2,823 matches
-
SOLOMON, Petre (15.II.1923, București - 15.X.1991, București), traducător, eseist și poet. Este fiul Zoei (n. Grill) și al lui Alexandru Solomon, comerciant, apoi funcționar. Urmează Liceul „Cultura” (1933-1940) și Colegiul „M. Onescu” (1941-1944), apoi pleacă semilegal în Palestina, dar, neputându-se adapta muncii dure de „pionier”, se întoarce în
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
din criză a demersului literar românesc. Recitirea textelor se face prin succesive mutări de perspectivă, susținute de o argumentație convingătoare. Dar, într-un studiu precum Metafora simbolică, ceea ce lipsește este tocmai exemplificarea cu texte care să dea sevă teoriei, deși eseistul evită divagația sau zăbovirea în ipotetic. Materialul analitic și bibliografic din teza de doctorat este dublu valorizat, prin strategia recombinării capitolelor, în monografia Nichita Stănescu și în Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), ambele apărute în 2003
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
, Ognean (22.VII.1947, Ruse, Bulgaria), traducător și eseist. Este fiul Stefei Stambolieva și al lui Todor Stamboliev, funcționari. Face școala primară și Liceul de Arhitectură (absolvit în 1967) în Ruse și studiază bulgara și italiana la Facultatea de Litere din cadrul Universității din Sofia (1969-1973). Frecventează apoi un lectorat
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
consiliul acesteia timp de trei mandate. S. debutează ca traducător din literatura română în 1979, cu un volum de poeme ale lui Nichita Stănescu. A transpus în limba bulgară cărți ale unor scriitori români, clasici și contemporani, poeți, prozatori, dramaturgi, eseiști: Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, I. L. Caragiale, Zaharia Stancu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Matei Vișniec, Grigore Vieru, Titus Popovici ș.a. Aprecierea activității sale s-a reflectat îndeosebi în premiile acordate de Uniunea Traducătorilor și de
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
ȘORA, Mihai (7.XI.1916, Ianova, j. Timiș), eseist. Este fiul Anei (n. Bogdan) și al lui Melentie Șora, preot. Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara (1927-1934) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1934-1938), unde îi sunt profesori preferați Nae Ionescu și Mircea Eliade. Beneficiind
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
, Horia (8.VIII.1926, Salcia, j. Teleorman - 14.X.1983, București), prozator, eseist și poet. Este fiul Nicolinei Stancu (n. Păun), învățătoare, și al scriitorului Zaharia Stancu. Învață în București, unde urmează Liceul „Titu Maiorescu” (1937-1945) și Facultatea de Medicină (1945-1951). Profesează ca medic endocrinolog și în calitate de cercetător științific la Spitalul „C. I.
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
, Cassian Maria (9.IV.1950, Iași), poet și eseist. Este fiul Mariei Spiridon, învățătoare. Urmează liceul la Negrești-Vaslui (1965-1969) și Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București (1969-1975). Va lucra, până în decembrie 1989, ca inginer mecanic și cercetător științific în diverse întreprinderi și institute. În decembrie 1989 va
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
printr-un umor apăsat de plictis simulat și stoicism („am auzit că în lume sunt oameni/ care nu știu să monteze mașini”). Versul îmbracă uneori haină paremiologică, pentru a se pune în lumină caracterul totuși ceremonios al înfruntărilor lăuntrice. Ca eseist, S. scrie de preferință despre scriitorii pe care îi prețuiește: Mihai Eminescu, Al. Macedonski, G. Bacovia, Mihai Ursachi, Laurențiu Ulici, Geo Dumitrescu, Petre Țuțea. Concomitent, alcătuiește ediții din scrierile politice ale lui Eminescu și din textele lui Petre Țuțea. Venit
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
Eminescu, Al. Macedonski, G. Bacovia, Mihai Ursachi, Laurențiu Ulici, Geo Dumitrescu, Petre Țuțea. Concomitent, alcătuiește ediții din scrierile politice ale lui Eminescu și din textele lui Petre Țuțea. Venit în literatură dintr-un domeniu în care proprietatea termenilor este obligatorie, eseistul își creează, mai întâi, un preambul teoretic consistent, prin invocarea unui consens semantic, urmat de rezumarea imparțială a opiniilor celuilalt. Exordiului i se alătură expunerea părerilor proprii, bazate pe o atitudine tolerantă cu privire la libertatea de opinie și pe respectul față de
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 146-148; Adrian Dinu Rachieru, Cassian Maria Spiridon, CNT, 2000, 12; Mircea A. Diaconu, Conștiința ființei poetice, VR, 2000, 3-4; Lucian Alecsa, „Atitudini literare”, CRC, 2000, 6; Gheorghe Grigurcu, Un anticomunist, RL, 2000, 28; Dan Mănucă, Eseiști de ieri și de azi, CL, 2000, 10; Ioan Moldovan, Oboseală existențială, sfială poetică, F, 2000, 11-12; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 84-87; Grigurcu, Poezie, I, 427-428, II, 389-394; Emil Iordache, Cărțile de pe masă, Iași, 2000, 139-148; Marius
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
, Petre (8.VIII.1903, Tăutești, j. Iași - 29.XI.1978, Iași), poet, traducător și eseist. Este fiul Elenei (n. Botez) și al lui Petru Stați, mic comerciant. Își face studiile la Liceul Național și la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, absolvita în 1926. A fost profesor la Soroca, la Liceul „Ion
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
STANCU, Valeriu (27.VIII.1950, Iași), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Eugeniei (n. Moisiu-Siminic) și al lui Ioan Stancu, inspector CFR. În orașul natal frecventează școala elementară (1957-1965), apoi cursurile Liceului „Mihail Sadoveanu” (1965-1971). Ulterior practică diverse meserii, precum cea de sobar, hamal, cantaragiu, zugrav. Din 1976
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
STATI, Șerban (25.I.1938, București), eseist și traducător. Este fiul Angelei Stati (n. Antonescu) și al lui Nicolae Stati, ambii ingineri. Urmează la București cursul primar la Școala nr. 1 - Mântuleasa, apoi Liceul „Mihai Viteazul”, absolvit în 1954, și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
SORESCU, Radu (20.VIII.1964, Craiova), poet, dramaturg și eseist. Este fiul Constantinei Sorescu (n. Avram) și al scriitorului George Sorescu, profesori universitari. Învață la Liceul de Filologie - Istorie din Craiova, perioadă în care scrie versuri, poeme dramatice și debutează cu poezii în revista liceului. Urmează cursurile Facultății de Filologie
SORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
, Dumitru (14.XII.1932, Galați - 10.II.2003, București), dramaturg, prozator și eseist. Este fiul Esterei (n. Capmare) și al lui Iacob Solomon, funcționar. Urmează la Bârlad școala primară, apoi Liceul „Gh. Roșca Codreanu” (1944-1951), absolvind în 1955 cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea din București. Până în 1962 este redactor la „Gazeta literară
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
, H.[enric] (21.IX.1875, Botoșani - 19.II.1951, București), eseist, teoretician și critic literar. Este fiul Rebecăi și al lui Leibis Sanelevici, comerciant. Ambii bunici erau rabini, iar mai mulți frați ai lui S. se vor ilustra în diverse domenii ale culturii. Urmează școala primară și primele cinci clase liceale
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
scrisului convenabil și ușor accesibil, S. traduce, între altele, povestiri de Francisc Munteanu. Treptat își impune exigențe crescânde, ajungând - împreună cu cei interesați de revitalizarea literaturii - în miezul procesului de receptare a liricii universale contemporane. Fiind el însuși poet, prozator și eseist, această experiență îl leagă de personalități din generația sa. Încearcă - înainte și după plecarea din țară - să promoveze scrierile lor prin traduceri, prin recomandări și consilieri în mediul redactorilor, al editorilor, ca și prin comentarii critice, eseuri etc. Un atașament
SCHLESAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
Dimitrie Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, Mihail Sadoveanu (omagiat, la împlinirea a optzeci de ani, de Mihai Ralea, Zaharia Stancu, Paul Georgescu). Semn al relativei deschideri culturale din deceniul 1965-1975, binevenită, dar nu lipsită de ambiguități, este publicarea unor comentarii semnate de eseiști, critici și istorici literari precum Șerban Cioculescu (Critica și etica literară, Despre accesibilitatea literaturii), Al. A. Philippide (Universalitatea literaturii) ori de alții care vor deveni, nu peste mult timp, prestigioși: Nicolae Balotă (Actualitatea eseului), Edgar Papu (Inovație și continuitate în
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
pentru Paul Zarifopol. În Constelații literare (1998) se oferă, între altele, suma unei exegeze întinse pe câteva decenii. Sunt explorate teza de doctorat a lui Zarifopol - pe care S. o descoperă - și dosarul examenului, se comentează formația filosofico-literară germană a eseistului etc. Sub raportul editării, ultimii ani îi permit publicarea „textelor cenzurate”, revelând în Zarifopol un adversar lucid și tenace al totalitarismelor de orice culoare și în primul rând al celui roșu. Cercetătorul pasionat al memorialisticii a dat el însuși la
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
, Moses (8.XII.1857, Iași - 11.X.1943, București), folclorist și publicist. Se trage dintr-o familie (tatăl Benjamin, frații Elias și Wilhelm) cu înclinații literare și preocupări istorico-filologice. Cel mai cunoscut va deveni nepotul său, poetul și eseistul B. Fundoianu, pentru care, după propria-i mărturisire, bogata bibliotecă moștenită de la bunic a avut un rol decisiv în formarea sa. După absolvirea liceului, la Iași, unde îl are învățător pe Ion Creangă, S. frecventează cursurile Facultății de Litere și
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
, Constantin (29. VIII. 1945, Bahna, j. Neamț), eseist și editor. Este fiul Mariei (n. Movileanu) și al lui Neculai Schifirneț, țărani. Urmează școala elementară la Bahna (1952-1959), Liceul „G. Bacovia” din Bacău (1959-1963), apoi Facultatea de Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1963-1968). Ulterior va lucra
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
, Ion (27.XII.1911, Peștișani, j. Gorj - 19.VIII.1985, Craiova), poet, eseist și traducător. Este fiul Anei și al lui Nicolae Schinteie. Rămas fără tată la șase ani, S. este crescut la orfelinatele din Târgu Jiu și Craiova. Urmează Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu și Colegiul Național „Carol I” din Craiova
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
, Christian W. (11.XI.1951, Brașov), poet, eseist și traducător. Este fiul Gisellei (n. Engel), croitoreasă, și al lui Friedrich Wilhelm Schenk, economist, un timp director de mină. Face cursul primar la Vulcan, apoi învață la Codlea, luându-și bacalaureatul târziu, în 1973. Lucrează în răstimp ca operator
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
SECHEȘAN, Gheorghe (24.VIII.1956, Orșova), prozator și eseist. Este fiul Eleonorei Secheșan (n. Foltea) și al lui Gheorghe Secheșan, funcționari. A urmat liceul la Reșița (1971-1975) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, secția română-franceză (1976-1980). Lucrează ca profesor de limba și literatura română la școli generale
SECHESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289595_a_290924]
-
PREDA, Marin (5.VIII.1922, Siliștea Gumești, j. Teleorman - 16.V.1980, Mogoșoaia), prozator, eseist și traducător. Este fiul Joiței Preda și al lui Tudor Călărașu, din a doua căsătorie, nelegalizată pentru a-și păstra, fiecare, lotul de pământ primit la sfârșitul războiului (Joița Preda, ca văduvă de război). Tatăl are din prima căsătorie trei
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]