1,930 matches
-
democrației, însă cele două țări se sprijină pe societăți civile fragile. Iar o societate civilă slabă înseamnă că o consolidare a democrației devine dependentă în special de elitele politice, de instituții și de funcționarea economiei de piață. Concluzii Tranziția societăților est-europene de la comunism la capitalism a fost un proces marcat de numeroase incertitudini. După ce euforia prăbușirii regimurilor autoritare comuniste a dispărut, constrângerile economice și sociale au modelat calea urmată de fiecare țară din regiune și au demonstrat că doar punctul de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
însă suficient. Pentru că cetățenii nu doresc doar democrație, ei doresc o democrație eficientă. Ei își doresc puterea politică pe care democrația presupune că se bazează. Aici intervine participarea voluntară, în procesul de transformare a rolurilor dependente pe care cetățenii statelor est-europene le-au deprins în timpul regimului comunist. Participarea trebuie să transforme aceste roluri și să-i predispună la cooperare, care este o resursă politică mai valoroasă. Împreună, cetățenii pot începe să facă presiuni pentru funcționarea eficace a sistemului politic, implicându-se
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
3.1. Participarea politică și funcțiile sale democratice / 97 3.2. Declinul sau transformarea activismului politic în societățile occidentale / 101 3.3.Participare politică și societatea civilă în noile societăți post-comuniste / 123 3.3.1. Societatea civilă în noile democrații est-europene / 124 3.3.2. Participarea politică în România / 134 3.3.2.1. Dimensiuni ale participării / 134 3.3.2.2. Cine participă în România? / 139 3.3.2.3. Protestul în România: valori post-materiale sau doar nemulțumire? / 141 Capitolul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
un cumplit masacru asupra evreilor români, polonezi, unguri sau ruși sub regimul nazist uneori cu complicitatea celorlalți, alteori doar cu tăcerea lor vinovată, există și un gulag unde actanții sunt comuniștii sovietici iar pătimiții sunt cei sub jugul sovietic, aceiași est-europeni. „Arhipeleagul Gulag” este scris de martorul Soljenițîn ce gustă nemijlocit din senzațiile de neuitat ale morții. Poate tocmai datorită acestei vecinătăți cu moartea, scriitorul expulzat și el în Occident asemeni lui Șafran, nu va mai practica nici curtoazia, nici compromisul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
americane, sensul vieții. Pensionarii se întorc disperați la lucru, lucrul le oferă terapie, sens. Asta crede Radu Pavel Gheo. Modul cum sunt văzuți banii de scriitorul timișorean adăstat o vreme în Iași, face toți banii. Este în neregulă pentru un est-european să se arunce în cheltuieli. Aici flerul îi funcționează ireproșabil. Banii electronici au înlocuit banii materiali, cash. Banii au devenit o abstracțiune. Cardul de debit și cardul de credit sunt marile păcăleli ale sistemului. Alergi prin magazine după reduceri, cumperi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fi profesor de engleză în Washington. Și atunci? Ce-i lipsește? El, care e un critic vehement și care nu iartă metehnele societății românești, cum de acceptă să revină? În Românii e deștepți, Radu Pavel Gheo disecă necruțător această societate est-europeană cariată de vicii. Și atunci, de ce se întoarce din cea mai bună lume posibilă? Istoricul Adrian Cioroianu îi profețise. Se întreabă și el ce anume din structura lui e inaderentă la mecanismul celei mai bune dintre lumile posibile? America este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sa serie), într-un domeniu nou, încă puțin frecventat. Aspectul de popularizare, în sensul bun al cuvântului, nu poate fi nici el omis. în plus, autorul introduce în discuție și o a doua serie de referințe, la fel de necesare: central și est-europene. Este de mirare (și de regretat) cât de puțin se cunoaște la noi din reflexia politică a țărilor foste comuniste. Câte ceva se publică în traduceri, doar în 22, Sfera politicii și, recent, în Polis. Or, numai în acest mod, comparat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a convinge și bobul de mazăre recalcitrant, care se lăsă în final ridicat de furculiță către un destin ce, după observația lui Ian, ar fi putut fi încă și mai vitreg. E de crezut că resemnarea ar fi permis episodului est-european al afacerii să alunece benefic și definitiv în uitare dacă firul povestirii s-ar fi desfășurat, într-adevăr, până la capăt. Dar povestirile nici nu încep și nici nu contenesc la soroacele hotărâte de oameni; în mâna lor predispusă prestidigitației, ghemul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Uniune Sovietică. Restricțiile impuse de Kremlin via KGB au fost deseori atât de aberante, încât la un moment dat Occidentul s-a văzut obligat să recurgă la gesturi de tristă reciprocitate. Sastisit să vadă Moscova (și mulți dintre aliații ei est-europeni) stabilind reguli draconice, la un moment dat Washington-ul a răspuns cu o monedă despre care a fost greu de înțeles dacă era numai una punitivă ori implica și o doză substanțială de persiflare. Dacă orașe ca Washington-ul și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de economia supercentralizată, au fost constrânse la o competiție dură, în care miza era atragerea investitorilor internaționali. Competitorii pentru fonduri internaționale erau atât din țări cu avantaje economico-sociale îndelung probate (piețele vest-europene), cât și din piețe ale țărilor central și est-europene, foste comuniste. Strategiile de promovare a oportunităților adoptate de către guvernele țărilor postcomuniste au avut în mare măsură succes: în loc să meargă în Asia sau Africa, mare parte dintre companiile multinaționale au venit să prospecteze noul El Dorado din fostul bloc comunist
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Africa, mare parte dintre companiile multinaționale au venit să prospecteze noul El Dorado din fostul bloc comunist. Multinaționalele au adus, pe lângă fonduri investiționale, logistică, tehnologii moderne și know how care, împreună, au dinamizat economiile și au obligat țările centrale și est-europene să-și democratizeze societățile. În schimb, companiile multinaționale au descoperit noi resurse economice: surse de materii prime și furnizori, piețe generoase de desfacere și de ofertă de muncă educată și/sau calificată la un preț minimal, legislație permisivă și adesea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
aceștia din țările în care comunitățile evreiești ființaseră timp de secole. Astfel, din cauza valurilor de expulzări, mare parte din evreimea vest-europeană a ajuns în Europa Răsăriteană, unde, în unele perioade, s-a bucurat de un regim mai tolerant. Numeroși evrei est-europeni poartă nume de familie care păstrează amintirea unor locuri din Spania, Italia, Franța, Germania etc., de unde strămoșii lor au fost alungați în evul mediu (Alcalay, Gaster, Benveniste, Perez, Luria; Rappaport/ Rappoport, Șapiro/Șapira, (H)Alper(i)n/Alperowitz/Galperin, Ginsburg
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
dar implică costuri financiare extrem de mari, comparativ cu formele alternative de îngrijire, cum ar fi cele de tipul îngrijirii în familii substitutive, susținerea familiei naturale sau dezvoltarea unui sistem axat pe prevenție. După căderea regimurilor de tip comunist, și țările est-europene s-au înscris, mai lent sau mai rapid, în acest proces. România a înregistrat în ultimii ani, grație unui efort concertat al factorilor de nivel internațional (Grupul la Nivel Înalt, Uniunea Europeană, Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF, USAID etc.), al celor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
proceselor de grup. Memoria socială în contextul integrării europene reprezintă „ingredientul” primordial dacă se dorește constituirea unui spațiu geopolitic real, pragmatic și puternic fundamentat pe principiile democrației și ale respectării drepturilor omului: Uniunea Europeană. Manifestările de tip naționalist ale unor state est-europene trebuie analizate cu maximă atenție în situațiile în care conceptul de „istorie națională” este utilizat ca principal mecanism de condiționare și manipulare. Noua Europă trebuie să-și fundamenteze managementul social și politic cercetând și analizând mecanismele de funcționare socială, istorică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
personalități renascentiste Dante Aligheri, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio -, italienii și-au fixat limba literară încă din secolul al XIV-lea, exemplul lor fiind urmat de celelalte popoare romanice occidentale și, apoi, de popoarele germanice, iar, mai tîrziu, de popoarele est-europene. Consecințele acestei realizări au fost multiple: fiind exprimată în limba înțeleasă de un număr mare de oameni, cultura majoră (de erudiție), științele, filozofia și literatura cultă au cunoscut o difuzare socială apreciabilă și au creat premi-se multiplicate de dezvoltare; literații
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost promovate mult timp și după ce nu a mai existat o pleiadă de învățați care s-o reprezinte. Avînd în parte o evoluție istorică diferită și o dezvoltate culturală deosebită, bazată pe alte profiluri stilistice și pe alte mentalități, zona est-europeană dominată de ortodoxism a conștientizat faptul că se deosebea de Vestul european, care cunoștea un avînt economic și cultural, și a început efortul de a se alinia la nivelul culturii majore cu acesta. Ca atare, popoarele din Estul Europei au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ideile novatoare din această zonă. În acest context, limba latină era considerată și ea un pericol și tot astfel alfabetul latin 26. Ca atare, Marea Schismă din 1054 a produs divizarea profundă a mentalităților, culturii și popoarelor europene. Lumea ortodoxă est-europeană nu a fost însă unitară, pe de o parte, s-a dezvoltat tipul cultural greco-bizantin și, pe de altă parte, tipul cultural slav estic și sud-estic. Bizantinii receptaseră vechea cultură grecească și se considerau continuatorii acestei culturi strălucite, pe care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin excelență și modelul către care trebuie să tindă toate etniile în măsura în care tind să fie considerate europene, nu numai prin ocuparea unui spațiu în Vechiul Continent, ci și prin modul lor de existență. În consecință, aceste secole atestă efortul popoarelor est-europene de a integra valorile occiden-tale, cu conștiința că prin aceasta se apropie de tipul european autentic și de civilizația de nivel superior. În acest context, s-au produs preluări de numeroase elemente lingvistice din limbile occidentale (îndeosebi din franceză, din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a-și cultiva limba. O schimbare radicală în evoluția ideologiei lingvistice a fost produsă prin Școala ardeleană, care a găsit în originea latină a românei argumentul suprem în favoarea destinului european al românilor și, în același timp, specificul lor în spațiul est-european. Reprezentanții acestui curent cultural au indus principiul latinității și ca fundament al dezvoltării limbii române literare, realizînd prin aceasta o similitudine cu situațiile din romanitatea occidentală. Desigur, în condițiile de atunci, ideologia latinistă a devenit și o latură a conștiinței
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
caracterizată de un etos ultranaționalist care astăzi nu-și mai are locul în Uniunea Europeană, Constituția lui Antonie Iorgovan a fost, din păcate, așa cum afirma un reputat specialist, profesorul Bruce Ackerman 6, o simplă notă de subsol în contextul revoluției liberale est-europene. "Respectul pentru valorile constituționale nu se negociază. El este o temelie a libertății", spunea de curând Ioan Stanomir 7, unul dintre cei mai buni specialiști pe această temă pe care-i avem în clipa de față. Mă simt pe deplin
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
neașteptat, societatea româneasca începea o lungă ucenicie a libertății pentru care era puțin pregătită, ca urmare a celor patru decenii de regim comunist, în care monopolul Partidului asupra întregii vieți sociale și politice a țării fusese total. Spre deosebire de alte țări est-europene, în România anului 1989 societatea civilă era aproape inexistentă, competiția politică abia începea să se structureze, odată cu noile partide politice, care aveau o slabă infrastructură și o minimă experiență în sfera politicii. Două decenii ne despart astăzi de momentul fondator
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
politice care au împiedicat o dezbatere colectivă rațională asupra semnificației și limitelor proiectului ce avea sa fie votat de cele două Camere ale parlamentului și supus, ulterior, unui referendum lipsit de sens, în decembrie 1991. În mod paradoxal, singurele țări est-europene care s-au grăbit să adopte o Constituție au fost România și Bulgaria, adică tocmai statele care au inaintat cel mai puțin pe calea reformelor politice și economice în anii '90. De aici și sentimentul (din păcate, justificat) că ceea ce
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fi demis de drept. Referendumul inițiat de cetățeni. O modalitate de sporire a legitimității în politica românească Sergiu GHERGHINA Nivelul de încredere al populației în instituțiile politice naționale (parlament, guvern, partide politice) este unul scăzut în întreaga regiune central și est-europeană. Scepticismul general nu este observat doar la începutul perioadei de tranziție către democrație, ci persistă de-a lungul întregii perioade postcomuniste. De exemplu, sondajele anuale (Eurobarometrele) realizate de Comisia Europeană în statele membre indică faptul că, în medie, în ultimul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
epurare" uneori fără discernămînt. Punctul culminant al ororilor a fost atins totuși de Germania hitleristă, unde lagărele de exterminare cu camerele de gazare și crematoriile lor, experiențele monstruoase efectuate pe "cobai" umani de către "medicii morții", răpirea de către SS pe teritoriile est-europene a unor copii considerați "elemente ariene pure", copii supuși dresurii barbare a "Ordinului Negru", utilizarea sistematică a torturii de către Gestapo, rămîn simbolurile degradării conștiinței umane și ale crimei absolute împotriva umanității. În sfîrșit, se poate afirma că decăderea Europei, începută
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
secoli scurși, niște cărturari români i-au confirmat ideile, i-au augmentat convingerile asupra vieții și culturii. Ar fi fost de prisos probabil, nici nu știu dacă auzise în vremea lui de unele scrieri și personaje trăitoare în zona țărilor est-europene, inclusiv în România. Important este că un Constantin Noica, Dinu Pillat, Sergiu Al-George sau N. Steinhardt au reflectat și ei asupra dozării severității cu înțelepciunea și armonia prin intuiții și studii râvnitoare. Și cum s-ar putea vedea o Cetate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]