11,327 matches
-
un tînăr german a relatat că, deși avea un bunic antisemit, tatăl său își trimitea copiii la școlile ținute de evrei. "Oricum, nimeni din familia lui nu ar fi putut să săvîrșească faptele care sunt reproșate tuturor germanilor". Bujor Nedelcovici evocă încă o întîlnire a d-sale, cu Tzvetan Todorov, cînd acesta și-a prezentat o carte intitulată L'Homme depayse. Luînd cuvîntul la reuniunea în chestiune, prozatorul român menționează atît complicitatea la comunism a unor scriitori francezi, R. Rolland, Barbusse
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
creeze (un teatru nou, popular, care concurează teatrul cult și aristocratic, cum face Okuni din Izumo) sau să recreeze (modele noi de covoare, cum face tânăra persană fără nume) în domenii rezervate până atunci în exclusivitate bărbaților. Cele două romane evocă societăți medievale diferite, cea japoneză măcinată de războaie între seniori și clanuri, în curs de unificare în timpul lui Hideyoshi și a lui Ieyashu Tokugawa, cea persană în răgazul fericit al domniei șahului Abbas care a mutat capitala țării la Isfahșn
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
la locul potrivit, a fi la obiect: „No, poate mai vin cu un articol, mai pe felie" (seo.romania.com); „în concursul anterior doar câțiva au fost «pe felie», cum se spune" (e-poezie.net). Prin alte nuanțe semantice expresia evocă ideea de modă, vogă, mare frecvență („drogurile sunt «pe felie» în multe romane", forum.hotnews.com, 11.06.2008) - sau pur și simplu de prezență atentă, activă (ca sinonim pentru a fi pe fază): „Pentru ca un forum să fie băgat
Felie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6806_a_8131]
-
literar este plumbul. Alt titlu cu valențe (la I propriu...) decît Plumb al lui Bacovia literatura noastră pare a nu cunoaște. El există, însă, publicat de H. Bonciu, în 1939, la Editura Cultura Poporului. Brom, volum de versuri. Începe, cartea evocînd greutăți lichide, cu damf toxic, cu un foarte puțin onorabil Blazon: „Străbunul trântor, dinspre tata, cerea prin sate adăpost și pâine,/ Gonit de teama străbunicii, necruțătoare, harnică și rea." Mai reactiv, chiar, decît Plumb-ul lui Bacovia, Bromul expediază deopotrivă
Chimicale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6814_a_8139]
-
adunat în clăi./ Ierni de demult cu zurgălăi/ sunați la săniile duse" (Ierni de demult cu zurgălăi). Doamna din stihuri este alintată cu majusculă, trubaduresc, dar nu și pomenită pe nume, în mare tonul este elegiac, încă din tinerețe poetul evocă vremi vechi, vai, irecuperabile: "Mai trăiește, oare, calul/ care ne ducea pe munți/ când copacii erau mulți/ și pe umeri purtai șalul/ și cu frunzele pe frunte/ vânturile porneau balul?/ Mai trăiește, oare, calul care ne ducea pe munți?" Când
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
dans contemporan de astăzi cu spiritul contestatar al dadaismului și suprarealismului susținut de revistele "unu", "Punct", "Integral", "Alge" a căror pagină de titlu apare în fotografiile de pe pereții holului. Astfel, ambientul holului, gândit ca intrare spre un alt loc care evocă acele timpuri, și anume către Lăptăria lui Enache, devine întâmplător și un prolog pentru multe dintre spectacolele Centrului Dansului. Și dacă luăm în considerare și mini manifestul așa-numitei Cooperative Performative, proiect care a făcut parte și el din actuala
Dans și experiment by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6829_a_8154]
-
numele de Benjamin Fondane, B. Fundoianu, B. Wechsler, era ucis la Auschwitz, "îmbogățind, cum scria Virgil Teodorescu într-un poem omagial, cenușa cuptoarelor naziste cu un pumn de pulbere rătăcitoare". Este încă un moment în care nu putem să nu evocăm și să nu încercăm să retrăim imaginativ oroarea, atrocitatea, nedreptatea cumplită. Un destin ca al lui Fundoianu ne sfidează și ne somează. Centrul de studii interdisciplinare "Tudor Vianu" al Facultății de Litere din București organizează în această săptămână un simpozion
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
cu gândul la bucile nevestei./ Femeile spre toamnă le da țâțele-n lapte,/ În vaci creșteau vițeii și în găine ouă,/ Iar uneori venită în tindă peste noapte/ Năștea și Preacurata printre balerci și rouă" (Strămoșească, vol. Versuri, 1970). Poemul evocă un univers desprins parcă din poveștile spuse de bunici. Cine v-a inițiat în ,,misterele" lumii înconjurătoare: mama, tata, bunicii? - Probabil atmosfera din satul de naștere al tatei, Fundurii Vechi, să-mi fi dat o asemenea viziune "strămoșească". Am fost
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
personalități muzicale inclasificabile. John Gritten procedează cu o obiectivitate și detașare tipic britanice, la modul cool. Însă, dincolo de acribia cercetării, simțim că autorul nu poate rămâne indiferent la șarmul unui personaj atât de atașant precum a fost Constantin Silveștri. Sunt evocate momente pregnante din cariera sa muzicală, multe explicabile prin caracterul neconvențional al protagonistului. Spre exemplu: Silveștri dirijând de la claviatură Concerto Grosso Op.6 Nr. 12 de Haendel; la un moment dat compoziția îi oferea spațiu pentru o cadența improvizatorica. Numai
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
București în 1909 (la invitația lui Enescu și a violoncelistului Dimitrie Dinicu) și timp de 60 de ani a cântat în orchestră Filarmonicii bucureștene și a predat la Conservator, murind în același an că și Silveștri (cu evlavie mi-l evocase Johnny Răducanu - ce-i fusese student în anii 1950 - într-un interviu pe care i l-am luat cu mulți ani în urmă pentru revista Jazz Forum din Varșovia). Tot prin alianță, pe filiera maternă, Silveștri se înrudea cu compozitorul
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
Dmitri Șostakovici. Nu se poate trece cu vederea faptul că același simfonic al Filarmonicii se deschide cu o lucrare prezentată aici în primă audiție, anume Concerto breve II, lucrare datorată maestrului Cornel Țăranu, șef de școală componistică a muzicienilor clujeni. Evocată cu atâta insistență în vremea din urmă, inclusiv în zona vieții muzicale, criza așa-zis financiară, economică, afectează - iată! - în primul rând Filarmonica bucureșteană. Nu de azi, nu de ieri. ~ncă din toamna trecută. Este prima instituție de concert a
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7603_a_8928]
-
Ceaușescu. Abia după revoluție a fost recuperată din arhivele Securității și publicată în 1992 la Editura Fundației Culturale Române.4 O completare dur realistă a acestei cărți de ficțiune o reprezintă romanul-jurnal Insula Robinson 5 în care fostul deținut politic evocă viață de zi cu zi în închisoarea Râmnicu Sărat unde puterea experimenta "reeducarea" elitelor comuniste. Romanul Gulliver în Țara Minciunilor are un model literar de netăgăduit: Călătoriile lui Gulliver, opera clasică a lui Jonathan Swift, din care scriitorul român a
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
spânzurat pentru că n-avea cum să rămână cu "aia pe care-o iubea". Este episodul narat în Pe catalige. "Logodnica ta din prima tinerețe - îi reamintește iubita de acum - a murit într-un accident de mașină". Secvența respectivă va fi evocată și va da o cu totul altă dimensiune aparentului road movie lejer din Cu mai mulți kilometri în urmă. Dacă diferitele povești de dragoste nu încap, simultan, în aceeași inimă, ele sporesc memoria afectivă și structurează o carte-puzzle. Fiecare text
Din dragoste by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7542_a_8867]
-
contemporan Corbul, creată și interpretată de Thomas Körtvélyessy, excelent dansator și coregraf, directorul trupei Reŕl Dance Company din Rotterdam, versiune specială realizată în amintirea Gabrielei Tudor, cu mențiunea " pentru memoria unei femei întâlnită o dată în viață". Prin seria de manifestări evocate pe viu sau pe peliculă, regizorul spectacolului, Cosmin Manolescu, a reușit, între altele, să sublinieze și dimensiunea internațională a activității Gabrielei Tudor. Dar atenția ei s-a concentrat și asupra vieții culturale din micile comunități rurale, prin programul Phoenix '05
In memoriam Gabriela Tudor - În timp real și în eternitate by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7552_a_8877]
-
au suprapus în avalanșă, neutralizându-l complet, toate realizările ei, atât de benefice pentru toată cultura românească și pentru dans în special. Spectacolul Atât de Fragedă a avut și o puternică tentă emoțională, datorată atât suitei de imagini proiectate, care evocau numeroase momente din viața fericită a cuplului Gabriela Tudor - Cosmin Manolescu, din Maramureș, unde s-au cununat, și până în Egipt și din diferite țări europene până în Statele Unite, dar mai ales datorită modului cum a început și s-a sfârși spectacolul
In memoriam Gabriela Tudor - În timp real și în eternitate by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7552_a_8877]
-
au devenit de-o fire cu pietrele pavimentului, se alege Clujul din oameni. Clujul lui Mircea Zaciu, despre care vorbește, cu naturalețe și camaraderie, în etern, Nicolae Manolescu. Clujul teatrelor și al regizorilor, Clujul marilor montări și-al marilor pierderi, evocat de Ion Vartic. Clujul în care Breban îl cunoaște pe Hațieganu, și unde nu-i nimeni, în anii răi-buni, să nu știe de Blaga, ca și de cei mult mai tineri, echinoxiștii, legendele rebele. Toți au trecut în cuvinte, mai
Arizona Dream by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7293_a_8618]
-
pot fi diferite de ale tale. "La musique du rire et de l'oubli" rămâne o lucrare emblematică pentru identitatea sa. De azi, de ieri. Plecat recent, plecat mult prea devreme dintre noi, compozitorul Dan Timiș a fost omagiat și evocat de colegi, de prieteni, de muzicienii performeri. Lucrările camerale oferite publicului dezvăluie datele unui talent suculent aflat în plină expansiune, în proces de definire, așa cum ni se dezvăluie inclusiv pe parcursul Cvartetului "Pentacordii" realizat de cvartetul de coarde "Florilegium" condus de
Valori muzicale camerale în concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7300_a_8625]
-
dintr-o traducere a sa, de mare dificultate, Jurnal din anul ciumei, de Daniel Defoe. Această versiune românească se remarcă imediat prin fluența frazelor, prin mulțimea de sinonime inteligent orchestrate, prin limba veche și totuși imediat accesibilă, în care sunt evocate întâmplări petrecute în urmă cu peste trei secole. M-am gândit cu simpatie la scriitorul englez, cu destinul lui atât de schimbător, dar m-am gândit, cu aceeași simpatie, și la traducătoare, fără care n-aș fi reușit, într-o
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
pe scenă, însă tentativa sa de a-și convinge fanii că e la fel de apetisantă ca odinioară a devenit una care îi atrage numeroase antipatii. Madonna "a dezvăluit ceva ce numai ginecologul ei ar avea voie să vadă", scrie Daily Mail, evocând exemplul concertului de luni al divei, în care aceasta a purtat doar o pereche de chiloței minusculi. Faptul că, la vârsta sa, Madonna încă se agață cu disperare de trecut o pune într-o poziție penibilă. "Partea tristă la Madonna
Madonna a purtat niște chiloți prea mici la un concert () [Corola-journal/Journalistic/73108_a_74433]
-
și farmecul cu care ne-o comunică. Și chiar dacă ele sunt exprimate în registre total diferite, caracteristice pentru ei, ele ne transmit o egală afecțiune și căldură pentru marele lor prieten. Cel dintâi e un text plin de poezie ce evocă legătura intimă dintre pictor și Parisul de odinioară și de totdeauna - pe care, de altfel și Victor Eftimiu îl cunoștea bine încă din anii săi de debut. De altfel - din articolul "Victor Eftimiu. Un umanist", publicat de George Ivașcu în
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
Laignel-Lavastine, lăudată pentru acuratețea unor dezvăluiri, dar, de la un punct, amendată pentru persistența într-o critică sterilă: S. Damian îi consideră vindecați de vechile lor erezii pe autorii discutați, încât încărcarea lor cu intenții excesive i se pare fantezistă. Sunt evocați și alți comentatori ai chestiunii în discuție (Sorin Alexandrescu, Marta Petreu, Sorin Lavric), ale căror opinii sunt atent cântărite, acceptate ori refuzate, din dorința sinceră de a defrișa o cărare a dialogului, de a îndemna la o purificare mentală generală
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
ar veni odată Duminica!, pe care Magda Mihăilescu l-a recomandat spre vizionare cu ocazia lansării cărții sale - propunând o revizitare a operei sale cinematografice din perspectiva "Recviemului", adică al Camerei verzi în care regizorul devine actor. Iar filmul este evocat dintr-un unghi critic care reclamă pentru Truffaut nu ludicul notoriu cu versatil-histrionicul Antoine Doinel, ci o gravitate d'une douceur terrifiante, ca și chipul eroului ivit dincolo de un geam vălurit, gravitatea morții pe care în paralel o asociază artei
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
infamii să stăpânească lumea, până când grija a milioane de oameni o să fie, mereu de pe o zi pe alta, cine pe cine a ucis?ť - 2 decembrie 1940) primește o ripostă în oglinda însingurată, crepusculară, a păcii zilelor noastre (crepuscularul agonic evocat de Cornel Ungureanu în prefață). ŤÎndoielile mă pișcă, mă ustură, mă mănâncă, parcă ar fi un roi de țânțari în jurul meu. N-am cu cine să mă sfătuiesc...ť. (21 octombrie 1991, luni). În această a doua oglindă, ůmbrele mai
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
adormit nu-l trezești, pentru că te mușcă. Criza ar lua amploare tot vorbind despre ea. Un ziarist, deunăzi, era însă de părere, din contră, că ar trebui să se vorbească tot timpul despre criză, până la pulverizarea subiectului prin repetare. Alții evocă motivul cunoscut: lupus in fabula. La rândul lor autorii cărții Animal Spirits vorbeau despre molipsire: "Astfel cum se răspândesc bolile prin contagiune așa se răspândesc și fenomenele sociale". Să nu ne molipsim de criză, așadar, vorbind despre ea, chiar dacă ideea
Vorbești de lup și lupul la ușă by Arthur BEYRER () [Corola-journal/Journalistic/7118_a_8443]
-
urmă oraș. Gérard Depardieu, proprietarul mai multor podgorii, are deja trei restaurante deschise la Paris, Le Bien-Décidé, La Fontaine Gaillon și L'Ecaille de la Fontaine, precum și câteva localuri în Belgia. Întrebat despre relația apropiată cu Vladimir Puțin, Gérard Depardieu a evocat o întâlnire cu președintele Rusiei, în care i-a vorbit despre încercările prin care a trecut familia sa în timpul asediului orașului Leningrad între 8 septembrie 1941 și 27 ianuarie 1944.
Gérard Depardieu deschide un restaurant la Moscova by Diana Mandache () [Corola-journal/Journalistic/71223_a_72548]