4,858 matches
-
Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind la sărăturarea solurilor de aici. Dintre speciile halofite petru zona cercetată putem aminti: brânca (Salicornia herbacea), săricica (Salsoa soda (ruthenica)), pelinul (Artemisia absinthium), pelinița (Artemisia austriacă), limba
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare, unde este ocrotit un făget secular.Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți ai Bahluiului. Acest făget, situat la o altitudine cuprinsă între 410470 m, are o expoziție estică, nord-estică și sud-estică. Reprezintă cel mai estic codru secular și cuprinde două etaje de arbori: etajul superior are vârsta de 180 ani (33 m înălțime și 7076 cm în diametru), iar cel inferior are vârsta de 95 ani (27 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți ai Bahluiului. Acest făget, situat la o altitudine cuprinsă între 410470 m, are o expoziție estică, nord-estică și sud-estică. Reprezintă cel mai estic codru secular și cuprinde două etaje de arbori: etajul superior are vârsta de 180 ani (33 m înălțime și 7076 cm în diametru), iar cel inferior are vârsta de 95 ani (27 m înălțime și 36-40 cm în diametru). Alături de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău-Cotnari și în partea estică a acesteia, condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Pe lunca râului Bahlui precum și pe văile interioare mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
păduri de șleau (șleau de deal cu gorun și fag; șleau de deal cu stejăreto șleau cu gorunete). (I.C.S.A. Roman 1995). Brune argiloiluviale pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în zona Humosu (pe versanții estici ai D Tudora), unde formează un complex ce însumează circa 1.500 ha, dar și câteva insule mai mici în zona Cotnari și Deleni. Altitudinea variază între 320 m și 550 m, predominant pe versanți semiînsoriți și însoriți, slab înclinați
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este reprezentată de Dealul Mare-Hârlău (cel mai impunător masiv din sud-estul Podișului Sucevei), format din doi lobi inegali între care s-a sculptat bazinul superior al Bahluiului. Culmea vestică mai dezvoltată, este dominată de Dealul Tudora (587 m) iar cea estică, mai redusă, este reprezentată prin Dealul Holmului (556 m). Culmea Dealul Mare-Hârlău, se desfășoară între Valea Siretului și Câmpia Moldovei pe o lungime de circa 25 km, de la nord-vestul Platoului Aliciurilor până la Valea Măgura-Cotnari (pentru regiunea aflată în studiu). Ea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și pietrișuri bine rulate. În plus, în construcția lor, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci rupte) de gresii și microconglomerate care arată clar că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în masă. Prin orientarea sa estică și sud-estică "Coasta de tranziție" are posibilitatea să recepționeze anual, în medie circa 116 kcal/cm² și să înregistreze aproximativ 2.000 ore de strălucire a soarelui; ca urmare a temperatura medie anuală a aerului oscilează între 8°și 8
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Scobinți, Poiana Mărului, Buhalnița, Cotnari. Din punct de vedere bio-pedo-geografic "Coasta de tranziție" constituie domeniul de interferență a zonei forestiere cu cea a silvostepei. Aici se întâlnesc câteva areale cu păduri de amestec (fag, stejar, carpen, gorun, jugastru) în partea estică a Dealului Cătălina și a Dealului Litenc, în Dealul Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari suprafețe cu pajiști dominate de asociații cu păiuș. Pe aceste suprafețe cu înclinări slabe și moderate, pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Coastei de tranziție" (localitățile Zagavia, Fetești, Buhalnița, Cotnari) și este dominată de forme sculpturale cu o fragmentare și o energie mai accentuată, acer reflectă activitatea intensă a factorilor exogeni desfășurată în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte de la vest. Pe flancul estic și pe fundul depresiunii predomină însă relieful de acumulare aluvială, coluvială și proluvială (V. Băcăuanu, 1968) . În interiorul său, la nivelul șesului Bahluiului, altitudinile absolute oscilează între 102 m la Cotnari și 137 m la Hârlău. Relieful de acumulare de pe fundul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău și în partea estică și sud-estică a acesteia, condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Culturile de pomi fructiferi și parțial viță
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Culturile de pomi fructiferi și parțial viță de vie valorifică deosebit de rentabil ,,Coasta de tranziție a Dealului Mare “ , cu o expoziție estică -sud-estică, unde condițiile pedoclimatice sunt favorabile . Pomicultura reprezintă o preocupare străveche a locuitorilor din zona cercetată, s-a practicat și se practică atât în gospodăriile populației cât și în plantații pomicole sistematizate și specializate. Livezi întinse de meri , peri , nuci
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
infrastructurii din mediul rural, astfel încât să se poată asigura o creștere economică a acestor zone și condiții de viață decente pentru populație. În Regiunea Nord Est există zone cu deficit de vegetație forestieră. Acest fenomen este mai pregnant în jumătatea estică (Podișul Moldovei). În zona montană din vest, versanții afectați de defrișările necontrolate au accentuat efectele negative ale căderilor masive de precipitații (inundațiile din anii 2004 și 2005), determinând pagube materiale însemnate și pierderi de vieți omenești. S-a definit ca
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
formare și de răspândire a culturii sarmatice, informațiile arheologice pledează pentru o localizare a acesteia în regiunile de la Volga și Ural, deși opinii privind alte amplasări continuă să fie avansate. Datele mai vechi legau sfârșitul culturii Karasuk, care ocupase regiunile estice ale culturii Androvo, retrasă mai spre vest, de apariția în zona Minusinskului a nomazilor sarmați, care pun capăt culturilor pastorale și agricole din stepa siberiană, la un moment ce poate coborî până la nivelul secolelor XII-XI î.Hr., dată care este, totuși
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
morminte dintre Samara și Ural se distinge de grupa vestică prin unele detalii de ritual funerar și piese de inventar, ocupând teritoriul regiunii Orenburg și întizându-se până în zona orașului Aktubinsk iar la nord până la limita orașelor Kuibîțev și Celeabinsk; limita estică nu a putut fi precizată până în prezent. Mormintele acestui grup sunt atribuite în special sauromaților orientali, respectiv proto-aorșilor (secolele VI-IV î.Hr.), legați genetic de lumea sako-massageților de pe țărmurile Mării Aral. În sânul acestui grup estic au apărut, încă din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Kuibîțev și Celeabinsk; limita estică nu a putut fi precizată până în prezent. Mormintele acestui grup sunt atribuite în special sauromaților orientali, respectiv proto-aorșilor (secolele VI-IV î.Hr.), legați genetic de lumea sako-massageților de pe țărmurile Mării Aral. În sânul acestui grup estic au apărut, încă din secolul al V-lea î.Hr., elementele constitutive ale culturii Prohorovo, care, în secolul al IV-lea î.Hr., va fi pe deplin conturată și va dura până la sfâșitul secolului al II-lea î.Hr. Principalii ei purtători sunt
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
meotică, în care sunt atestate acum înmormântări cu orientarea defuncților cu capul spre vest, caracteristică tipic sauromată, transmisă mai departe de siraki. Descoperirile arheologice arată că sirakii au pătruns și în bazinul râului Terek și al afluentului său, Sunia, din partea estică a Caucazului de Nord, astfel încât întreaga zonă este dominată în această perioadă de sarmați, secondați de meoți. După o perioadă obscură, în secolul I d.Hr. sunt semnalați în sectoarele centrale și estice ale Caucazului de Nord triburile alanilor, cărora
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Terek și al afluentului său, Sunia, din partea estică a Caucazului de Nord, astfel încât întreaga zonă este dominată în această perioadă de sarmați, secondați de meoți. După o perioadă obscură, în secolul I d.Hr. sunt semnalați în sectoarele centrale și estice ale Caucazului de Nord triburile alanilor, cărora le sunt atribuite mormintele cu catacombe din necropola "de aur" de la Alkhan-Kala, de pe malul drept al Kubanului, cu un bogat inventar constând din piese de aur și produse lucrate în centrele meșteșugărești grecești
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de către un nou aflux sarmatic de dincolo de Volga, compus din roxolani și aorși, a substratului sirakomeotic existent până atunci în aria respectivă. Cert este că la sfârșitul secolului al II-lea d.Hr., alanii constituiseră deja în sectoarele centrale și estice ale Caucazului de Nord, o puternică uniune de triburi, distrusă de huni între 370 și 375. Impactul hunic dislocă masa alanică, o parte a acesteia fiind împinsă spre sud, în regiunea premontană a Caucazului, zona de rezidență a osetinilor de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
târzii, databile spre sfârșitul secolului I d.Hr. și începutul secolului al II-lea d.Hr., caracterizează necropolele de la Seliște, Bocani, Cuconeștii Vechi I și II, Taraclia II ș.a., etapă care corespunde anihilării ultimelor enclave scitice târzii de către noi afluxuri sarmatice estice, care împing elementele vestice înspre Pannonia. Apariția unei grupe de monumente, incluzând piese de harnașament sofisticate, cu catarame de argint pe care erau dispuse plăci policrome, încrustate cu email, care sunt depuse în morminte cu catacombă datate din secolul al
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
a cărui suprafață este de culoare cenușie. Mormântul nr. 1 datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr. descoperit la Bădragii Vechi în tumulul nr. 20 (din Epoca Bronzului, inclus în aria culturii Jamnaja) a fost găsit în sectorul estic a movilei, la o distanță de 1,70 cm de centru și adâncimea de 0,70 m de suprafață. Groapa mormântului de formă trapezoidală, cu colțurile rotunjite avea lungimea de 1,60 m, lățimea de 0,55-0,70 m și
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
terminate în cârlig de prindere iar cel de al doilea îndoit în formă de „ochi”, dimensiunile fiind de 13,5 cm diametrul, 0,4 cm grosimea barei, 0,2 cm - grosimea capetelor; 24 de astragale (descoperite de-a lungul peretelui estic al gropii, lângă craniu și oasele bazinului, dar și grupate câte 5 lângă peretele vestic al gropii) împărțite în patru grupe: astragale cu marginea stângă sau dreaptă tăiată și șlefuită, astragale fără urme de prelucrare, dar cu unul sau două
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de 0,5 m) a fost descoperit mormântul nr. 1, datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr., în sectorul sud-estic al movilei, la adâncimea de 0,8 m. Groapa mormântului de formă dreptunghiulară, cu o treaptă în partea estică era orientată pe axa N-S, având lungimea de 2,5 m, lățimea peretelui sudic de 1,87 m și adâncimea de 0,7 m. Umplutura gropii era formată din pământ amestecat cu argilă nisipoasă. Scheletul defunctului aparținând unei femei
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cu colțurile rotunjite și orientată pe axa V-E, avea lungimea de 1,9 m și lățimea de 1,2 m. Scheletul defunctului reprezentând un adult, nu au fost păstrate în marea lor majoritate, oasele prezervate fiind recuperate de sub peretele estic al gropii, unde au alunecat. Mormântul nr.2 descoperit în tumulul de lângă satul Costeștii Noi cuprinde obiecte de inventar sarmatic: fragmente de mici dimensiuni ale unei piese din fier descoperite în partea vestică a gropii; două mărgele mărunte și una
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
lemn era orientată pe axa N-S și avea adâncimea de 2,12-2,2 m. Pe fundul gropii funerare, la 1,2 m de peretele nordic, la 0,35 m de cel sudic și la 0,9 m de cel estic a fost găsită o covată realizată dintr-un trunchi de copac, având lungimea de 1,7 m, lățimea de 0,7-0,72 m și înălțimea de 0,15 m și pereții subțiri și invazați cu grosimea de 5-8 cm și
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
și partea de mijloc cu câte un brâu în formă de șnur, piciorul cu striuri orizontale și dimensiunile de 19 cm - înălțimea, diametrul gurii - 12,5 cm și diametrul la baza piciorului - 10 cm; opaiț din bronz găsit lângă peretele estic al camerei funerare, cu rezervorul circular, baza dreaptă, pereții verticali, ciocul semicircular, toarta circulară în formă de panglică, apărătoare de flacără în formă de frunză și fără disc, în partea superioară, dimensiunile fiind de 10 cm - diametrul corpului, 3,5
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]