4,693 matches
-
elevi, a ceea ce știu sau cred că știu referitor la un subiect, o problemă și totodată, a ceea ce nu știu (sau nu sunt siguri că știu) și ar dori să știe / să învețe. Procedeul este relativ simplu. În faza de evocare: • elevilor li se cere să inventarieze - procedând individual, prin discuții în perechi sau în grup - ideile pe care consideră că le dețin cu privire la subiectul / tema investigației ce va urma; aceste idei sunt notate în rubrica „Știu”; • totodată ei notează și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
nici un fel de prescripții sau restricții, prin indicarea prealabilă a unor categorii de informații pe care profesorul le așteaptă de la elevi. În acest caz este vorba despre un ciorchine semidirijat. Tehnica ciorchinelui poate fi folosită în special în faza de evocare dar și în cele de realizarea sensului și de reflecție. În etapa de reflecție se utilizează adesea ciorchinele revizuit, în care elevii sunt ghidați, prin intermediul unor întrebări, în gruparea informațiilor în funcție de anumite criterii. Prin aceasta se fixează mai bine ideile
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
încâlcită a vieții”. Privirea retrospectivă cuprinde imaginile Târgoviștei patriarhale cu castani, ale crâșmelor cu cântece țigănești vechi ca și vinul. Panorama portuară din Tulcea pare reîntâlnită, după decenii, într-o călătorie. Drama deportării și a morților din lagărul transnistrean întrerupe evocarea universului familial, din care poetul a fost smuls cu brutalitate, prin imagini sumbre, puternice. Cu toate că versurile exprimă sentimente de nostalgie prin evocarea pomilor și a livezilor, există aici sfâșieri israeliene, meditații despre alterarea timpului și a vieții înseși, despre dispariția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
din Tulcea pare reîntâlnită, după decenii, într-o călătorie. Drama deportării și a morților din lagărul transnistrean întrerupe evocarea universului familial, din care poetul a fost smuls cu brutalitate, prin imagini sumbre, puternice. Cu toate că versurile exprimă sentimente de nostalgie prin evocarea pomilor și a livezilor, există aici sfâșieri israeliene, meditații despre alterarea timpului și a vieții înseși, despre dispariția cântecelor și despre durerea poeților. „Amurgul zeilor” din orașul malefic, neputința comuniunii sufletelor, lipsa de comunicare și alienarea aduc imagini și motive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
care însă au căzut din nou iarna următoare. Norma pentru fiecare deținut era de 10 maldăre de stuf, iar cei care nu reușeau s-o îndeplinească erau bătuți cu vâna de bou sau cu frânghia udă. Daniel Cristea Enache amintește evocarea lui Ion D. Sîrbu, din colonia Periprava, din timpul sezonului de tăiere a stufului: „Acolo, pe gheață, încălțați în opinci făcute din anvelope vechi, legate cu sârmă, înfofoliți în cârpe, înarmați cu tarpane tăiam trestia, o legam în snopi grei
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Gavril și George Alboiu. Din 1975 este editat de Asociația Scriitorilor din București, fără alte precizări redacționale. Cu volumul din 1979 apare ca redactor responsabil Mircea Micu. Publicația reia vechea tradiție a Almanahului Societății Scriitorilor Români. Rubrici: „Interviu”, „Salba salbelor”, „Evocări... corespondențe”, istorie și critică literară, teatru, cinema, plastică, umor, varia, jocuri, femina, sport, automobilism etc. Pe lângă substanțialul supliment „Poesis”, se întâlnesc nume prestigioase ale liricii românești: Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Eugen Jebeleanu, Marin Sorescu, Leonid Dimov, cărora li se alătură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285285_a_286614]
-
scoate la lumină grăbit, unele după altele. Sunt plachete de versuri având o tentă impetuoasă, moralizator-programatică, vorbind despre lumea de azi într-o perspectivă metaforizantă, cultivând discursul poetic oarecum mărturisitor. Volumul de proză Farsele unui îndrăgostit (1997) vădește umor în evocarea unor personalități cum ar fi Al. Andrițoiu. Publică și literatură pentru copii - Piticul cel bun (1996), în care vorbește cu duioșie, sensibil și sentimental despre oameni de azi care se comportă ca niște făpturi din basme. SCRIERI: Glasul poetului, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286495_a_287824]
-
viziunii proprii, autorul are darul de a evoca dramatic trecutul, de a colora romantic narațiunea, fără deformări și grandilocvență. Expunerea e concisă, în fraze elegante, care atestă suplețea gândirii și asimilarea procedeelor istoricilor moderni (Aug. Thierry, Fr. Guizot, J. Michelet). Evocarea unor evenimente este adesea întreruptă de scurte aprecieri concluzive, patetice de multe ori, luminând fie semnificațiile mai adânci, cu valoare simbolică, ale unor evenimente, fie eroi. B. a inaugurat la noi genul biografiilor istorice (Ioan Tăutul, mare logofăt al Moldovei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
oară), era, în seara aceea, funcționară la Cultură. „Ar trebui să proiectați filmul dumneavoastră la Moscova, trebuie să cunoască și ei realitatea asta...“, îi spuse ea cineastului, cu autoritatea celui care acordă subvențiile. 'La Moscova... Mă obișnuisem să interceptez aceste evocări rusești. Dar și mai decisivă încă decât acel reflex a fost dorința de a vedea chipul celui care putuse face acel film. De la locul meu, nu-i vedeam decât spatele foarte lat și coada care cobora peste cămașa din mătase
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de jocul de-a filarea și de-a urmărirea. Am văzut cu stupoare că sunt ultimul care ar mai fi putut vorbi despre tine, rostind adevăratul tău nume, făcându-te să exiști printre cei vii, fie doar și prin derizoria evocare a trecutului. Am început să caut febril frânturi din vechea noastră viață, frânturi de orașe, de ceruri, de bucurii. Au țâșnit și s-au fărâmițat rapid sub atingerea memoriei. Aveam nevoie de ceva mai solid, o parcelă din tine, care
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
linie a duratei și perseverenței tocmai prin calități de fond, redactându-și propriul ghid după modele mentale autoritare, mizând pe valoarea imaginii ca reflex al existenței și ca pretext pentru trainice și tainice bucurii umane.” (Virgil Mocanu - România Literară, 1986) „Evocarea în griuri patinate și subtil colorate, amintind de Cezanne și de școala făcută la Iași cu Podoleanu, Costel Bogatu face din lumina sufletească, ochii plini de așteptare ai mamei, un portret de rezistență, demn de cele mai bune colecții oficiale
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
El s-a îndreptat spre structurarea decorativă a imaginii, spre simetrii și valențe optice clare, luminoase, prin care sugerează mănoasele câmpii ale pământului natal. Tema cea mai frecventă este cea a hărniciei consătenilor, dar și a sărbătorilor locale și a evocărilor istorice.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 40) Crucianu Valentin 1977 Pictor „De mic, mama mă lua cu ea la Școala Populară de Artă. Văzându-mă curios, prof. Nicolae Iorga mi-a dat o foaie
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Ștefan Aug. Doinaș: „- Străine, ce vezi peste ape? / Afară tu singur nu sta, / Ci vino de noi mai aproape. Străinul nimic nu zicea”. Versurile din ciclul Elegii pentru Ardeal sunt tot niște laude, închinate de data asta „supremei ființe ardelene”: evocare nostalgic înflăcărată a „munților mei prieteni”, cu „pădurile, gorunii”, a minerilor, a primelor iubiri, toate acestea filtrate prin ceața luminoasă a amintirii. Cărțile tânărului Ș. anunțau un viguros poet al marilor aspirații și întrebări, care știa să evite prin muzicalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
punct de vedere, acela al unei investigații profunde, un haiku autentic are trei paliere: textual, imagistic și simbolic. Caracteristica principală a haiku-ului fiind tranzitivitatea: Înlesnirea trecerii de la un strat, nivel, orizont al triadei de mai sus la un altul. Evocarea Textul haiku-ului este prin definiție evocator. El trimite la imagini (care se presupune că au fost văzute sau măcar vizate de autor) și cheamă/redeșteaptă În mintea și În sufletul cititorului fapte, Întîmplări sau scene din care au fost
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de haiku fără să fi citit suficient de multe poeme bune care să le fi Îndreptat atenția (chiar fără să bage de seamă deriva) către limbajul colocvial și să-i fi contaminat treptat de valorile lui funcționale. Starea de fapt Evocarea este un comportament pe care-l manifestăm doar În Împrejurări și conjuncturi aparte, În care sîntem cuprinși de o stare emoțională deosebit de intensă. El este prilejuit de momentele În care, nu se știe din ce pricină, ne amintim singuri Întîmplări
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și evenimente la care am vrea să-i asociem și pe alții comunicîndu-le brusca noastră fervoare. La fel cum, ne face plăcere și să ni le reamintim laolaltă cu cei cu care le-am trăit la vremea lor. Există În evocarea acelor lucuri un elan nestăpînit și o deosebită exuberanță, În ciuda faptului că limbajul pe care-l folosim, Împănat cu nenumărate tăceri pline de sens, este unul sincopat și relativ dezarticulat. Ne precipităm, de obicei, verbalizarea, copleșită de emoție, În rostirea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
capătă astfel mai mult o funcție de gesticulație verbală. Rolul cuvintelor spuse nu este doar acela de a scoate lucrurile din anonimat, ci mai ales acela de a le da un relief emoțional și a le Înzestra cu accente prestigioase. Evident, evocarea de care vorbesc aici nu este una pretențioasă care celebrează un eveniment Într-un mod elaborat și plin de emfază discursivă sau descriptivă, ci una care are doar temeiuri și priorități afective. Scrierea haiku-ului pornește și ea de la intenția
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o scenă sau o Întîmplare pe care autorul a trăit-o ca pe o revelație (satori) și vrea să o comunice. Dincolo de trăsăturile limbajului evocativ menționate mai sus, stilul eliptic al textului unui haiku eludează Însă universul discursului, contextul, situația evocării. Laconismul implică În primul rînd faptul că starea de fapt, emoția declanșatoare atît a revelației, cît și a dorinței de a scrie a autorului, nu este pomenită ci, mai curînd, este ascunsă cu premeditare. Deși folosește un limbaj evocativ, acesta
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a unui aisberg și numai cititorul versat știe că intenția lui este aceea de a face să se nască În mintea sa, prin aluzii și asociaț ii de idei, alte gânduri, idei și sentimente. Lipsit de restul comportamentului evocativ, limbajul evocării capătă rolul unei surdine emoționale, simultan reticentă și ironică. Emoția nu este rostită și dintr-un considerent etic și existențial, dar și dintr unul provocator și inițiatic. Evocarea În sine devine astfel nu doar o invitație la Împărtășirea aceleeași stări
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
idei, alte gânduri, idei și sentimente. Lipsit de restul comportamentului evocativ, limbajul evocării capătă rolul unei surdine emoționale, simultan reticentă și ironică. Emoția nu este rostită și dintr-un considerent etic și existențial, dar și dintr unul provocator și inițiatic. Evocarea În sine devine astfel nu doar o invitație la Împărtășirea aceleeași stări sufletești, ci și o probă de agerime și un test de pătrundere pe care trebuie să le treacă cititorul. Decolarea E convenabil să ne Închipuim spațiul haiku-ului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
simplă datare a unei Întîmplări. Prima parte joacă În acest caz rolul circumstanțial de precizare a momentului cînd are loc ceea ce este evocat În partea a doua. În poemul ce urmează: Apus de soare - urmele polenului pe verighetă Șerban Codrin evocarea momentului final al zilei nu este Însă una neutră, care servește ca simplă datare pentru partea a doua, pentru că intră În evident contrast cu Începutul pe care-l evocă polenul de pe verighetă. Se poate să fie primăvară și o brumă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
gorgan. Tremurul, odată Încetat, mișcarea frunzelor devine mai amplă, mai gravă, mai profundă. Are În ea ceva sacru. N-ar mai fi de adăugat decît că tehnica construcției poemului este aceea a unei ghicitori. Lucrul evocat - frunzele - nu este numit. Evocarea se face doar prin numirea cîtorva trăsături proprii frunzelor: tremurul, căderea, legănarea. Cu coada tot covrig cît vezi cu ochii cîmp brumat - cîinele cu coada tot covrig Punctul de plecare este cîinele cu covrigi În coadă. Mai precis, intenția polemică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
47; Ion Dodu Bălan, Publicistica Otiliei Cazimir, RL, 1974, 6; Șerban Cioculescu, Otilia Cazimir și teatrul, FLC, 1978, 28; N. Barbu, Cinci scrieri despre teatru, CL, 1978, 6; Ileana Berlogea, O nouă colecție „Arlechin”, RL, 1978, 32; Z. Cârlugea, Între „evocare” și monografie, LCF, 1986, 31; Laura Șuhan, „G. Topîrceanu, inedit”, DL, 1999, 1; Constantin Ciopraga, Gnomice, ARG, 2002, 14. D. Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
ce nu putea fi decît al ei498. Nu este necesar să declarăm aici naratorul la persoana întîi drept narator auctorial 499. Scena este un produs autentic al empatiei imaginative a naratorului la persoana întîi, care nu întîmpină nici o dificultate în evocarea acestei imagini particulare a mamei sale construite în imaginație din amintirea lui generală despre firea ei. Justificarea ce apare în cea de-a doua propoziție a romanului ("Așa cum am fost informat și așa cum cred") nu este, prin urmare, necesară. Atunci
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
decidă ce este important și ce nu este important -Să Înceapă să gândească, să devină conștienți de propria lor gândire -Să ia decizii gândite, În cunoștință de cauză -Să-și dezvolte vocabularul și capacitatea de exprimare -Să folosească un limbaj propriu. Evocarea Realizarea sensului Reflecția -Organizatorul verbal -Brainstorming (În grup / perechi) -Ciorchinele -Gândiți - lucrați În perechi - comunicați -Știu - Vreau să știu - Am Învățat -Termeni dați În avans -Știu - Vreau să știu - Am Învățat - Interviul În trei trepte - Ciorchinele (simplu / dublu) - S.I.N.E.L.G. -Știu
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]