2,623 matches
-
Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Transalpin, Rânca; - Pensiuni: Edelweiss, Kallista, Casa Ella, Casa Montana. - 2 microhidrocentrale. PADEȘ. - monumentul lui Tudor Vladimirescu; - monumentul Proclamației de la Padeș (1821); - m. arh.: Biserica din lemn; - m. arh. populară: Casa Constantin Nacu; - etnografie și folclor: - străveche vatra folclorică gorjenească, - colecție etnografică, - obiceiul pastoral măsuratul laptelui, - festivalul interjudețean „Evocare istorică”, spectacol de muzică și poezie În luna mai la monumentul lui Tudor Valdimirescu: - formație de dansuri laureată, - ansamblul de obiceiuri de nuntă (Însurățita). PEȘTIȘANI. - m. arh.: 6 biserici din lemn În Hobița
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Maicii domnului, secolul XVII, satul Chitid; - m. n.: Peștera Cioclovina cu apă (la Cioclovina este o interesantă zonă calcaroasă, bogată În peșteri. Aici s-a descoperit primul rest fosil uman din țara noastră din paleoliticul superior cca. 100000-10000 ani); - zonă etnografică cu satele Luncani, Ursici, Alun, unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri-inspirate din vechile stîni dacice); - foramție de călușari. BRETEA ROMÂNĂ. - m. m.: Cruce din piatră cu postament din beton, Închinată eroilor din 1914-1919, - m.m.: Cruce memorială din piatră În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu de Mori; - m. arh. unele case din Clopotiva: - m. arh. Biserica din Ribița; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”, - m. arh. Biserica ortodoxă și reformată din Clopotiva; - zona etnografică de la Clopotiva; - m.n.: lacul Bucura, lacul Negru; - lacul RÎul Mare - lac artificial; - cabanele: Lacul Negru și RÎul Mare. SARMIZEGETUSA. - capitala Daciei romane(Ulpia Traiana Sarmisegetusa) cu vestigiile respective, cum ar fi: Palatul Augustalelor, Forul și Amfiteatrul, Băile, Templul, Sanctuare, Clădiri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
război mondial; - m.m. - statuia unui infanterist cu arma În mînă, monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan; - cabană; - linie de telegondolă; - pârtii de schi. URICANI. - m.arh. - unele case din CÎmpul lui Neag; - zona etnografică a Momîrlanelor la CÎmpul lui Neag; - m.n. - peșterile: Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi și Peștera cu Corali; - lacul Valea de Pești; - cabana CÎmpul lui Neag, CÎmpușel (cabană de vînătoare); - hotelul Valea de Pești. JUDEȚUL MEHEDINȚI BALA. - m. arh. populară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lemn; - m. arh.: biserica de lemn din Costești (1835); - m. n.: peșteri (Curecea, Balta, Sfodea), - platou calcaros cu numeroase doline cunoscut sub numele de „CÎmpul peșterii” de la care se poate ajunge la „Peștera Mare”, - m.n.: cheile Topolnița. - vatră folclorică și etnografică; - datini și obiceiuri: „Aretu” ținut toamna cînd se desfac turmele de oi; - formație de dansuri renumită - ansamblul folcloric din satul Costești; - formație de fluierași; - centru artizanal; - elemenete deosebite de port popular; - lacuri cu caracter temporar Balta și Gornovița; - izvoare de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
monument al eroilor neamului de la 1877 și 1916-1919; - m. arh. populare: case țărănești; - rezervație complexă „Peștera Topolniței” - 10330 m. lungime (a doua din țară, a 17 din lume); - rezervație speologică „Peștera Iepuran”; - tufișuri de tip mediteranean; - vatră folclorică și etnografică; - elemente de port popular (zonă de interferență); - festival folcloric: sărbătorirea peșterii de la Topolnița. GODEANU. - m. arh. populară: case, poartă sub formă rotundă din piatră; - rezervație forestieră: pădurea Borovăț (pin negru, fag); - elemente ale portului popular tradițional. ILAVIȚA. - rezervația paleontologică Bahna
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cetate dacica de pamant - ruinele manastirii Coșuștea, Sat Firiya contruita in jurul anului 1475 - festival folcloric valea Coșiței - m. M. Monumente inchinate eroilor 1916 +1917 in satul Dâlbocița - muzeu ( colectie scolara de etnografie) - nunti cu obiceiuri deosebite - vatra folclorica si etnografica - elemente de port popular - centru artiyanal - formatie de dansuri - S ISVERNA. - m. arh.: Biserica Adormirea maicii Domnului, ctitor Tudor Vladimirescu și Gh. Duncea - căp. a lui Tudor; - m. arh.: Biserica de lemn Sfinții Voievozi (1836); - m. arh.: Biserică lemn Sf.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mormîntul lui Gh. Lazăr (1779-1823), Învățat, luminist român; - m. m.: bustul monumental al lui Gh. Lazăr; - m.m.: monumentul lui Gh. Lazăr, sculptat de Cornel Mendrea; - m.m.: placa memorială dedicată lui Gh. Lazăr; - m.m.: muzeul memorial al lui Gh. Lazăr; - centru etnografic și folcloric: - ateliere de artă populară; - centru artizanal (cojoace), - port popular (culori dominate de roșu viu), - pictură pe sticlă, - muzeu sătesc, - ansamblul folcloric laureat, - festival folcloric interjudețean „Florile Oltului” (ultima duminică din luna mai); - izvor de apă minerală cu clorură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
romanic; - m. arh.: biserica fortificată În stil romanic (Cisnădioara), 1223; - săpături arheologice: monede din epoca romană; - expoziție muzeală permanentă din 1974 cu profil tematic unic (istoria, meșteșugul) amenajată În cetate; - muzeu sătesc În satul Cisnădioara (ceramică, textile, port popular); - centru etnografic și folcloric: festivalul folcloric ,,Cireșar” - iunie, formație de fanfară laureată, centru de fabricare a covoarelor persane; - tabăra Cisnădioara; - pensiuni turistice. CÎRTIȘOARA. - m. m.: casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911); - centru etnografic și folcloric: muzeu etnografic, centru artizanal (cusături, țesături), pictură pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muzeu sătesc În satul Cisnădioara (ceramică, textile, port popular); - centru etnografic și folcloric: festivalul folcloric ,,Cireșar” - iunie, formație de fanfară laureată, centru de fabricare a covoarelor persane; - tabăra Cisnădioara; - pensiuni turistice. CÎRTIȘOARA. - m. m.: casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911); - centru etnografic și folcloric: muzeu etnografic, centru artizanal (cusături, țesături), pictură pe sticlă, centru de ceramică, festival folcloric „Întîlnire pe Transfăgărășan” (În luna august); - lacul Bălea (4,65 ha); - rezervația BÎlea: rezervație naturală complexă (geomorfologică, hodrografică, faunistică, floristică și peisagistică - 120,45
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cisnădioara (ceramică, textile, port popular); - centru etnografic și folcloric: festivalul folcloric ,,Cireșar” - iunie, formație de fanfară laureată, centru de fabricare a covoarelor persane; - tabăra Cisnădioara; - pensiuni turistice. CÎRTIȘOARA. - m. m.: casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911); - centru etnografic și folcloric: muzeu etnografic, centru artizanal (cusături, țesături), pictură pe sticlă, centru de ceramică, festival folcloric „Întîlnire pe Transfăgărășan” (În luna august); - lacul Bălea (4,65 ha); - rezervația BÎlea: rezervație naturală complexă (geomorfologică, hodrografică, faunistică, floristică și peisagistică - 120,45 ha); - hotel Cascada (BÎlea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cresctori de vite, forestieri etc. GURA RÎULUI. - m.arh.: bierica ortodoxă (sec. XVIII), pictată de Stan Zugravul (1774), unul din pictorii mănăstirii Hurezu; - etnografie și folclor: muzeu spătesc (colecție de pictură pe sticlă, mobilier, documente etc.), - centru artizanal (cusături, țesături), vatră etnografică și folclorică, formație de cor laureată; - lac de acumulare folosit pentru alimeantarea cu apă a Sibiului; - rezervație complexă - rezervația naturală Iezerele CÎndrelului (600 ha); - locul nașterii lui Aurel Decei - istoric (1905-1976). - Hotel Boca del Rio, Cabana Toma; - Pensiuni turistice: Mândru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Aurel Decei - istoric (1905-1976). - Hotel Boca del Rio, Cabana Toma; - Pensiuni turistice: Mândru, Sânziana, Crăcineasa 1, 2 și 3, Taban, Lacul de Argint, Norica, Călin, Maria Kober, Țepeș, Tărâmul Mândrului, Brad, Casa Lucas, Câmpeanu, Ihara, Conacul dintre Râuri. JINA. - centru etnografic și folcloric: centru artizanal, cojoace, pieptare, căciuli, etc., ansamblu folcloric laureat, festivalul folcloric „Sus pe muntele Jina” (ultima Duminică din iulie), vatră etnografică și folclorică. - Pensiunea Casa Morariu. ORLAT. - Săpături arhelogice: așezare neolitică, - fortificație Întărită cu valuri de pămînt, prevăzute
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Norica, Călin, Maria Kober, Țepeș, Tărâmul Mândrului, Brad, Casa Lucas, Câmpeanu, Ihara, Conacul dintre Râuri. JINA. - centru etnografic și folcloric: centru artizanal, cojoace, pieptare, căciuli, etc., ansamblu folcloric laureat, festivalul folcloric „Sus pe muntele Jina” (ultima Duminică din iulie), vatră etnografică și folclorică. - Pensiunea Casa Morariu. ORLAT. - Săpături arhelogice: așezare neolitică, - fortificație Întărită cu valuri de pămînt, prevăzute cu palisade (sf. Sec. XI); - etnografie și foclor: vatră folclorică și etnografică, - formație de dansuri laureată; - din 1764 aici a funcționat Regimentul I
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
festivalul folcloric „Sus pe muntele Jina” (ultima Duminică din iulie), vatră etnografică și folclorică. - Pensiunea Casa Morariu. ORLAT. - Săpături arhelogice: așezare neolitică, - fortificație Întărită cu valuri de pămînt, prevăzute cu palisade (sf. Sec. XI); - etnografie și foclor: vatră folclorică și etnografică, - formație de dansuri laureată; - din 1764 aici a funcționat Regimentul I de grăniceri, avănd În subordinea sa 84 de comune; - a funcționat din 1851 o școală grănicerească unde a Început activitatea de Învățător Ioan Pop-Reteganul (1853-1905); - aici a scris Liviu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o parte din romanele „Ion” și „Ciuleandra”. - Pensiunile turistice: Anca, Angela, Ileana. POIANA SIBIULUI. - m. arh.: biserica de lemn; - etnografie și folclor: - mari crescători de oi ( În jurul anului 1890 aici erau Între 150.000300.000 de oi); - muzeu sătesc - colecție etnografică cu piese de oierit, agricultură montană, produse ale diferitelor meșteșuguri legate de prelucrarea lemnului, textile, port popular etc.; - aici și-a avut sediul „Uniunea Oierilor din Întreaga Țară” care scotea Revista „Stîna”. - pensiuni turistice. PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
XII; - m. arh.: biserica Cuvioasa Parascheva (1750) cu pictură original; - m. arh.: casa episcopilor; - m. m.: mausoleul Andrei Șaguna (1809-1873), mitropolit ortodox al românilor din Transilvania și Ungaria; - m. m.: casa memorială Octavian Goga, - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, centru artizanal (cojocărit și sculptură În lemn, covoare, carpete), tradiția mobilierului pictat; - Casa Barcianu - muzeu etnografic; - aici s-a născut Harie Mitrea (1842-1904) - medic și naturalist, a studiat insulele Yava, Borneo, Indonezia și Eugen Brate (1850-1912) - economist și om politic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mausoleul Andrei Șaguna (1809-1873), mitropolit ortodox al românilor din Transilvania și Ungaria; - m. m.: casa memorială Octavian Goga, - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, centru artizanal (cojocărit și sculptură În lemn, covoare, carpete), tradiția mobilierului pictat; - Casa Barcianu - muzeu etnografic; - aici s-a născut Harie Mitrea (1842-1904) - medic și naturalist, a studiat insulele Yava, Borneo, Indonezia și Eugen Brate (1850-1912) - economist și om politic; - vila Tocile; - pensiuni: Otilia, Melania, Bendorfeanu, Casa Șerban, Casa Paradis, Phoenix, Casa cu Flori, Kleine Hute
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Berbecului pe malul lacului și Valea Sadului. SADU. - prima hidrocentrală din România ce produce curent electric pentru Sibiu (1896) Sadu I care funcționează și astăzi; - hidrocentrale noi: Sadu II (1907); - trei lacuri de acumulare; - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, formație de fluierași laureată, realizatori de instrumente musicale populare (fluiere); - izvor de apă sărată denumit Saramura de pe Tocile; - aici s-a născut Ioan Inochintie Micu Klein (1692-1768) - promotorul luptei politice a românilor si Ioan Pinariu Molnar (1779-1815) - iluminist și medic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Daniel, La Bușteni, Yelow House, Perla Sibiului, Valea Sadului, Vlada. SĂLIȘTE. - comună formată din 10 sate; - m. m.: monumental eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (satul FÎntînele); - m. m.: bustul locotenentului Ioan Petra; - etnografie și folclor: vatră etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară, un interior original de casă țărănească din zonă, iar În curte o stînă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887), În satul Rod, luptător pașoptist, profesor la Colegiul Sf. Sava. - Pensiuni: Ana, Irina. TURNU ROȘU. - săpături arheologice: fortificație medievală amplasată la Turnu Roșu - pe malul drept al Oltului (al lui
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Nicolae din Turnu Roșu, ctitor Matei Basarab (1653); - etnografie și folclor: centru artizanal (cojoace), ansamblu folcloric laureat (Sebeș de Jos); - muzeu sătesc (local), expune date după prima școală românească, cu o vechime de peste 277 ani. JUDEȚUL VÎLCEA BOIȘOARA. - centru etnografic și folcloric: vatră folclorică, formație de fluierași. BREZOI. - m. i.: monumentul eroilor din primul război mondial dedicat eroilor de pe Întreaga Vale a Lotrului; - m.i.: cimitirul eroilor din primul război mondial, aflat În satul Proieni-Călinești; - m. arh.: biserica de lemn
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu pictură (1712); - m. arh.: schitul „Pătrunsa”, cu pictură, sec. XVIII; - m. arh.: biserica „Intrarea În Biserică”, sat Mierlești (1744); - m. arh.: biserica „Buna Vestire” (Iernateu, cu pictură); - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae”, Poeni, cu pictură; - m. n.: peșteră; - centru etnografic și focloric: port popular și realizatori de costume populare, vatră folclorică, formație laureată de dansuri populare, meșteri În arta cioplirii lemnului - sat Șerbănești; - festivalul „Hora costumelor” - parada costumelor populare În luna aprilie; - festivalul „Brîul de aur”, luna septembrie, o trecere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]