4,693 matches
-
cu totul memorabile, din care s-a desprind ideea centrală, mărturisită de artistul însuși: ”sculptura mea nu este o meserie frumoasă și bănoasă, sculptura mea este un destin.“ Desigur că aceasta nu este singura cugetare desprinsă din cărțile sculptorului în evocarea volumului de față, dar este cea care esențializează personalitatea acestui Brâncuși al Americii. Cititorul poate afla astfel unele dintre paginile cele mai suculente și intens trăite de Veronic în Canada. Relaționarea cu oameni interesanți apare ca o forma mentis, o
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
a memorialistei. Unui muzicolog cunoscut din anii ’60, cum este Grigore Constantinescu, urcând toate treptele împlinirii profesionale, i se alătură prietenul internaut Costin Popa, căruia mă bucur să recunosc că i-am prefațat volumul “Opera Măiastra“ în 2014, menționat în evocare. Iată o dovadă că avem multe puncte de întâlnire ale direcțiilor pasiunii noastre către muzică, pe care o onorăm fără a ne fi făcut din ea o profesie, chiar aflate geografic pe meridiane diferite ale culturii. Totul relaționează în carte
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Prin anii ’90 îl citește în revista „România Literară” și prietenia lor continua până în present. Legătura cu mama rămasă în țară înlesnește și cunoașterea altor redactori de marcă, așa ca Adriana Bittel, căreia îi va închina un alt capitol de evocare. Pe Ana Blandiana o admiră pentru textele publicate în revista “Contemporanul” la rubrica “Antijurnal” și nu ezită să o invite la o întâlnire în Cișmigiu spre a-i mărturisi admirația. Ce încântare ar fi trăit Veronica să o asculte după
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
îndelungate preocupări, chemări și pasiuni privind personalitatea lui Radu Stanca, “poet baladist neîntrecut în literatura română, dramaturg aproape uitat, teatrolog cu viziune reformatoare, eseist rafinat, nu mai puțin actor și regizor ingenios”, noua carte a istoricului literar Anca Sîrghie, intitulată “Evocări și interpretări în evantai” (460 p.), apărută la Editura Technomedia din Sibiu în 2016, vine să completeze vastul documentar dedicat de universitara sibiancă autorului “Horei domnițelor”. După studiul monografic, “Radu Stanca și obsesia Thaliei. Ipostazele omului de teatru” (214 p.
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
să devină realitate, pentru că boala sapă nemilos, artistul murind prea devreme, la 26 decembrie 1962, când umbra doliului se întinde peste cetatea universitară de pe Someș, unde Anca Sîrghie tocmai își începuse studenția. Noul volum al Ancăi Sîrghie, intitulat “Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai”, configurează un ingenios portret al scriitorului, într-o panoramă poliedrică, constituit din amintirile a 39 personalități, dintre care, cei mai mulți, cunoscându-l nemijlocit pe Radu Stanca, i-au intuit sufletul și spiritul înalt, cu totul aparte. Structurată
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
ani ai nemuririi lui Radu Stanca“, în care mărturisirea autoarei conturează figura artistului ca poet, cel mai mare baladist român, eseist și ca un ctitor al teatrului modern din orașul-cetate de pe Cibin, unde s-a creat o adevărată tradiție a evocării lui, tot mai proeminentă de la an la an. În capitolul „Evocări”se fac auzite opiniile unor actori cu care a colaborat, după ce ei s-au format sub sceptrul geniului său teatral, precum Ion Besoiu, Mircea Hândoreanu, Eugenia Barcan, Teodor Portărescu
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
figura artistului ca poet, cel mai mare baladist român, eseist și ca un ctitor al teatrului modern din orașul-cetate de pe Cibin, unde s-a creat o adevărată tradiție a evocării lui, tot mai proeminentă de la an la an. În capitolul „Evocări”se fac auzite opiniile unor actori cu care a colaborat, după ce ei s-au format sub sceptrul geniului său teatral, precum Ion Besoiu, Mircea Hândoreanu, Eugenia Barcan, Teodor Portărescu etc. Pentru destinul scenic al unor actori în perspectivă, Radu Stanca
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
de mai târziu ale lui Radu Stanca. “Intru-n Sibiu cum intră-n ceață luna/ Mai mult alunecând decât cu pasul,/ Și-n liniștea ce-nchide-n ea furtuna/ Ascult cum bate-n turnul straniu ceasul”(p. 233). Tulburătoare este evocarea iubirii unice pe care a trăit-o poetul Radu Stanca și Dorina, soția lui, artistă dramatică și ea. Într-un interviu luat de Anca Sîrghie actriței la vârsta privilegiată de 88 de ani, în 26 noiembrie 2015, artista se confesează
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
cu numele de Doti. Nu ne îndoim că volumul îngrijit de Ion Vartic, intitulat “Scrisori către Doti” și apărut la Editura Muzeul Literaturii Române, 2016, va consacra un cuplu erotic demn să intre în galeria celebrelor iubiri din literatura universală. “Evocările”, pe care Anca Sîrghie le-a inițiat și le-a realizat în mod concret dialogând cu cei mai mulți dintre actanții capitolului, completează imaginea artistului, de la ambianța familială în prima copilărie, apoi din anii adolescenței petrecute la Cluj, din studenția cu refugiul
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
petrecute la Cluj, din studenția cu refugiul la Sibiu, unde a dat măsura creativității sale excepționale, și până la târzia sa revenire în Cluj. Mereu se afirmă structura spirituală aparte, viziunea adâncului, observarea ineditului și bucuria cuvântului cioplit. Consistentă în capitolul “Evocări” este prezența fratelui mai mare, Horia Stanca, publicist și scriitor care, desigur i-a încurajat primele manifestări literare, pornind de la vârsta precoce de 12 ani. Provenit dintr-o familie distinsă, cu o solidă pregătire culturală, cu o prezență civică remarcabilă
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
care se îndreaptă zilnic 6.000-8.000 de accesări pentru Florentin Smarandache. Secțiunile cărții sunt scrise în registre diferite. Ba chiar, fragmente ale aceleiași secvențe beneficiază de formulări în variate registre. De la nuanțele poematice, lirice, vibrante, la relatările istorice, la evocări de persoane, personalități și personaje, de la note melancolice și impresii la dezbateri de idei și teorii de vădită noutate și dificultate. Scrierea păstrează ritmul vieții. Spațiul acoperit este cel al statelor americane: New Mexico, Colorado și Arizona. Formula jurnalului instantaneu
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]
-
le-a dat talentul de prozator al lui Slavici sunt din domeniul nuvelisticii, iar cele șase volume de nuvele, primul intitulându-se Novele din popor - 1881, au contribuit la progresul literaturii române în direcția înfățișării realiste a vieții sociale, prin evocarea procesului de formare a micii burghezii rurale și prin crearea unor personaje reprezentative care ilustrează anumite principii morale. Despre Novele, Mihai Eminescu scria că „exprimă fondul sufletesc al poporului nostru“. CONCEPȚIA Ioan Slavici considera că „frumosul în artă trebuie judecat
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
care se îndreaptă zilnic 6.000-8.000 de accesări pentru Florentin Smarandache. Secțiunile cărții sunt scrise în registre diferite. Ba chiar, fragmente ale aceleiași secvențe beneficiază de formulări în variate registre. De la nuanțele poematice, lirice, vibrante, la relatările istorice, la evocări de persoane, personalități și personaje, de la note melancolice și impresii la dezbateri de idei și teorii de vădită noutate și dificultate. Scrierea păstrează ritmul vieții. Spațiul acoperit este cel al statelor americane: New Mexico, Colorado și Arizona. Formula jurnalului instantaneu
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
toate acestea, rostirile esențiale, precum legile, axiomele, postulatele, teoremele și principiile, faciliteaza gândirea logică și stau la baza unor mari economii de efort intelectual. Dacă în științele exacte o rostire esențiala este un lucru obișnuit, în cele socioumane invocarea ori evocarea uneia constituie un atac asupra rezervoarelor de încredere ale bunului simț” (pag. 95). Ideea axiomatizării comunicării aparține Școlii de la Palo-Alto devenită simbol. Intenția întemeierii unei “logici” sau “gramatici” a comunicării în baza unor reguli și concepte rigide, dar și prezentarea
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
Craiova, Autograf MJM, 2008), prozatorul Constantin Pădureanu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, ne propune un set de experiențe fundamentale. Este vorba, mai întâi, de o experiență estetică aparte, căci sunt aduse în convergență reportajul literar pe un itinerariu privilegiat, evocarea unei călătorii în locuri și povestirea unor fapte de importanță capitală, confesiunea-mărturisirea unor trăiri profunde, explicarea eseistică a unor concepte, reflecția-meditația asupra a câteva situații-limită. Scriitura, ca formulare, are astfel variabilitate și deci noutate; arată în plus coerență și unitate
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
arată: „Nu vreau s-o supăr nici pe Andreea Berecleanu”. În linia aceleiași lecturi a comparabilelor pentru descoperirea incomparabilului, ne oprim la adresarea mângâietoare către Gheorghe Dinică și emitem o ipoteză. Acest răvaș este, în fapt, o dublă și egalitară evocare, a lui „nenea Gigi” și a lui Ștefan Iordache: „Ne-ai părăsit nu la mult timp după fratele și prietenul Ștefan Iordache”. Ba, mai mult, este o declarație de prietenie între oameni din două lumi: „Doamne, ce bucurie și ce
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
vine o tăcere”). Viața omului stă sub semnul pericolului. Nu riscul bolovanului, al primejdiei fizice este cel ce reprezintă cea mai mare amenințare. Marea încercare o constituie fățărnicia. Ea mimează credință, bunătatea, onestitatea și curajul. Demersul cathartic de curățare prin evocarea ipocriziei se fundamentează pe o conștiință a vinovăției. Luciditatea celui care își asumă fățărnicia în numele tuturor este de domeniul evidentei. Spiritul este apăsat de duplicitate. Cu toate acestea nu vrea să se elibereze de ea decât în urma unui efort de
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
ales prin epica ei creează personaje-mituri”; b) A fi autentic înseamnă “trăirea experienței”; c) “Nu trebuie să ne fie frică de destine tragice și de nenoroc; acestea sunt condițiile prealabile”. Poetica implicită a lui Mircea Eliade este catagrafiată prin prezentarea, evocarea figurilor epice feminine. Ceea ce rezultă generic din investigație este o formulă existențială a personajului feminin. Primul item al formulei îl reprezintă trăirea angajată în numele unui ideal departe de interesul meschin, oneros și imediat. Al doilea item este tenacitatea de a
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
toate acestea, rostirile esențiale, precum legile, axiomele, postulatele, teoremele și principiile, faciliteaza gândirea logică și stau la baza unor mari economii de efort intelectual. Dacă în științele exacte o rostire esențiala este un lucru obișnuit, în cele socioumane invocarea ori evocarea uneia constituie un atac asupra rezervoarelor de încredere ale bunului simț” (pag. 95). Ideea axiomatizării comunicării aparține Școlii de la Palo-Alto devenită simbol. Intenția întemeierii unei “logici” sau “gramatici” a comunicării în baza unor reguli și concepte rigide, dar și prezentarea
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
idei, Ion Cucu arată că în filmoteca sa are peste 500 de scriitori. Deține fotografii cu scriitori pe când erau în viață, dar și cu unii pe catafalc. Cartea evocă 25 de scriitori ce au făcut subiectul unor fotografii. Se remarcă evocările lui Marin Preda (căruia îi spunea Don Preda), Constantin Noica, Norman Manea, Augustin Buzura, Fănuș Neagu, Eugen Simion. Per ansamblu, cartea se lecturează cu o plăcere stranie, în special în cazul scriitorilor ce nu mai sunt. Elemente de amănunt din
Ion Cucu: Un patriarh al fotografiei „literare”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339631_a_340960]
-
un moment dat, cumva din cauze interne, întrucât la cele externe este extrem de atent. Și corbii vor începe să devoreze de viu corpul care în agonie crede în părerea că este deplin sănătos. Cu această nouă carte, de reflecție și evocare, Pan Izverna redescoperă „evenimentele mele din anii unei tinereți prăbușite în acea îngrozitoare prăpastie căreia convențional și comod, îi spunem uitare”. A smulge uitării evenimente de a căror lumină să se bucure și alții reprezintă într-adevăr un succes. Partajează
Pan Izverna: Cartea unui romantic laborios () [Corola-blog/BlogPost/339684_a_341013]
-
și de ce manevrează, în general, citate ți referiri livrești”. Cu mult tact sunt abordate subiecte de interes pentru toți poeții, privind receptarea liricii eminesciene și reflectarea ei în generațiile post eminesciene, cu osebire în lirica lui Nichita Stănescu. Prilej de evocare a acestuia dar și de precizare a poziției lui predilecte față de lirica eminesciană. Un alt punct forte al conversației a atins atitudinea autorilor din generații mai vechi față de autorii tineri. “Se spune că poeții aparțin unui gen iritabil și succesul
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
românilor din afara frontierelor” a ales să vorbească despre “Un monument medieval românesc salvat de Dumnezeu”. Este vorba de Biserica Domnească și Catedrală din orasul Herța - azi în Ucraina - monument medieval romanesc, la frumoasa vârstă de 255 ani, așa cum specifică autorul evocării. La rubrica “Starea prozei” - în proza “Printr-o fugă, dar care” - partea a III-a, Cleopatra Lorințiu ne-o prezintă pe Marina d'Agosta. Ion Nete prezintă un fragment din lucrarea: “Rugați-vă să nu existe Dumnezeu ... ” Florin Caragiu semnează
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
lirică interesantă cuprinzând poeme de factură post modernistă. Raluca Pavel, tot la rubrica “Starea prozei” oferă “Un pumn de făină”, iar Mihai Batog-Bujeniță ne propune “Un exercițiu de comunicare. Qui prodest?”- de fapt, note de călătorie în Barcelona. La rubrica “Evocări” - Ion C. Hiru - aduce în memorie figurile: “Pițuleasa și Gheorghe Vrabie” precum și evocarea lui Nicolae Spinei. O superbă pagină lirică este semnată Valentina Becart, ilustrată cu tabloul “Natură moartă” de Petru Căpriță. Tot versuri oferă și Carmen Tania Grigore din
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
Starea prozei” oferă “Un pumn de făină”, iar Mihai Batog-Bujeniță ne propune “Un exercițiu de comunicare. Qui prodest?”- de fapt, note de călătorie în Barcelona. La rubrica “Evocări” - Ion C. Hiru - aduce în memorie figurile: “Pițuleasa și Gheorghe Vrabie” precum și evocarea lui Nicolae Spinei. O superbă pagină lirică este semnată Valentina Becart, ilustrată cu tabloul “Natură moartă” de Petru Căpriță. Tot versuri oferă și Carmen Tania Grigore din Davon, cu o “Natură statică” a aceluiași ilustrator. Corina Lucia Costea, ne invită
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]