2,236 matches
-
practică (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 40). În literatura psiho-pedagogică, conceptul de învățare este utilizat în mai multe sensuri, și anume: ca acțiune operațională, independentă sau dirijată pedagogic, individuală și colectivă, caz în care termenii ei sunt: predare, instruire, exersare, autoinstruire, verificare; ca proces, când se face referire mai ales la mecanismele care o condiționează și la desfășurarea însăși a fenomenului exprimat în termeni de: însușire, asimilare, modificare, restructurare, ca un rezultat, caz în care ea se exprimă în termeni
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
adaptarea la mediu și dezvoltarea psihocomportamentală (Popescu-Neveanu, P., 1978, pag. 393). Conform celor afirmate de Piaget, J., (1972), citat de Dragnea, A., (2002, pag. 149) învățarea reprezintă “fenomenul prin care un individ dobândește noi forme de comportament, ca urmare a exersării “. Cei mai mulți dintre autorii studiați, preocupați de problema învățării, cu diferitele ei tipuri, sunt unanimi în a considera învățarea ca dobândire de către individ a unor forme noi de comportare, ca urmare a repetării situațiilor sau a exersării. În accepțiunea acestora, învățarea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
comportament, ca urmare a exersării “. Cei mai mulți dintre autorii studiați, preocupați de problema învățării, cu diferitele ei tipuri, sunt unanimi în a considera învățarea ca dobândire de către individ a unor forme noi de comportare, ca urmare a repetării situațiilor sau a exersării. În accepțiunea acestora, învățarea este un fenomen comun atât lumii animale, cât și celei umane. La om, însă, învățarea constă în modificarea intenționată a conduitei care se produce atât pe calea dobândirii experienței individuale, cât și pe cea a dobândirii
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
științific (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 41). În accepțiunea ei cea mai largă, învățarea reprezintă dobândirea de către individ a unei achiziții, a unei experiențe în sfera comportamentului, a unei noi forme de comportare, ca urmare a repetării situațiilor sau exersării. Elementele definitorii ale învățării sunt: elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentală; rezultat al unei experiențe individuale și al unui exercițiu; finalizarea unei adaptări psihice și psihofiziologice. Individul este subiectul învățării de-a lungul existenței sale, subiect care recepționează, stochează
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
învățare, fără să considerăm că am eludat problema tipologiei învățării: învățarea prin imitare; învățarea conceptuală; învățarea pe de rost; învățarea prin rezolvarea de probleme; învățarea pasivă; învățarea activă; învățarea senzorială; învățarea algoritmizată; învățarea prin activitate practică; învățarea euristică; învățarea prin exersare; învățarea prin receptare; învățarea prin descoperire. Întreaga problematică a învățării trebuie să constituie, alături de predare, o constantă a preocupărilor cadrului didactic în ceea ce privește organizarea și desfășurarea procesului de învățământ. Din perspectivă pedagogică, devine importantă clasificarea bazată pe gradul de generalitate exprimat
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
componente motrice specifice tehnica exercițiilor de atletism”. Învățarea motrică este un tip de învățare care se diferențiază de celelalte tipuri, fiecare gest motric voluntar ce compune bagajul motric individual (mers, scris, schiat, înot etc.) făcând obiectul unei învățări rezultată din exersare (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 45). Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale. Au fost și sunt preocupări în conturarea unei teorii a învățării
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
2.1. Particularitățile învățării motrice Obiectul învățării motrice îl constituie însușirea deprinderilor și priceperilor motrice. Deprinderile motrice sunt elemente ale activității voluntare, care se consolidează și se perfecționează în ontogeneză neuniform. Deprinderile motrice sunt acte sau acțiuni motrice ajunse prin exersare la un înalt grad de stabilitate, precizie și eficiență. Deprinderile motrice se dobândesc după naștere și sunt consecința formării în scoarța cerebrală motorie a unor legături temporale cu atât mai trainice cu cât numărul repetărilor este mai mare, iar vârsta
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
din partea elevului. * memorarea este a treia operațiune. Memorarea presupune reținerea sau stocarea informațiilor teoretice, dar și chinestezice, necesare realizării deprinderilor motrice pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. * ultima operațiune este aplicarea în practică a cunoștințelor sau exersarea deprinderilor; în aceasta se concretizează cele trei operațiuni. În tabelul nr.5 am prezentat criteriile de clasificare și tipurile de deprinderi motrice, pe criteriile respective, o sinteză a literaturii de specialitate studiată : Priceperile motrice sunt componente neautomatizate ale activității motrice
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
se execute în mod armonios și continuu până la terminarea ei. Orice întrerupere sau semi-întrerupere face ca efortul precedent să devină inutil, iar efortul care urmează să fie evident îngreunat. Toți autorii studiați consideră că pe parcursul procesului de învățare și de exersare apar unele greșeli frecvente în execuția aruncătorilor. În procesul de învățare aceste greșeli trebuie corectate, eliminate. Pentru corectarea lor este necesar a se identifica în primul rând cauzele care generează greșelile pentru a interveni în procesul didactic asupra cauzei și
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
asamblarea. În mod tradițional învățarea motrică în atletism urmează o cale metodică în trei etape: * etapa I : se planifică explicația și demonstrația; * etapa a IIa: se planifică modul în care elevii vor practica deprinderea; * etapa a III-a: se face exersarea și se realizează feed-back-ul. În ceea ce privește sistemul metodelor de învățare a deprinderilor complexe de atletism, așa cum sunt și probele de aruncări ce fac obiectul lucrării noastre, în literatura studiată am identificat mai multe metode de învățare pe care le vom descrie
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
ani DISCIPLINA: atletism LOC DE DESFĂȘURARE: terenul de sport al Șc. Gen. Nr. 46 București (L=50 m/l=30 m) STRATEGIA DIDACTICĂ * MATERIALE ȘI MIJLOACE: 10 discuri din cauciuc, 10 mingii medicinale, 10 bastoane din lemn * METODE: demonstrația, explicația, exersarea, conversația, instruirea programată TEMA: ÎNVĂȚAREA ARUNCĂRII DISCULUI Obiective operaționale: O 1: BALANSAREA BRAȚULUI ARUNCĂTOR DIN STÂND CU FAȚA PE DIRECȚIA DE ARUNCARE, CU ELIBERARE 4.2.2. Suliță PROIECT DIDACTIC OPERAȚIONAL NR. 2 GRUPA: 20 copii cu vârsta de 8-10
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
copii cu vârsta de 8-10 ani DISCIPLINA: atletism LOC DE DESFĂȘURARE: terenul de sport al Șc. Gen. Nr. 46 București (L=50 m/l=30 m) STRATEGIA DIDACTICĂ * MATERIALE ȘI MIJLOACE: 40 sulițe, 40 mingii de oină. * METODE: demonstrația, explicația, exersarea, conversația, instruirea programată * TEMA: ÎNVĂȚAREA ARUNCĂRII SULIȚEI OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O 1: ARUNCAREA SULIȚEI CU 2 PAȘI DE ELAN DIN ALERGARE 4.2.3. Ciocan PROIECT DIDACTIC OPERAȚIONAL NR. 3 GRUPA: 20 copii cu vârsta de 8-10 ani DISCIPLINA: atletism LOC
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
LOC DE DESFĂȘURARE: terenul de sport al Șc. Gen. Nr. 46 București (L=50 m/l=30 m) STRATEGIA DIDACTICĂ * MATERIALE ȘI MIJLOACE: 10 ciocane din cauciuc, 10 mingii medicinale (0,5 kg), 10 bastoane din lemn * METODE: demonstrația, explicația, exersarea, conversația, instruirea programată TEMA: ÎNVĂȚAREA ARUNCĂRII CIOCANULUI OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O 1: IMITAREA ARUNCĂRII FĂRĂ CIOCAN DIN STÂND CU FAȚA PE DIRECȚIA DE ARUNCARE Capitolul V. STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND ABORDAREA INSTRUIRII TEHNICE TIMPURII LA ARUNCĂRI 5.1. Premisele cercetării Activitatea sportivă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
reiese din prezentarea pe care o realizăm în continuare. 5.4.1. Metode de învățare În ceea ce privește metodele de învățare, considerăm că la vârsta de 8-10 ani se pot folosi cu eficiență următoarele metode de învățare: metoda imitației, metoda jocului, metoda exersării, instruirea programată. Pentru a asigura eficiență maximă în învățarea mecanismului de bază al tehnicii aruncătorilor am abordat instruirea programată de tip ramificat în cadrul experimentului pedagogic. Am abordat instruirea programată ca metodă de învățare în cadrul strategiei noastre prin programarea specială a
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
și a unui grup? Numai că, în felul acesta, deschidem șirul controverselor. Într-adevăr, în psihologia organizațional-managerială participarea a oscilat între a fi considerată când un proces de grup, când un proces individual; când ca o practică formală referitoare la exersarea muncii, când ca o practică neoficială, cuprinzând relațiile de fiecare zi dintre șefi și subordonați; în fine, ea a fost considerată când ca un proces, când ca un rezultat. Mergându-se și mai departe, prin anii ’70 s-au conturat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comunicare totală, și anume: comunicare orală, labiolectură, citire, scriere, dactileme, exprimare plastică, toate acestea înlesnind achiziția limbajului verbal. Astfel, unul dintre obiectivele generale de însușire a limbajului la acești copii, pe care se bazează întreaga metodologie didactică specială, este stimularea, exersarea proceselor intelectuale, exersarea operațiilor gândirii - analiză, sinteză, comparație, abstractizare, genetralizare, la care contribuie cu succes disciplina educației plastice, prin temele și tehnicile tratate în auxiliarul didactic, prin metodele și procedeele de stimulare a creativității propuse de acesta. Educatorii deficientului de
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
anume: comunicare orală, labiolectură, citire, scriere, dactileme, exprimare plastică, toate acestea înlesnind achiziția limbajului verbal. Astfel, unul dintre obiectivele generale de însușire a limbajului la acești copii, pe care se bazează întreaga metodologie didactică specială, este stimularea, exersarea proceselor intelectuale, exersarea operațiilor gândirii - analiză, sinteză, comparație, abstractizare, genetralizare, la care contribuie cu succes disciplina educației plastice, prin temele și tehnicile tratate în auxiliarul didactic, prin metodele și procedeele de stimulare a creativității propuse de acesta. Educatorii deficientului de auz au tendința
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
timpanoplastie, protezare, medicamentație etc.) și socială (pregătirea pentru integrarea socio-profesională). Reeducarea - termenul are o sferă foarte largă și se referă la reeducarea tulburărilor de comportament, psihice, motrice, a limbajului (în cazul afaziei) etc. La surzi se pune problema reeducării auditive (exersarea reziduurilor) pe cale naturală sau tehnică. Reabilitarea este procesul complex de redobândire a unui statut normal. Reabilitarea și recuperarea se referă la un sistem larg de măsuri (acțiuni) medicale, pedagogice, profesionale, culturale și sociale coordonate în vederea formării personalității copilului deficient de
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
ceea ce privește formarea comunicării. 4. Contact permanent cu auzitorii de vârste apropiate. 5. Crearea mediului adecvat pentru stimularea comunicării. Întrebările să deschidă și să nu închidă conversația și să fie puse în concordanță cu interesul de moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo-vizuale și vizual-fonetice) într-un cadru natural cu respectarea unor cerințe: luminozitate, distanță apropiată, vorbit în față calm și distinct etc. 7. Exersarea auzului (cu și fără proteză) și asocierea lui cu articularea și labiolectura. 8. Încurajarea permanentă a
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
nu închidă conversația și să fie puse în concordanță cu interesul de moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo-vizuale și vizual-fonetice) într-un cadru natural cu respectarea unor cerințe: luminozitate, distanță apropiată, vorbit în față calm și distinct etc. 7. Exersarea auzului (cu și fără proteză) și asocierea lui cu articularea și labiolectura. 8. Încurajarea permanentă a copilului atunci când obține chiar cele mai mici succese în cunoaștere și comunicare; încurajare, dar fără răsfăț. 9. Stimularea curiozității și a activității creative (jucării
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
în cadrul orelor de tehnica vorbirii, accentul nu se pune - sau nu trebuie pus - pe articularea mecanică a fonemelor izolate, ci pe structuri fonetice: silabe și mai ales cuvinte, sintagme și propoziții în strânsă legătură cu conținutul lor semantic, în vederea exersării proceselor psihice și a realizării comunicării verbale. Este știut faptul că pronunția, fiind o latură externă a limbajului, însușirea articulării nu conduce automat și la dezvoltarea psihică a copilului. Pregătirea personalului de educație trebuie realizată în așa fel 31 încât
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
Strategii educaționale pentru copiii cu deficiențe de auz Prof. psihopedgog Daniela Nae Școala pentru Hipoacuzici București Programul educațional al unui copil cu deficiențe de auz va include recomandări specifice ale specialiștilor, cu privire la exersarea mijloacelor orale de comunicare (prin demutizare, antrenament auditiv, amplificare), sau a celor gestuale de comunicare (limbajul semnelor). Strategiile de predare pentru copiii cu deficiențe de auz Există doua abordări importante ale educării copiilor cu deficiențe de auz. Una din ele
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
comunicare (limbajul semnelor). Strategiile de predare pentru copiii cu deficiențe de auz Există doua abordări importante ale educării copiilor cu deficiențe de auz. Una din ele este axată pe importanța fundamentală a canalului auditiv în comunicare și se concretizează în exersarea timpurie a abilităților auditive la acești copii (amplificarea sunetelor, stimulare auditivă) în vederea folosirii de către ei a limbajului oral. Tot în aceeași categorie intră și citirea labiala. A doua abordare accentuează importanța văzului ca un canal de comunicare și conduce la
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
ale unui demers cognitiv, precum cel ipotetico-deductiv, care poate fi întreprins. Se pune astfel problema statutului ontologic al acestor elemente primitive și a naturii opțiunilor pe care le oferă, dacă sînt materiale sau ideale. Această situație nu împiedică însă eficacitatea exersării acestor fundamente, necesare în construirea teoriilor. Din punctul de vedere al a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, realizările axiomaticii sînt valorificabile în determinarea tipurilor și genurilor la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un sinonim pentru discurs, ceea ce relevă considerarea discursului ca o formă de acțiune asupra lumii, cu un rol important în raporturile sociale. După M. Foucault, discursul se caracterizează prin istoricitate și prin condiții instituționale care-i legitimează enunțarea, condițiile de exersare ale funcției enunțiative fiind oferite de un ansamblu de reguli anonime, istorice, întotdeauna determinate de timp și de spațiu și definind o epocă dată, cu un anumit aspect social, economic, geografic și lingvistic. D. Maingueneau menționează practica discursivă atunci cînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]