5,246 matches
-
c) colectivitatea este vinovată că nu susține politic pe cine trebuie, din pricina mentalităților sale comuniste. Luptele interne pentru putere sporesc investirea charismatică a strategiei: opoziția utilizează critica făcută de Occident devierilor politicii guvernului de la strategia tranziției, ca argument extrinsec pentru explicarea eșecurilor tranziției. Pentru susținerea atât a opoziției politice, cât și a creșterii conformării, se produce o creștere a rigidității încrederii Occidentului în strategia produsă de el însuși. Complementar, guvernarea intră și ea în jocul politic al autorității: soluțiile sale sunt
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
evita procesele de dezorganizare. Restructurarea economiei va cunoaște o scădere inevitabilă a producției, cu efecte negative asupra colectivității. Asemenea efecte negative trebuie în consecință acceptate de către colectivitate ca un preț al schimbării. Faza 4: mutarea accentului pe factorii extrinseci în explicarea dificultăților tranziției. Creșterea în magnitudine a efectelor negative și persistența excesivă a acestora, dincolo de ceea ce se putea interpreta drept efecte inevitabile ale schimbării, aduc în prim-plan explicațiile extrinseci. Diferite împrejurări social-istorice ale schimbărilor, exterioare strategiei propriu-zise, au indus efecte
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
factori explicativi extrinseci generează o altă atitudine față de strategia practicată: ea este bună, iar rezultatele ei ar fi fost cele așteptate, dacă nu ar fi intervenit o serie de factori exteriori; dificultățile sunt induse din afară. Dincolo de corectitudinea sa parțială, explicarea dificultăților prin factori extrinseci reprezintă o schemă defensiv-justificativă a strategiei adoptate, nucleul ideologic al acesteia. Centrarea pe explicații extrinseci are funcția de a absorbi incertitudinea față de calitatea strategiei alese, de a respinge criticile și a elimina explorarea alternativelor. În acest
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
iar cele ostile, virulente. În comparație cu curajul, inteligența pare mai curînd un handicap decît un atu: "Conducătorul, observă Le Bon, poate fi uneori inteligent și instruit. Dar în general acestea mai mult îl încurcă decît îl ajută. Demonstrînd complexitatea lucrurilor, permițînd explicarea și înțelegerea lor, inteligența favorizează indulgența și afectează puternic intensitatea și violența convingerilor necesare apostolilor. Marii conducători ai tuturor veacurilor, mai ales cei ai revoluțiilor, au fost extrem de limitați, dar au exercitat o mare acțiune"197. Avem de-a face
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cei care manifestă interes pentru o astfel de psihologie, scrierile lui Freud echivalează cu un tratat complet. Sub acest aspect va trebui să încercăm să le descifrăm. Chiar dacă e vorba de opera unui crepuscul. II Psihologia maselor are drept funcție explicarea tuturor fenomenelor politice, istorice, culturale, trecute și prezente. Dar asta o știam. Numai că e pentru prima dată cînd își găsește vocația atît de clar definită. Cîtă vreme a rămas în mediul ei de origine, a avut preocupări de natură
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
supraeului. Nimeni nu li se poate sustrage și nu-și poate închipui că ar putea-o face fără a risca grave sancțiuni. Sărbătorile sînt obligatorii la fel ca și odihna de duminică. Nimic din cele spuse mai sus nu infirmă explicarea alternanței între timpi forte și timpi slabi ai luptei dintre Eros și Mimesis. Putem constata cel mult că unele societăți i-au înțeles importanța și au hotărît să transforme în metodă ceea ce se petrece în mod spontan. Avînd în vedere
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a guvernării și a democrației într-o societate de masă457. Această similitudine ne permite să înaintăm pe un teren mai solid și să avem la dispoziție un cîmp de observație mai larg. Să revenim la preocuparea noastră centrală și anume explicarea naturii elementului carismatic. De ce seduce mulțimile? Cum de acceptă acestea să-l urmeze pe conducător? Ce le face să renunțe la o parte din resursele, din timpul lor, din libertatea lor, să rupă cu îndatoririle și legăturile sociale pentru a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
el readuce la viață prototipul elementar al șefului înconjurat de o mulțime care-l admiră și se crede iubită de el. Forma epurată a cultului individului, în ultimă instanță. S-a pornit pe un drum greșit cînd s-a încercat explicarea fenomenului prin monopolul de stat al puterii. În numeroase țări din Asia și America Latină există dictaturi militarizate absolute, fără ca masele să se închine dictatorului și să-i împărtășească crezurile. Și mai greșită este calea explicării prin opera teroarei, exercitată împreună
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
greșit cînd s-a încercat explicarea fenomenului prin monopolul de stat al puterii. În numeroase țări din Asia și America Latină există dictaturi militarizate absolute, fără ca masele să se închine dictatorului și să-i împărtășească crezurile. Și mai greșită este calea explicării prin opera teroarei, exercitată împreună de partid și de poliție. Această din urmă explicație este oarbă la faptul că puterea a fost concepută într-un mod relativ democratic. Ea dă uitării și altceva și anume că, în cazul cultului lui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fost, neîndoielnic, preocuparea esențială și partea neterminată a operei tîrzii a lui Freud. 421 La fel cum în psihanaliză există tendința de a reduce modelul nimetic la unul erotic, am întîlnit recent o încercare de reduce în cealaltă direcție în vederea explicării originii sacrului (vezi P. Girard, La Violence et le Sacré, Grasset, Paris, 1972). 422 E. Canetti, Masse et Puissance, ed. cit., p. 15. 423 Freud, Essais de psychanalyse, op. cit., p. 146. 424 Ibidem. 425 Ibidem, p. 147. 426 Ibidem, p.
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
individu est devenu l'un des sujets de droit international est aussi l'une controversée. 1. Dreptul internațional: binomul valori-norme Dezvoltarea rapidă a dreptului internațional generează probleme deosebit de complexe pentru cercetarea științifică, legate de căutarea celor mai potrivite tipuri de explicare teoretică a fenomenului normativ, cât și de metoda cea mai adecvată pentru investigație în acest domeniu. Nivelul teoretic implică și o dimensiune epistemologică, de problematizare a cunoașterii științifice în dreptul internațional, în special în ceea ce privește rolul și funcțiile sale sociale, izvoarele și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atât de amplu și de sistematizat, cum este cel ce formează obiectul științei dreptului internațional fiind însă, de aceea, "obligate" să-și dezvolte mai rapid abordările teoretice. In aria dreptului internațional, confruntările există mai ales la nivelul interpretărilor și al explicării unor instituții juridice, eventual prin prisma unor implicații politice. Pozițiile teoretice fundamentale sunt mai puțin numeroase, fiind, în continuare, legate mai ales de marile școli ale gândirii filosofice și sociologice (pozitivism, drept natural etc.). Se poate observa chiar că, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
omului. Autorii "neonaturaliști" de drept internațional din epoca contemporană adoptă, în general, dualitatea dreptnatural drept internațional pozitiv. Ei îl fundamentează pe cel din urmă prin cel dintâi și, în general, asimilează ordinea naturală cu ordinea morală. Acordând prioritate valorilor morale, explicarea lui de către doctrina dreptului natural prezintă o deosebită atracție. Pentru a o face și mai acceptabilă, doctrina modernă i-a adus ameliorări sensibile. Astfel, ea a propus să se definească dreptul natural ca fiind aplicarea justiției în relațiile internaționale, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu numai că există unele note de specificitate în ceea privește efectele intrării în vigoare, dar implicațiile acestei aderări depășesc ceea ce constituie standardul cunoscut. Tratatul de aderare are unele trăsături care-i sunt specifice, demne de luat în considerare în explicarea acestor aspecte, care nuanțează cele menționate mai sus în privința regulilor deja cunoscute. Deși la încheierea tratatelor comunitare se ține seama de regulile dreptului internațional, în virtutea autonomiei de voință a statelor membre, au intervenit, în limitele permise, o serie de adaptări
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cazul statelor membre ale U.E., cum este cazul României. La început, organizarea administrativă a teritoriului era mai mult o problemă de ordin practic, de bună guvernare de către stat a supușilor săi, și mai puțin de ordin teoretic, de fundamentare, de explicare a resorturilor politice și sociale care o determinau. Abia mai târziu, în statele moderne, centralizate, teoreticienii au încercat să contureze sensurile și semnificațiile diferitelor formule la care statele au recurs în organizarea administrativă a teritoriului lor, definind astfel noțiuni și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de proprietate comună în devălmășie ce are ca obiect bunurile dobândite în timpul căsătoriei de către soți cu titlu de proprietate. Natura juridică a comunității de bunuri a soților nu poate fi explicată nici prin noțiunea de persoană juridică 18. Într-adevăr, explicarea naturii juridice a comunității de bunuri prin noțiunea de persoană juridică nu se poate face din cauza deosebirilor de esență dintre cele două instituții. Interesele colective ale persoanei juridice sunt distincte de interesele proprii ale persoanelor ce compun persoana juridică. Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai multe subiecte de drept, între care poate exista chiar o anumită organizare a modului de exercitare a dreptului de proprietate, aceste subiecte nu formează o persoană juridică subiect unic, ci rămân fiecare în parte, subiecte de sine stătătoare 20. Explicarea comunității de bunuri prin noțiunea de persoană juridică ar contraveni în mod evident dispozițiilor art. 30 C. fam., care face referire expresă la "bunurile comune ale soților". Această prevedere expresă este de natură să înlăture orice posibilitate ca, din punct
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
generis" ori de atribuirea noțiunii dreptului de proprietate comună în devălmășie a unui "înțeles cu mult mai larg decât cel strict juridic de evocare a dreptului de proprietate", ci de accepțiunea ce trebuie să i se dea termenului de devălmășie. Explicarea noțiunii de devălmășie prin intermediul noțiunii de indiviziune nu este posibilă, datorită deosebirilor de esență existente între aceste două noțiuni, iar lărgirea înțelesului dreptului de proprietate comună în devălmășie poate produce serioase confuzii între acest drept real și toate celelalte drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
recurge atât la cercetării calitative, cât și la cercetări cantitative. Metodele calitative de cercetare sunt folosite, de regulă, pentru a explora un fenomen sau proces, o problemă mai puțin cunoscută etc. și constau în colectarea și analizarea elementelor care permit explicarea opiniilor și comportamentelor celor implicați în problematica studiată.<footnote Y. Chirouze, Le marketing, les etudes prealables a la prise de decision, Ellipses, 1993, pp. 35 36; apud. Dobre C., Negruț C., Venczel M., op. cit., p. 141. footnote> Încă de la jumătatea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
prin intermediul diferitelor tehnici promoționale, piața bunurilor de consum, ei nu pot și nu trebuie să anihileze suveranitatea consumatorului<footnote Ibidem. footnote>. Parte componentă a comportamentului economic al oamenilor, comportamentul consumatorului are un rol din ce în ce mai important în viața economică, studierea și explicarea acestuia devenind, fără îndoială, o necesitate absolută, necunoașterea lui reflectându-se în mod negativ asupra întregii activități economice, provocând grave dezechilibre<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 12. footnote>. 1.2. Definirea comportamentului consumatorului Mecanismul prin care sunt create noi dorințe
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
op. cit., p. 50. footnote>. Totuși, chiar dacă excepțiile - de genul artistului care rabdă de foame într-o mansardă - nu sunt prea izolate, încât pun sub semnul întrebării universalitatea aplicabilității teoriei, ierarhia nevoilor elaborată de Maslow este utilizată pe scară largă pentru explicarea motivației care stă la baza comportamentului consumatorului. În concluzie, „spre vârful piramidei urcăm către uman și ne eliberăm de tirania biologicului. Spre baza piramidei coborâm spre biologic, spre starea naturală. Ne putem imagina «înălțimi» diferite ale piramidei trebuințelor la persoane
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
coordonator) ș.a., op. cit., p. 180. footnote> În această accepțiune, prețul reprezintă raportul dintre două cantități de bunuri economice propuse la schimb, sau, altfel spus, cantitatea dintr-un bun care trebuie să fie dată în schimbul unei unități dintr-un alt bun. Explicarea științifică a raportului de schimb a realizat-o abia Adam Smith, care afirma că „munca este măsura reală a valorii de schimb a tuturor mărfurilor”. Teoria prețurilor a fost dezvoltată, în continuare, de David Ricardo - care a elaborat un adevărat
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
prin intermediul diferitelor tehnici promoționale, piața bunurilor de consum, ei nu pot și nu trebuie să anihileze suveranitatea consumatorului<footnote Ibidem. footnote>. Parte componentă a comportamentului economic al oamenilor, comportamentul consumatorului are un rol din ce în ce mai important în viața economică, studierea și explicarea acestuia devenind, fără îndoială, o necesitate absolută, necunoașterea lui reflectându-se în mod negativ asupra întregii activități economice, provocând grave dezechilibre<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 12. footnote>. 1.2. Definirea comportamentului consumatorului Mecanismul prin care sunt create noi dorințe
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
op. cit., p. 50. footnote>. Totuși, chiar dacă excepțiile - de genul artistului care rabdă de foame într-o mansardă - nu sunt prea izolate, încât pun sub semnul întrebării universalitatea aplicabilității teoriei, ierarhia nevoilor elaborată de Maslow este utilizată pe scară largă pentru explicarea motivației care stă la baza comportamentului consumatorului. În concluzie, „spre vârful piramidei urcăm către uman și ne eliberăm de tirania biologicului. Spre baza piramidei coborâm spre biologic, spre starea naturală. Ne putem imagina «înălțimi» diferite ale piramidei trebuințelor la persoane
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
coordonator) ș.a., op. cit., p. 180. footnote> În această accepțiune, prețul reprezintă raportul dintre două cantități de bunuri economice propuse la schimb, sau, altfel spus, cantitatea dintr-un bun care trebuie să fie dată în schimbul unei unități dintr-un alt bun. Explicarea științifică a raportului de schimb a realizat-o abia Adam Smith, care afirma că „munca este măsura reală a valorii de schimb a tuturor mărfurilor”. Teoria prețurilor a fost dezvoltată, în continuare, de David Ricardo - care a elaborat un adevărat
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]