16,546 matches
-
aveam curajul să privesc partea inferioară a corpului ei de acum, care se termina cu picioarele carbonizate, dar sunt sigur - sau aproape sigur - că știu ce-aș fi văzut." Urmează un pasaj amplu în care se dezvoltă un fel de eseu jumătate senzual, jumătate hermeneutic despre practica și semnificația sărutului în locul pe care savantul nu mai are curaj să-l privească. Hermeneutică oarecum de joasă calitate, în deplină consonanță cu motto-ul din Vasile Lovinescu, un autor se pare iubit de
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
26 noiembrie 1946 (uitase, deci, de episodul din 1944 semnalat mai înainte) și citindu-i două nuvele, exclamă către vechiul său prieten: "Am citit Ochii reflectați și Ceasornicul din turn. Astăzi voi ataca restul. Saturate de gînd: acesta e cuvîntul... Eseurile unui filosof cutreierate de o undă de poezie. E uluitor cum vechea temă romantică a oglindei, capătă, în regia dumitale, o valoare nouă. Ca în matematică, unde nu se inventează atîtea concepte noi, cît se rafinează unele vechi. Am citit
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
găsit locul său umbros. Dl Mircea Braga, coleg de generație, a avut fericita idee de a restitui acest unic volum al lui Oscar Lemnaru. Și i-a adăugat, lăudabil, în sumar, o addenda constînd în fragmentul de roman neîncheiat și eseuri strălucitoare, inclusiv unul, intitulat chiar Romanul fantastic. Dl Mircea Braga a făcut, prin restituirea întreprinsă, o faptă de istoric literar demnă de toată lauda. Iar studiul introductiv e învățat, pătrunzător, călăuzind fericit lectura. Oscar Lemnaru, Omul și umbra. Ediție îngrijită
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
să-i retezăm aspirațiile". Chiar credeți că naționalismul românesc e un lucru atât de îngrozitor încât trebuie "retezat"? Nu e oare exagerat sau incorect să învinuim o națiune întreagă pentru comportamentul câtorva? T.J.: Nu sunt pentru "retezarea" naționalismului. Așa cum cititorii eseului meu despre Europa știu, văd drept unul dintre riscurile proiectului actual al Uniunii Europene în chiar incapacitatea ei de a le oferi europenilor vreun sentiment al identității sau colectivității ca substitut al națiun-ității ș5ț la care trebuie să renunțe. în
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Uniunea Europeană în același timp cu Ungaria și cu celelalte țări -, dar el spune acest lucru doar în speranța că includerea României va încetini procesul sine die? România va avea întotdeauna astfel de prieteni... D.R.P.: V-ați gândit vreo clipă în eseul dumneavoastră să minimalizați importanța creștinismului pentru români? După cum știți, luptându-se vreme de secole cu otomanii, românii au păstrat religia drept o importantă trăsătură europeană, recunoscută ca atare chiar de către opresorii lor. Turcii au îngăduit în mod excepțional Moldovei și
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Dar în loc să admită realitatea, mulți dintre comentatori s-au ridicat doar împotriva dumneavoastră. Iar acolo unde ați greșit sau trecut cu vederea un anumit detaliu istoric, ați fost proscris nu numai pentru acea omisiune anume (sau omisiuni), ci pentru întregul eseu. Traducerea în românește a articolului a făcut ca aceste lucruri să fie și mai greu de înghițit. Ca să eliminăm orice alte neînțelegeri, care ar fi, domnule Tony Judt, esența articolului dumneavoastră, dacă ar fi să-l rezumați în zece sau
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
comune ale vieții publice din Europa Occidentală (dar care n-au fost astfel cu doar două generații în urmă). Și că, drept consecință, intelectualii români vor abandona starea de nesiguranță provenită din centrarea pe sine, aceea care face dintr-un eseu ca atâtea altele al unui autor din New York, publicat într-o revistă de limbă engleză, o cause célèbre națională... New York, decembrie 2001 Traducere și note de Mircea Mihăieș * Pentru a evita eventuale confuzii și speculații, precizăm că titlul interviului este
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Pound (1885-1972). Unul dintre marii poeți ai secolului XX. Născut în Statele Unite și emigrat în Anglia, a fost un "ferment" esențial al modernismului european și american. Dintre volumele sale cele mai cunoscute amintim "Hugh Selwyn Mauberley" și "Cantos", precum și numeroase eseuri dedicate poeziei medievale provensale și italiene, dar și contemporanilor săi James Joyce sau T.S. Eliot. 8 T.S. Eliot (1888-1965). Poet, critic și dramaturg, născut în Statele Unite. Poemul său, "The Waste Land", este una dintre marile izbânzi ale poeziei moderniste, iar
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Papahagi, Ion Pop, Mircea Muthu) au rămas editorii noștri activi, la care, în decurs de cîteva decenii, așadar, s-au alăturat prea puține nume noi. Absolvenții facultăților de Litere din promoțiile mai recente preferă o ,,carieră literară", în poezie, proză, eseu, traduceri; explicațiile sînt numeroase și ele au făcut obiectul unor nu puține dezbateri în presa noastră culturală. Dar Z. Ornea are dreptate să invoce exemplul strălucit al acelei ,,școli" și din alte pricini: cîți dintre editorii amintiți de Z. Ornea
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
spune, alternativa (singura!) de a frecventa zilnic (și cu folos) sălile de lectură ale bibliotecilor (unde media de vîrstă a cititorilor e în continuă creștere) - iată cîteva motive pentru care meșteșugul versificării, însăilarea unor povestiri sau a unei cărți de eseuri sînt preferate de tinerii filologi; sigur că nu am în vedere aici pe cei realmente talentați, care - s-ar putea zice - au vocație pentru literatură (dar n-a fost și Perpessicius, întîi, un ,,literator"?). Apoi, mă întreb, de cîtă atenție
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
o sintagmă prin care Mircea Iorgulescu caracteriza, în 1985, activitatea literară și culturală a lui Z. Ornea. Cronicarul edițiilor face dreptate muncii ostenitoare a unor cercetători deloc răsfățați de critica de întîmpinare (dar parcă numai de ea? Cîte cărți de eseuri inteligente despre opera lui Eminescu, Maiorescu, Rebreanu, Negruzzi, Asachi, Dosoftei, Bolintineanu nu s-au scris fără a se aminti măcar într-un colț de pagină numele celui care a pus la dispoziție instrumentul de lucru, ediția critică?!). Așa încît nimic
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
poate vreun producător luminat va citi cartea de acum a lui Caius Dobrescu și se va gîndi o clipă ce extraordinar purtător de discuții adevărate ar fi autorul în cauză. Pentru că efectiv asta e impresia cu care rămîi după ce parcurgi eseurile din ultimii ani ale lui Caius Dobrescu: realitatea românescă recentă e interesantă într-un fel de care aproape uitasem, e atît de interesantă încît pentru a o discuta așa cum face Caius Dobrescu merită să rămîi în România. Cum reușește? în
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
în literatură. Alcătuirea însăși a acestui volum arată ca un contract bine gîndit cu cititorul. Pe de-o parte pentru că autorul e consecvent cu sine și în ultimii zece ani din care datează (și datează și la propriu, în volum) eseurile sale nu pare să-și fi schimbat identitatea politică și intelectuală. Eseurile au așadar în primul rînd o consecvență de judecată. Pe de altă parte, pentru că împărțirea lor pe capitole nu e arbitrară, nu e o găselniță editorială, ci o
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
gîndit cu cititorul. Pe de-o parte pentru că autorul e consecvent cu sine și în ultimii zece ani din care datează (și datează și la propriu, în volum) eseurile sale nu pare să-și fi schimbat identitatea politică și intelectuală. Eseurile au așadar în primul rînd o consecvență de judecată. Pe de altă parte, pentru că împărțirea lor pe capitole nu e arbitrară, nu e o găselniță editorială, ci o reală ordonare tematică. Primul dintre ele, Elemente pentru o contracultură, reunește eseuri
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
Eseurile au așadar în primul rînd o consecvență de judecată. Pe de altă parte, pentru că împărțirea lor pe capitole nu e arbitrară, nu e o găselniță editorială, ci o reală ordonare tematică. Primul dintre ele, Elemente pentru o contracultură, reunește eseuri despre cultura alternativă a anilor '80, care, după părerea autorului, n-a devenit centrală după căderea comunismului. Mulți din tabăra frustraților de activismul reprezentanților generației '80 n-ar fi de acord cu asta. Victoria pe care o aștepta Caius Dobrescu
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
ideilor liberalismului clasic (Dl H.-R. Patapievici) - și lista rămîne, evident, deschisă." Cîtă iconoclastie înviorătoare se ascunde în spatele numirilor suav interbelice cu apelative de politețe nu e greu de văzut. Sînt de așteptat însă răspunsurile pe măsură. îndelung analizate în eseurile lui Caius Dobrescu mai sînt: rolul cultural al generației '60 și înțelesul reducționismului estetic, retragerea în cultură a intelectualilor marxiși și absența în consecință a criticismului din acestă direcție, atitudinea "contemplativă" în raport cu ierarhia intelectuală oficială încurajată de educație după '89
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
proastă. Nu conta. Eram eu destul de inteligent pentru amîndoi" și, cînd actul eroic de a spune adevărul în ziarele străine îi e comentat nefavorabil la o petrecere, se răzbună în gînd pe provocatori: "Odată, m-am gîndit, voi scrie un eseu despre tipurile fundamentale de diversiune". Horațiu din Amfitrion e un Rogulski mai scund și cam gras, de o impertinență mai cu lustru și consumator de băuturi mai scumpe - în aceeași cantitate impresionantă, totuși. Marchievici, eroul unei povești-în-poveste-în-poveste, e un fel
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
Ierunca, Constantin Noica, Emil Cioran, Andrei Pleșu, Mihail Sebastian, Horia Bernea. "Marcat" este puțin spus - fiecare dintre aceștia au însemnat evoluție culturală și spirituală. Există și o intrigă în toată această "declarație de iubire" - ea este vizibilă mai ales în eseul despre Noica. Acolo cititorul poate identifica un gust amar care contaminează "exercițiile de admirație". Noica a intuit perfect problema pe care cei doi, Liiceanu și Pleșu aveau s-o înfrunte - pericolul de a renunța la cultură. Liiceanu scrie: "Pe scurt
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
întîlnirea excepțională s-a transformat în regulă. Se găsesc în Jurnal multe pasaje care favorizează această ultimă interpretare - și atunci se estompează calitatea literară. Este incredibil că o carte foarte frumoasă s-a putut transforma în manifest. Revenind, în același eseu despre Noica, găsim și un alt păcat al portretizărilor: sărăcia argumentelor. Liiceanu susține că Noica ar fi "șansa unui început de istorie a filosofiei românești" și că, deocamdată, este un turn solitar, care nu a intrat în "dialog" cu un
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
bună parte și de muzica lui Badalamenti - o poveste ambiguă în care destinul și hazardul își dau mîna cu liberul arbitru. ,, Realitatea nu există. Noi trebuie să o inventăm" este sloganul-filosofic - dacă pot să mă exprim așa - al unui film eseu, dificil de urmărit pentru cine nu prizează posibila filmicitate a teatralității. Atu pe care-l exploatează cu imaginație debordantă Antoinetta Angelidi în Hoț ori Realitate - temerară tentativă de reiterare a motivelor tragediei antice, a întregii filosofii grecești raportate la prezent
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
cantitativă a operei ori bogăția speculativă și aplicativă a articulațiilor ei contează în primul rînd (T. Maiorescu are o operă și mai restrînsă, compusă, vai, spre scandalizarea posibilă a domnului Adrian Marino, nu din vaste ,,sinteze" și enciclopedii, ci din eseuri, ,,foiletoane", polemici, discursuri, note, scrisori), ci importanța sa într-o epocă, rolul pe care-l joacă în orientarea acesteia. Cu toate că nu e cu neputință să fim corectați de posteritate, ne îngăduim a susține în continuare că ,,estetica" se înfățișează ca
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
articole apărute în diverse publicații nespecificate din ultimii ani. Lucrul e evident pentru cei care își amintesc să fi citit cîteva din aceste texte în diverse ziare, altfel autorul nu le circumscrie spațial și temporal, lăsîndu-le cumva o independență de eseu oricînd valabil. Nu se poate ști deci cîte dintre ele au apărut anterior, cîte sînt poate scrise în vederea acestui volum, munca de arhivistică ar fi grea, mai ales că Alexandru George n-a fost niciodată omul unei singure reviste, dimpotrivă
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
participat la mitingurile organizate de grupările marxiste (fapt pe care astăzi îl dezaprobă cu vehemență), l-a cunoscut pe Tzvetan Todorov a cărui soție este de mai bine de douăzeci de ani. Scrie în franceză și/sau engleză; primele volume (eseuri și romane) le-a publicat la Editions du Seuil iar ultimele la Actes Sud. Romanele sale au în comun structura binară: ,,jurnalul" textului alăturat textului propriu-zis dar și problematica dublului, a ,,gemenilor", (,,Les Instruments des ténèbres" a obținut Prix Goncourt
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
un an, zvîrlind cît colo uzanțele lumii civilizate, va provoca măcelul celui de al doilea război mondial. Dl Dumitru Hîncu a tradus și adnotat excelent acest jurnal al Marthei Bibescu. I-a adăugat o addendă alcătuită din cîteva studii și eseuri ale d-sale legate, toate, de personalitatea fascinantei Martha Bibescu. E o ediție care merită citită. Martha Bibescu, Jurnal berlinez '38. În românește, note și Addenda de Dumitru Hîncu. Editura Vivaldi, 2001.
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
Cronicar Enervantul Tony Judt Nici n-a apărut bine în The New York Review of Books și în românește, în revista noastră (nr. 44) eseul lui Tony Judt The Bottom of the Heap, și el a provocat reacții dintre cele mai iritate. Iritarea este tonul lungilor intervenții ale domnilor Mircea Iorgulescu și Andrei Brezianu din revista 22 (6-12 nov.), unde însoțesc fragmente din eseul cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]