16,853 matches
-
-ul instituției). 7 Viorel Oancea, Mona Musca, Adrian Cioroianu și Eugen Nicolaescu. 8 Publicată în Monitorul Oficial nr. 420 din 23 iunie 2010. 9 Publicată în Monitorul Oficial nr. 309 din 09 iunie 2012. 10 Radu Preda, Condamnarea comunismului. Dilemă etică a Europei, preluat de pe site-ul www.romaniaculturala.ro, accesat în 3 februarie 2016 (de unde s-au preluat și traducerile rezoluțiilor citate). 11 Între semnatarii inițiatori se aflau și doi europarlamentari români, Călin Cătălin Chiriță și Laszlo Tokes. Declarația a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
autorul îl citează pe istoricul britanic Tony Judt. Bibliografie Studii HUIU, Iulia, "Dezbaterile privind condamnarea comunismului în mediul politic al României postcomuniste", în Caiet documentar: procesul comunismului, apărut sub egida Fundației "Horia Rusu" (3), 2006 PREDA, Radu, Condamnarea comunismului. Dilemă etică a Europei, preluat de pe site-ul www.romaniaculturala.ro Documente Comunicatul către țara al Consiliului Frontului Salvării Naționale, publicat în Monitorul Oficial al României nr.1 din 22 decembrie 1989. Decizia în cauză "Partidul Comuniștilor Nepeceriști și Ungureanu contra României
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
reacții pozitive, pentru că oricât de fidel și cu talent ar povești interlocutorul, ceea ce spune nu poate să recreeze atmosferă așa cum o fac fragmentele din documente, cu limbajul lor de lemn specific epocii. Am fost foarte atent la chestiunile de natură etică, așa cum sunt ele descrise în literatura de specialitate 36, adică la relația mea cu cercetarea, cu subiectul și cu datele pe care le-am avut. De aceea, încă din introducere mi-am prezentat situarea ideologică și relația cu subiectul. Cât
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
decât un surogat al respectului propriu-zis17. Recunoașterea reciprocă nu poate avea loc decât în statul modern, care își tratează cetățenii că egali în fața legii. Iar statul modern, contopire a voințelor individuale în cea generală, rațională, și invers, numit de Hegel "eticul", nu este altceva decât "puterea rațiunii care se realizează că voință"sau "mersul lui Dumnezeu prin lume"18. Libertatea, cu alte cuvinte, care nu poate exista decât în comun, extrăgându-și legitmitatea din recunoașterea celorlalți; libertatea individuală, subzistând pentru sine
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sau "mersul lui Dumnezeu prin lume"18. Libertatea, cu alte cuvinte, care nu poate exista decât în comun, extrăgându-și legitmitatea din recunoașterea celorlalți; libertatea individuală, subzistând pentru sine că moralitate, așa cum o descrie Kant, este contestată de Hegel prin intermediul eticului, al statului: este în interesul nostru că instituțiile să funcționeze cât mai bine deoarece, în epoca modernă, doar prin intermediul lor putem fi cu adevarat liberi, respectându-ne și sprijinindu-ne unul pe altul ca cetățeni. Nu este suficient să fim
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
filosofic care afirmă caracterul unitar al ființei umane. De altfel, premisa teoretică a lui Moravec, că omul nu ar fi altceva decît un mesaj (depozitat într-un ansamblu biologic, dar nu intrinsec acestuia), a fost deseori criticată, atît în planul etic, cît și în cel al politicilor tehnologice ale postmodernității - a se vedea, printre altele, reacția lui N. Katherine Hayles în volumul How We Became Posthuman. Virtual Bodies in Cybernetics, Literature and Informatics, 1999. Chiar și așa, însă, poziția ,informațională" în
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
romane, aduce în discuție prin această ultimă carte (ocolind însă suveran capcanele unui science-fiction trivial) una din cele mai cutremurătoare teme care plutește amenințător în aer și căreia, deocamdată, nici argumentele filozofului german Hans Jonas nu-i pot desluși implicațiile etice: clonajul ființelor umane. În capcanele trivialității cade însă Michel Houellebecq. Cultivîndu-și destoinic obsesiile, scriitorul francez, căruia nu puțini critici îi contestă talentul literar, aruncă pe piață un nou roman intitulat Posibilitatea unei insule. Lansarea s-a făcut la sfîrșitul verii
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
particularități tot atât de distincte și de valoroase. în fine, al treilea motiv este exilul, un fenomen postmodern complex, care obligă la permanente comparații între națiunea proprie și cea adoptivă. Dificultățile autodefinirii, complexele de inferioritate, noile și vechile idealuri de viață, valorile etice, costumele, obiceiurile culinare, ritualurile religioase, atitudinea față de bani, dragoste sau moarte conturează imagologia ca un important dialog între culturi și mentalități. În general, studiile clasice de imagologie reduc imaginile la două categorii: auto-imagini, cele pe care un popor le are
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
studiu, am plecat de la ipoteza că intervențiile efectuate în spațiul public pe această metatemă au, pe termen mediu și lung, potențialul de a schimba echilibre de putere în România, prin dezbaterea și tranșarea antinomiilor referitoare la cadrul legal, instituțional și etic de funcționare a serviciilor secrete într-o societate democratică. Prezentul demers științific, orientat spre campania pentru președinție din 2014, urmărește analiza evoluției itemilor subsecvenți acestei teme, a impacttului media al temei și a efectului acesteia asupra încrederii pe care românii
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
teme de dezbatere publică. Situația s-a cronicizat și permanentizat. Asta inseamna ca intervențiile efectuate în spațiul public pe metatemă în perioada alegerilor au îndeplinit rolul de factor declanșator pentru dezbaterea și tranșarea antinomiilor referitoare la cadrul legal, instituțional și etic de funcționare a serviciilor secrete într-o societate democratică, în general, și în țara noastră, în particular. Pe de altă parte, tezele conspiraționiste capătă consistentă din perspectiva decriptărilor publice a evenimentelor importante, pe fondul slăbiciunii percepute a liderilor politici actuali
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
bază sunt: frame-ul conflictual ce prezintă opoziția dintre diferite interese particularizante existente în orice societate, frame-ul economic ce prezintă tema din perspectiva economică, cel al progresului ce prezintă temele în contextul pozitiv al progresului științific și tehnologic, frame-ul de ordin etic, moral, juridic și cel al personalizării ce prezintă orice tema din perspectiva celor direct afectați de aceasta. Prezente în toate etapele comunicării de masă, frame-urile structurează informația și ajută la procesele de selecție și de prezentare a informațiilor, fiind puncte
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
politică, potrivit Cameliei Beciu o abordare integrată a comunicării ia în considerare atât aspectul instrumental al comunicării politice (comunicarea politică, o relație de persuasiune între interlocutori), cât și pe cel instituțional (comunicarea politică, un sistem alcătuit din resurse tehnologice, condiții etice, profesionale, reglementări normative și convenționale destinate publicității politice)5. Comunicarea integrată cuprinde complexul tuturor modurilor de comunicare ale unui sistem: enunțurile verbale și scrise; elementele vizuale de semnificație precum ținută vestimentară, machiajul, pieptănătura, designul unui logo, culoarea; ritualurile, protocolul, corespondență
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
profunde, să vorbești totuși cu suficiență despre demagogia anticomunistă. A scrie fără ezitare: ŤCeea ce face din anticomunismul și comunismul românești fenomene esențial identice este demagogiať, înseamnă a depăși înfumurat orice limită a minimei decențe". Iar pentru Claudiu Komartin "judecata etică reprezintă doar Ťo dovadă de obtuzitateť și reflexul unor amintiri dureroase la care nu pot renunța o mînă de nostalgici. A face un strop de curățenie în ograda literaturii, pentru a evita repetarea altor nelegiuiri propagandistice, înseamnă a suge cu
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
din aceleași Fragmente autobiografice). Născut, după propria mărturisire, "într-o vreme când principiul național domina toate fluctuațiile sufletului românesc", destinul său de intelectual și poet a trebuit cu necesitate să evolueze în consonanță cu ideea națională, înțeleasă ca un "comandament etic" și estetic: "m-am născut cu pumnii strânși - scrie memorabil poetul pătimirii transilvane -; sufletul meu s-a organizat din primul moment pentru protestare, pentru revoltă, cel mai puternic sentiment care m-a călăuzit în viață și din care a derivat
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
cu pumnii strânși - scrie memorabil poetul pătimirii transilvane -; sufletul meu s-a organizat din primul moment pentru protestare, pentru revoltă, cel mai puternic sentiment care m-a călăuzit în viață și din care a derivat formula mea literară". Programul său etic și estetic, deopotrivă, implică alungarea patimilor personale, indecente în fața suferințelor colective. Opera sa poetică trebuie înțeleasă, la un prim nivel, ca o asumare a istoriei transilvane. O vreme, imediat după 1918, s-a apreciat că poezia lui Octavian Goga ar
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
însăși noțiunea de literatură. Păreți să îl întrebați pe cititor ,O să ai curajul să citești asta?" În același timp, după ce secolul XX a trecut, și a fost cel mai ucigaș din istorie, spuneți că literatura nu are nici o legătură cu eticul, ea trebuie să producă plăcere estetică. Intră șocul, oroarea, violența și spaima în categoriile esteticului? VS: Pentru mine, literatura înseamnă căutare, experiment. Iar experimentul incumbă element-surpriză, greșeli, căderi și zboruri. Cei care își închipuie că literatura este un fel de
"Pentru mine, literatura e un animal liber" by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/10707_a_12032]
-
Alex (Ioana Barbu) și Kiki (Maria Popistașu) se reduc la atracția dintre ele, ultima eventual și la relația cu fratele ei. În afara polarizării afective, nimic nu le "ține". Că sunt amorale, ok, nimeni nu le cere să aibă o conștiință etică. Nici nu conștientizează că există vreo barieră în calea relației lor sau că mediul românesc e dominat de homofobie. Ambiție sau vreun țel în viață, conștiinciozitate în studii, nu există aproape deloc. Preocupările? Păi nu prea au, mai niște cumpărături
Personajele sînt sentimentele by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10747_a_12072]
-
puzzle: fascinant. Modelele pozitive și negative nu sunt subliniate retoric, arătate cu degetul, supuse admirației sau deferite justiției noastre morale. Nu apare, de fapt, un model unic, la care subiecții să fie raportați în mod constant. Există, în schimb, standarde etice și intelectuale, divers-profesionale, bareme cu care conduita fiecăruia ar putea fi ,corectată" și notată. Dar Tita Chiper nu-și îngăduie nici această mică voluptate. Plăcerea ei este să descopere, să devoaleze un ins, întorcându-l către episoadele vieții sale și
Felii de viață (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10925_a_12250]
-
inedite, precum și un volum de Evocări literare (1989). înrudit în spirit și formație culturală cu autori precum Dan Botta, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Mihai Moșandrei este o natură lirică și meditativă preocupată atât de expresivitatea stilistică, cât și de frumusețea etică, suprafirească. Este un căutător de absolut moral, scriitura sa având ritmuri și cadențe secrete asemeni rapsodicului epos antic care se preta recitării. Autorul își întrevede imaginile la liziera mitologiei cu istoria, hrănindu-le cu sugestiile unor capodopere plastice precreștine. O
O restituire by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10961_a_12286]
-
Matei Călinescu și Ion Vianu îl delectează, conchizând: ,Abia în momentul când biografia scriitorilor se trece în subsidiar, va fi uitată, se va putea concepe o istorie (fără menajamente, ocolișuri, amnezii și temeri)" a literaturii. în aceeași ordine a priorității eticului: , Citit memoriile lui Crohmălniceanu. Magnifică mistificare! Teribilul Ťdirector de opinieť al anilor '50, profetul realismului socialist, cosmetizându-și cu abilitate propriul trecut și omițând dibaci perseverența, zelul și iscusința cu care a contribuit la demolarea tradiției noastre literare". Scris cu finețe
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
să conducă la ideea existenței unei lipse în interiorul marxismului, în condițiile în care este cunoscută aversiunea autorului împotriva orcărui tip de filosofie a istoriei), deschizându-se astfel stradă către o apropiere a lui Marx de Kant, mai ales în sfera etică, pentru că apoi să se îndrepte, după un parcurs sinuos și chinuit, spre explicarea liberalismului după încheierea Primului Război Mondial. Mai radical în abordare a fost tânărul Gentile, care, mult mai mult decat Croce își va asuma abordarea pe care Labriola o are
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sau se intitulează în mod sugestiv: "Croce și Statul". Eseul propus analizează conceptul de stat în gândirea politică a lui Benedetto Croce pornind de la trei elemente fundamentale care sunt strâns legate: statul că o activitate, statul ca putere și statul etic. În Filosofia della pratica Croce se referă în mod explicit, în contextul mai larg al discuțiilor privind natură legilor, la critică privind distincția, care din punctul său de vedere superflua deoarece este empirica, între legile sociale și cele juridice ale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ar putea crede, în opoziție cu Statul că o activitate, dimpotrivă, implică o altă formă a sa. Într-adevăr, terenul solid pe care Croce acționează este întotdeauna același, al autonomiei politice. Diferit față de primele două nuclee tematice, conceptul de Stat etic este luat în considerare de Croce în special deoarece îi permite că, pe de o parte să iși definească propria poziție față de Hegel, iar pe de altă parte să se reîntoarcă și să aducă clarificări cu privire la raportul dintre etică și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Rosmini e îl moderatismo cattolico fiorentino, non trovano alcuno spazio nel pantheon crociano. L'intesa fra i due, nel primo Novecento, nasceva sulla base della necessità di stringere un'alleanza contro la superficialità della cultură positivistica e la scarsa tensione etică dell'Italia giolittiana, mă partiva da premesse diverse. Quando parlavo di modernismo come proiezione capovolta, intendevo îl fatto che la statualità modernă, per Gentile, diventava sostanzialmente la garanzia dell'ordine perduto con la fine dell'antico regime. Anche îl giudizio
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Gentile îl superamento della liberal-democrazia deve avvenire all'insegna del recupero di Cavour e Spaventa: mă, în lui, appare chiara la convergenza con i nazionalisti sul piano di una subordinazione dei soggetti allo Stato, che în Croce doveva essere attitudine etică piuttosto che istituzione giuridica. La collaborazione al governo Giolitti e poi l'adesione di Rocco e Coppola all'impresa fiumana, contribuirono ad allontanare di nuovo Croce dai nazionalisti. L'archivio di Palazzo Filomarino attesta come l'avvicinamento di Croce ai
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]