Dar nu numai războaiele aduc atât de mulți nevăzători pe lume, ci și numeroasele accidente cotidiene, unele boli ereditare dobândite de om pe parcursul vieții sale, care Îngroașă permanent rândurile acestei categorii de persoane. Iată de ce trebuie depuse eforturi pentru Înmulțirea În rasă pură a acestor câini și pentru a-i forma și utiliza În număr tot mai mare În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
variațiuni fenotipice, când fiecare individ va exterioriza, cu trupul, Însușiri diferite, pe baza variațiunii genotipice rezultate din influențarea reciprocă dintre latura fenotipică și cea genotipică. Despre ereditate s-a mai arătat dar trebuie spus că la câinelelup s-au transmis ereditar unele caractere, ca de exemplu, un sistem nervos echilibrat ce se poate constata În descendența lui sau alte Însușiri valoroase sau nu cuprinse În zestrea sa genetică, care ajung la generațiile următoare. Este posibil ca un câine-lup descendent din părinți
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
rasa de câine ciobănesc german, rasa de câine-lup cehoslovac, câinii ciobănești carpatin și mioritic și multe alte rase. Rasa reprezintă un grup de câini ce se aseamănă din punct de vedere genetic și fenotipic, aparținând aceleiași specii, care Își transmite ereditar aptitudinile, caracterele și instinctele. Este rodul unei Îndelungate munci a omului, bazată pe faptul că ea nu este izolată reproductiv, putând schimba genele În cadrul populațiilor din care face parte. Toate rasele de câini domestici pe care le cunoaștem astăzi provin
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Se apreciază că toate trăsăturile comune obținute sunt superioare mediei celor ce aparțin rasei din care face parte. Atât În Germania cât și În America s-au format o serie de linii de câine-lup de mare valoare, care au transmis ereditar o serie de calități superioare generațiilor ce le-au urmat. De exemplu, câinele mascul Sigbert Heidergrund a creat linia cu același nume, din care au descins exemplare minunate. Masculul Sigbert era un câine frumos și se trăgea din părinții Odin
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Domesticirea câinelui este una dintre cele mai nobile cuceriri făcute vreodată de om, dar și primul act de ameliorare, Începând cu alegerea lui din cadrul altor specii sălbatice și continuând cu selecția Între indivizii din cadrul speciei canine. Odată cu mutațiile și schimbările ereditare folositoare apărute În cadrul speciei canis, omul a Început să-i rețină pe indivizii mai buni și să-i Împerecheze Între ei. Acest proces de selecție, care la Început se făcea mai mult Întâmplător, fără o bază științifică, era un prim
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Întâmplat În Anglia, Franța și Germania, unde latifundiarii s-au luat la Întrecere În a crea noi rase de câini, unele utile, altele de amuzament. Rezultă că ameliorarea câinelui reprezintă un lung proces de schimbări, Întâmplătoare sau dirijate, cu privire la caracterele ereditare și a genofondului, În direcția dorită de om. De fapt, ameliorarea Înseamnă schimbarea calității caracterelor cu altele mai superioare, implicit a Întregului material genetic. Potențialul productiv al câinelui-lup, respectiv capacitatea acestuia de a presta unele servicii utile omului, depinde de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
servicii utile omului, depinde de construcția și particularitățile lui funcționale, care la rândul lor sunt controlate de genotipul organismului său. Dar, modul cum se acționează asupra acestora, În sensul schimbării Înspre mai bine, constituie secretul ameliorării. Schimbarea dirijată a bazei ereditare este posibilă În procesul reproducției. Este nevoie să intervenim În așa mod În acest proces, Încât fiecare nouă generație ce intră În matca de reproducție să fie superioară genetic celei care iese de la reproducție. Progresele În ameliorarea raselor de câini
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lup și inteligentă, totodată. Acest câine Întruchipa idealul și visul Îndrăzneț al marelui ameliorator, von Stephanitz. Era câinele pe care și-l dorea, un câine cu calități native, plin de vigoare, rezervor de gene sănătoase pentru a putea asigura transmiterea ereditară a calităților sale valoroase. După ce l-a cumpărat, l-a Înregistrat, fiind primul câine ciobănesc german Înscris În evidențe. Acest câine nu numai că a făcut senzații prin valoarea sa excepțională dar, pentru noul său stăpân, a Însemnat simbolul unei
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
continuare. De la KLODO Încoace s-a schimbat radical și În mod gradat tipul de câine din rasa ciobănesc german. FACTORII DE CARE DEPINDE AMELIORAREA CÂINELUI LUP Știința ameliorării enumeră trei factori de bază care influențează procesul de modificare a caracterelor ereditare ale animalelor, inclusiv la rasa de câini ciobănești germani (câinele lupă. Acești factori sunt: selecția, consangvinizarea și Încrucișarea. A. SELECȚIA constă În alegerea sau trierea populațiilor de câini-lup, individ cu individ, după anumite criterii de selecție, În vederea folosirii la reproducție
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
selecția, consangvinizarea și Încrucișarea. A. SELECȚIA constă În alegerea sau trierea populațiilor de câini-lup, individ cu individ, după anumite criterii de selecție, În vederea folosirii la reproducție numai a anumitor exemplare, care dispun de cele mai valoroase Însușiri ce se transmit ereditar. Candidații la selecție sunt câinii dintre care se face selecția; câinii selecționați sunt cei reținuți În urma selecției, iar reformații sunt cei respinși În urma acestui proces. Selecția anumitor exemplare dintr-un efectiv de câini se face implicit și asupra genelor care
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
din descendenții săi. Efectele selecției sunt influențate de eritabilitatea caracterelor, care reprezintă procentul de performanțe realizate (exteriorizate fenotipic), care se datorează efectului genelor cu care este Înzestrat câinele respectiv. De exemplu, se poate vedea În ce procent a contribuit baza ereditară la reducerea timpului de dresaj de la 8 luni la 6 luni, știind că restul se datorează factorilor de mediu. Dintr-un studiu făcut de unul dintre autorii cărții - Mihaiu Șanța și doctorul În genetică Gheorghe Sandu, asistent la Catedra de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]