1,801 matches
-
grupei profesorilor cu reactivitate scăzută la stres ne-au condus următoarele elemente: • accentuarea dimensiunii superioare: vivacitate intelectuală și spirituală, conștiință de sine, entuziasm, pasiune [Anexa 5 A, C, E, F, H]; • liniile curbe: semnifică sociabilitate, bunăvoință, blândețe, adaptare, jovialitate, entuziasm, exaltare [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități de comunicare, adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități de comunicare, adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5 B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil [Anexa 5 A, F, G]; • rădăcinile cu trăsături duble: crează senzația de statornicie, conformism, tradiționalism [Anexa 5 A, B, D, E, F]; • trunchiul cu contur ușor ondulat: vitalitate, vivacitate, adaptare [Anexa 5 A, E, F); • trunchiul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sale excelente de strateg politic. Dacă e dificil să îl calificăm, vreodată, ca "moderat", în schimb, incursiunile sale în regimul "raționalității", fie și în accepțiunea cu totul aparte ce caracterizează gândirea conducătorului nazist, fac ca "experiența sa a transei, în "exaltarea" antisemitismului său"474 să pună sub semnul întrebării propria afirmație, potrivit căreia "politica trebuie vândută, precum săpunul"475. O lectură propice a efortului lui Hitler, apreciază criticul, recuperează oscilația sa unică între ""spiritualizarea" unei chestiuni materiale [...] și "materializarea" unei probleme
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cuplu, pe care știm că poetul a cunoscut o, este doar condiționarea fizică ce întreține visul perenității ei. Poezia erotică, nu lipsită de senzualitate, din perioada ieșeană, pusă în relație cu unele fraze din corespondență, evidențiază trăirea intensă a „amorului”, exaltarea bucuriilor clipei, dar și sentimentul inconsistenței și efemerului: „Nu e păcat / ca să se lepede / clipa cea repede / ce ni s-a dat ?” (Stelele-n cer). De aceea poetul caută fericirea comunicării totale, a „înțelegerii”, pentru a 20 încununa „furtuna lui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cuplu, pe care știm că poetul a cunoscut o, este doar condiționarea fizică ce întreține visul perenității ei. Poezia erotică, nu lipsită de senzualitate, din perioada ieșeană, pusă în relație cu unele fraze din corespondență, evidențiază trăirea intensă a „amorului”, exaltarea bucuriilor clipei, dar și sentimentul inconsistenței și efemerului: „Nu e păcat / ca să se lepede / clipa cea repede / ce ni s-a dat ?” (Stelele-n cer). De aceea poetul caută fericirea comunicării totale, a „înțelegerii”, pentru a 20 încununa „furtuna lui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
precum prințesa Bibescu ar fi putut exagera unele lucruri sau înfrumuseța o experiență personală, dar a rămas totdeauna credincioasă jurnalului propriu, la care nimeni altcineva nu avea acces. În perioada când Kronprinz-ul i-a făcut curte, jurnalul denotă mândrie, exaltare, emoție, dar menționează și lipsa de atracție fizică din partea ei. "A fost o amitié amoureuse", i-a declarat peste ani unui ziarist, când i s-a cerut să descrie relația sa cu prințul moștenitor al Germaniei. Iar în jurnal, la
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
că asta este. Putând trece unii spre alții frontiera de câte ori interesul, sau curiozitatea, sau nevoile ne vor îndemna s-o facem, integrarea culturală, lingvistică, socială și poate chiar economică se va produce în cazanul comun al globalizării și multiculturalismului, al exaltării particularităților locale și a universalizării Mc Donald-ului și a blugilor. Dar și a lui Ionesco, Caragiale, Stere, Planeta Moldova... Până atunci mai avem de așteptat, deși nu neapărat de așteptat cu mâinile în sân. Tot de curând am lansat la
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
interesate de reformarea regimului Ceaușescu, și nu de căderea comunismului. Ce mai rămâne, deci, în urma revoluției din decembrie 1989, dincolo de ea, după ea și lângă ea? Pararevoluția și metarevoluția, cum s-ar spune. Verdicte dure sau formule eliptice, ori, dimpotrivă, exaltări edulcorate, mulți morți (peste o mie) și răniți (peste trei mii), câțiva sinucigași de după revoluție, familii mortificate, morminte fanate sau, dimpotrivă, încă bine îngrijite, fotografii, discursuri politice în preajma Crăciunului, rugăciuni ritualice, lacrimi și lumânări aprinse oficial sau individual, o memorie
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
continuă jurnalistul să-l descrie -, Strindberg se temea că femeia îl va subjuga pe bărbat, „dacă n-o să-și dee samă din vreme“. Adică așa, ca el. Strindberg devenise din feminist mysogin. Unul trist - accentuează autorul. Ca să piardă „putința de exaltare sentimentală“, el „s-a dedat esclusiv ocupațiunilor științifice“. Chiar gânduri de călugărie i-au dat târcoale minții. Dar iată că, ajuns la 52 de ani, actrița norvegiană Harriet, „de o frumusețe răpitoare“, îl face „să intoneze din nou imnul dragostei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
fără a observa, copleșiți de gesturi, zâmbetul Lui tandru-ironic. Sentimentul tonic și înfricoșător al libertății coexista cu isteria ei voioasă sau cu o parodie grotescă. Anul 1989 devenise Anul României, pentru a se transforma apoi printr-o inconștientă și carnavalescă exaltare în Anul României Universale, printr-o tristă și grandioasă emigrație. Suferința reală, banalizată prin supraexpunere sau supralicitare, devenise un produs de export, un simplu slogan identitar-publicitar care nu mai ducea nici spre compasiune și nici spre redempțiune. Atunci am găsit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
fost numai unul dintre muzicienii, intelectualii care nu au avut tăria de caracter să refuze să slujească cu arta sa propaganda legionară. Chiar istoric fiind ca formație, am oarecare dificultăți să înțeleg atașamentul unor intelectuali maturi, cu vigoare, uneori cu exaltare, la o acțiune, ni se explică astăzi, ce ar fi fost exclusiv de „mântuire spirituală“ a neamului. Oricâte păcate ar fi avut sistemul parlamentar democratic, a mântui o țară de el nu poate părea un câștig și o cauză demnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
magazinelor și fețele triste ale oamenilor care parcă păreau să fi fost privați de orice vitalitate. M-am reîntors în Statele Unite și, ca atare, nu am fost prezent la versiunea românească a revoluției, dar îmi amintesc cu claritate speranța și exaltarea pe care le-am simțit la căderea unui regim corupt. Poate că în acea euforie mi-a fost un pic prea ușor să uit anumite lucruri inconfortabile, cum ar fi prezența multor cadre comuniste în sânul conducerii revoluționare și al
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
întreabă Paulescu: „dacă înainte de reformă Biserica era una, iar după reformă s-a sfărmat în sute de bisericuțe, de ce parte stă Biserica lui Hristos? Rezumând cele spuse până acum, Paulescu este foarte categoric. Cauza reală a ereziei protestante a fost exaltarea instinctelor naționale ale popoarelor apusene, opinie pe care o susține prin: - Începe odată cu lovitura pe care Martin Luther o aplică la temelia Bisericii lui Hristos, adică în pilonul ei de bază - caritatea - singura care poate netezi drumul spre pace. - Este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sau măcar să zâmbesc de câteva ori. Deci? Acum când scriu e 13 decembrie. Dar orice s-ar mai întâmpla, nu cred că m-aș prăbuși, fiindcă în 6 decembrie 2007, de Sfântul Nicolae, era să-mi explodeze inima de o exaltare pe care nu pot s-o descriu în cuvinte. Spre seară, pe strada Memorandului din Timișoara, unde-am copilărit, am cunoscut-o pe Ana Jaroslawa Daniel și am descoperit fulgerător cum se va încheia romanul pe care o să-l scriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
etice pe care le ridică difuzarea masivă a pornografiei, experiența clinică și istoria demonstrează că, în materie de sex, iubire și ură, dorința și reprimarea ei își schimbă cu ușurință locul, ba chiar, uneori, între ele nu se poate discerne. Exaltarea libertății sexuale se poate întoarce împotriva ei, fără a ieși de pe orbita unei sexualități care, prin natura ei, stă sub semnul interdicției. Nu se poate exclude nici faptul că situația actuală se poate prelungi, evoluând totuși: anumite zone ale pornografiei
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ud și lunecos, în care concura Senna. Era un pilot genial exclusiv pe pistele ude, unde riscul era mult mai mare decât pe pistele uscate, și unde acest pilot mă făcea să simt că viața și moartea puteau fi totuna. Exaltarea mea era cu atât mai limpede cu cât pilotul meu favorit avea structură de învingător muncit: nu era un învingător ca oricare, un triumfalist de mucava ori de porțelan, ci era un individ care știa că luptă împotriva morții și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Peste toți și toate domină spiritul pacifist, umanitatea și înțelegerea. Provocatori sunt doar vreo câțiva dintre artiști: The Who își distrug instrumentele, Jimi Hendrix dă foc chitarei... Astea nu scutură indiferența publicului, care nu-i deloc ignorant. Dovada? Reacția de exaltare generală indusă de Raga Bhimpalasi - piesa lui Ravi Shankar. Vă întrebați poate - ce-i cu iarba? SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY Cu Silvestri, înainte Zvonit a fi fost lansat la ultima ediție a Festivalului „Enescu“, anunțat apoi ca apariție a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
film atât de dens, de colorat și de bogat, o poveste care se îmbogățește fir cu fir, niște personaje credibile și simpatice - deși par să fie efigii, niște actori necunoscuți atât de bine „pe rol“, dar mai ales o așa exaltare controlată a imaginației care să dea întregului ansamblu o formă mereu în mișcare. Nu mă îndoiesc că Dick Clement e topit după Beatles. Cu fiecare pas veți da peste mai fine sau mai nete apropouri la Beatles, dar și la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
torie și era con dus cu măiestrie de mezzosoprană. Marina conducea istoria până la a-l domina și poseda, făcându-l sclav. Toată scena era rea lizată ca un balet de dragoste erotică peste care trebuie să planeze o atmosferă de exaltare și exuberanță. Farmecul și pute rea Vio ricăi sau dovedit imbatabile. A imprimat rolului, în afară de aspectul triumfător, și un aer palpabil de nebunie și a conceput un personaj tragic, ieșit din comun, precum ea însăși. Repe tițiile au fost o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Souvenirs entomologiques de Fabre le citea din interes moralistic), iar când - sub iminența războiului - i s-au deschis porțile armatei, s-a grăbit să devină și s-a resemnat să rămână ofițer, însurându-se în grabă - nu mă îndoiesc, din exaltare românească. Dacă a studiat dreptul ca militar, a făcut-o tot alegând calea cea mai comodă, căci idealul lui era să ajungă în justiția militară. Moștenind destule de la tatăl meu, am moștenit, în schimb, de la mama o statornicie în ambiție
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
doar pe piață, industrie și conflictualitatea socială, ci și pe o moștenire proprie, aceea a pasiunii civice ca fundament al liantului social"1. Discernem astăzi că această "pasiune civică" a putut da naștere unor efecte dăunătoare asupra dezvoltării democrației, confundând exaltarea obligațiilor morale și finalitățile politice. Reinhart Koselleck 2 a dezvăluit cum geneza culturii noastre politice nu putea să nu condiționeze o concepție utopică despre libertate. Elaborată pe ascuns, în umbra Republicii literelor 3, de către oameni liberi de orice responsabilitate politică
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de exil. Ar părea că, după ce a făcut tot ce-i stătea în putință ca să-l provoace, Doamna de Chevreuse urma să-l suporte cu tot curajul. Dar lucrurile s-au petrecut altfel: îndată ce i-a trecut primul moment de exaltare, s-a simțit zdrobită. După aceea n-a fost demers, protest, petiție pe care să nu le fi încercat pentru a redobândi grația imperială. Pe măsură ce speranțele ei scădeau, sănătatea ei se măcina și, după trei ani de exil, a murit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
prosperă din viața României moderne. De puțin timp întregită și condusă de oameni pricepuți și devotați idealului național, România Mare și-a trăit momentele ei de glorie, resimțite până în viața oricărui cătun și oricărui cetățean. Nu era doar o naivă exaltare patriotică, ci și o reală înviorare economică, consecință concretă a noilor împroprietăriri și reîmproprietăriri din lumea satelor, a dezvoltării comerțului și, în general, a creșterii bunăstrării orașelor și a întregii țări. Primii ani (1924-1931) Desigur, nu eram noi, copiii, apți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pot reciti am redevenit la fel de demodat cum eram înainte să-l imaginez. LV. Punctul de pornire al intensității în romanele tale este fie moartea, fie letargia dinaintea ei. Finalul romanelor, pe de altă parte, e o izbândă, o stare de exaltare. Dragostea de viață e mai puternică decât culorile și imaginile mohorâte de care te folosești. Ai descris în fond cum piere moartea. Te consideri un autor utopic sau distopic? AG. Nu judec în niciun fel, nici pe mine însumi, nici
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se produce prin inter-comunicare, prin care "eu"-ul se completează cu dimensiunea lui "noi". Conștiința "eu"-lui este întotdeauna mai puțină decât cea a lui "noi", care astfel ajunge să se poată reflecta în conștiința altora, ca o sursă de exaltare a "inimilor" și de generare în ele de idealuri ce altfel, doar individual, s-ar risipi fără rost. Prin conștiință individualul ajunge multiplicabil la infinit într-un "tot", separat și solidar, în același timp, cu realitatea înconjurătoare. În opoziție cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]