3,283 matches
-
pseudo)filosof”, îl axează. Cu timpul, memorialistul, fără a pierde plăcerea de a filosofa, se obișnuiește să ia lucrurile așa cum sunt, fie că e vorba de suferință, de dificultățile solitudinii sau de trecerea în neființă. Un relief de o cuceritoare expresivitate capătă textul în secvențele de portretistică. Prietenii (Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Emil Botta, Petre Țuțea, Constantin Noica), ca și alți scriitori sunt evocați, cordial sau afectuos-ironic, în instantanee vii, cu o tentă de pitoresc. În comentariile de artă
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
soare pândindu-și victima, să se bată cu pumnii ori să tragă cu pistolul. Firește că o doză de romantism subzistă în Philip Marlowe, în ciuda eforturilor lui Raymond Chandler de a-l pune să evolueze mai ales în situații dezavantajoase. Expresivitatea seducătoare a detectivului provine din singurătate, din puterea de a îndura nu doar adversitatea unor inamici violenți, ci, mai ales, propria melancolie sufocată de un cinism coroziv-înduioșător. Marlowe trezește simpatia pentru că e un înger căzut, un ins la final de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nenumăratelor descrieri detaliate (nume de localități suburbane, cartiere, bulevarde, vizualizări microscopice ale străzilor și clădirilor), cu totul altceva decât o realitate geografică ușor de identificat și reconstituit. Există ceva stilizat, ca în desenele nouveau-art, de lume inaccesibilă și străină, de expresivitate ieșită din însăși neputința de a genera sensuri. Este acel Unreal City din marele poem al lui T.S. Eliot, „The Waste Land”, în care cadavrele încep să dea muguri. E un oraș a cărui violență provine dintr-o colcăială invizibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
acceptă pentru romanul detectivistic rolul de rudă săracă, de moștenitor umil al unei tradiții precare, pentru care mecanicitatea formulelor, reproducerea modelului eficient, dar inexpresiv, ocupă prim-planul scrisului. Format la școala postvictoriană a respectului față de cuvânt, el cere eleganță, precizie, expresivitate și, mai ales, o anumită respectabilitate științifică. Aceasta e conferită doar de uzul „pe scară largă”, de confirmarea venită din partea realității. În mod surprinzător, Chandler nu visează la transplantul pe sol american a elegantei engleze britanice - cum poate ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
originale. Faptul că romanele sale privilegiază scurtele descrieri (things experienced, „lucruri trăite”) nu înseamnă că dincolo de ele nu găsești foarte curând și lujerul fragil al ideii. Cred, de asemenea, că Raymond Chandler poetizează puțin atunci când vede intenție de a crea expresivitate acolo unde nu e decât practică a comunicării și exercițiu cât se poate de direct de a impune o viziune asupra realității: Este o limbă a masei, în același sens în care jargonul baseballului a fost născut de jucătorii de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
hard-boiled (fără s-o spună direct, Chandler trece totul prin filiera propriei implicări ca autor) este, poate, mai puțin importantă, dar nu mai puțin sugestivă. În oglindă, romancierul vorbește despre neajunsurile întâmpinate atunci când, folosind expresivul idiom, se lovește de bariera expresivității excesive ori, dimpotrivă, a construcțiilor lingvistice deja uzate. Fie că e vorba de sloganuri, de excesele limbajului argotic (care „te zgârie la ureche, chiar și atunci când e proaspăt” (Chandler, 2000, p. 36), de tocirea sensurilor prin abuz, Chandler deplânge situația
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mecanisme de promovare sau autoprotecție. Termenul trebuie luat, desigur, în limita logicii interne edificate de autor. „Soluția trebuie să fie inevitabilă” în perspectiva datelor inițiale: ea trebuie să acopere absolut toate golurile lăsate de o argumentație inabilă sau de o expresivitate scăpată de sub control. Dacă îndeplinește aceste condiții, scriitorul poate fi liniștit: nu l-a pierdut pe cititor și, în același timp, nu a cedat aproape nimic din atributele omniscienței conferite de rolul său tradițional. Frumoase enunțuri - numai că practica spune
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
că are dreptate, dar ne dovedește că demersul său se află în perfect acord cu premisele demonstrației. A îngădui unui text să rămână descusut, a nu plumbui cu grijă toate fantele înseamnă a nu fi un meseriaș demn de respect. Expresivitatea operei de artă, „utilitatea” ei estetică - deși sună barbar, ne putem imagina o finalitate în zona sublimului - depind de încheierea perfectă a mișcării circulare începute odată cu soneria telefonului care-l anunță pe detectiv că, undeva, în apropiere, s-a produs
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Is My Business, însă apărută inițial în 1934, tot în Black Mask. Alte secvențe provin din Mandarin’s Jade, tipărită în Dime Detective Magazine la sfârșitul anului 1937. Chiar dacă, în litera lor, pasajele „canibalizate” sunt identice sau cvasiidentice, la nivelul expresivității - dacă nu și la cel al semnificației -, ele ne apar net superioare. Integrate într-o structură mai amplă, episoadele respiră un alt aer și câștigă șansa de a deveni entități posesoare a unui serios potențial simbolic. Detașându-se de stilul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
marin al vasului pe care se desfășoară jocurile de noroc ilegale, controlând și supraveghind bunul mers al fabricilor de bani. Sigur pe forța sa, Brunette are chiar cinismul de a lua în derâdere lucrurile negative care se spun despre el. Expresivitatea autopersiflării e remarcabilă, iar Marlowe nu rămâne insensibil la felul asumării autoironice a păcatului - o artă dusă de Brunette la perfecțiune: - Ia uite câte lucruri fac, zise el meditativ, ca și când ar fi fost singur. Conduc orașe, aleg primari, corup poliția
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cuantificabile și ele. Evadând din capcana apartenenței la o poetică reformistă în intenție, dar, practic, vag anchilozată după primele cărți ce-i respectau cerințele, Chandler s-a sustras primejdiei de a-și vedea eforturile compromise odată cu epuizarea mesajului. Mizând pe expresivitatea literară, el a făcut din mesaj un obiect seducător: înainte de a fi un joc al minții, el este un joc al sufletului. Ce izbește la lectura celei de-a doua cărți a lui Chandler este libertatea pe care și-o
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
decupați din realitatea unei lumi dominate de instincte primare, ei au o forță de acțiune și o consistență a motivațiilor care lipsesc, de regulă, personajelor pur ficționale. Farewell, My Lovely a pus în circulație o seamă de „eroi” a căror expresivitate provenea din exagerarea până la limita grotescului a unor însușiri. În The High Window, protagoniștii sunt extrași din realitatea de fiecare zi, unde infracțiunea, ticăloșia ori violența nu trebuie căutate prea mult: ele evoluează razant cu solul, într-un balet pe cât
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sta pe astfel de piloni, generatori de conflicte psihologice. Secvențele static-turbulente, precum cel de mai sus, sunt mult prea numeroase în roman pentru a fi pur întâmplătoare. Autorul a diseminat suficiente nuclee de sine stătătoare pentru a da stabilitate și expresivitate unei narațiuni cu prea puține elemente de surpriză. Rezolvarea anchetei e lăsată pe seama polițiștilor, care, „printr-un amestec corect de inteligență și noroc”, restabilesc ordinea (dar nu asigură și liniștea) în mica lume a celor care vând, cumpără, răscumpără, falsifică
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un perfect mediu de acțiune. Descrise în contrast cu lumina și mireasma plăcute ale unei zile de vară californiene, clădirile au un involuntar aer gotic, stârnind imagini lugubre, aducătoare de moarte: Belfond Building era un edificiu cu opt etaje, lipsit de orice expresivitate. Stătea înghesuit între un mare magazin verde-crom, unde se vindeau costume ieftine, și un garaj cu trei etaje plus un subsol de unde se auzea un zgomot asemănător cu cel din cușca leilor la ora mesei. Holișorul îngust și întunecat era
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
al întâmplărilor, cât și prin câteva semne subtil strecurate în text. Neașteptatul har al lui Chandler de a da magnifice descrieri de natură adaugă o crustă nobiliară unui gen care, la mijlocul anilor ’40, părea să-și fi epuizat resursele de expresivitate și aproape că făcea imposibilă orice evoluție. Mai mult decât oricare din cărțile anterioare, The Lady in the Lake este o „carte a femeilor”. Ele fac și desfac ițele intrigii. Ele sunt pline de energie, debordând de dorințe și pasiune
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Parker încearcă să transpună mitul, conștient că trebuie să sacrifice o parte din aura misterioasă care l-a înconjurat. Probabil că așa se explică strategia adoptată de romancier. Sub pana lui Chandler, eroul se înălța pe un piedestal plin de expresivitate și savoare, alcătuit din plinuri și goluri, din sugestii și potențialități. Parker îi folosește energia mizând pe deplasarea accelerată în plan orizontal. Romanul absoarbe formula inițială, riscând totuși să rămână o construcție liniară - adică o însumare de segmente relativ independente
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ar fi deranjat cititorul dacă ar fi fost utilizat În text. De exemplu, profesorul Theodor Hristea (1984, p. 134), vorbind despre faptul că o limbă cu numeroase „frazeologisme” (așa cum este și cazul limbii române) este una cu mari resurse de expresivitate, dă drept argumente de Întărire o lucrare clasică În domeniu, datorată lui Iorgu Iordan: 1 Vezi Îndeosebi Stilistica limbii române (ediție definitivă), de acad. Iorgu Iordan, București, 1975 (pp. 265-304), precum și unele contribuții care au legătură cu cele discutate aici
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nici o tușă subiectivă (Stampă), ori de acelea în care eul liric devine exponent al comunității naționale, resuscitând figurile ei emblematice - Gelu, „Bărbat Voievodul”, Dragoș, Mihai Viteazul, Horea, Avram Iancu. Prin bogăția tropismelor sufletești, comunicate într-un limbaj de o rară expresivitate, Pe-o gură de rai stă între marile cărți românești de poezie. Reeditate în 1966, primele două volume de versuri ale lui B. suportă modificări (texte eliminate, pasaje, titluri schimbate etc.). Ca urmare, frenezia dionisiacă din Întunecatul April e întru
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
aici și asidua interogare a „cuvintelor ca material” pentru inefabil) observată, la vremea ei, de Eugen Simion, stare ce traduce mai puțin vidul interior și mai mult - paradoxal - un soi de narcisism invers: adorarea și asimilarea alterității de atitudine și expresivitate ca pe propriul chip (și fel) de a fi. Autocontemplare, receptivă nu prin reducție, ci prin seducție: „Cum vii, cum stai, ți-aș spune întruna/ Că sunt un mim fără lumină./ Și sunt cuvintele prea goale/ Pentru serbările din gând
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
politică (Ion Niculae) sau oportunismul și carierismul (Prunoiu), poftele de exploatare (Ghioceoaia)”. *** Nuvela Desfășurarea va stârni multe comentarii în anul viitor, fiind considerată, alături de alte câteva opere, drept începutul maturizării literaturii realist-socialiste, atât la nivelul tipizării, cât și în direcția expresivității limbajului. De altfel, problema tipicului va fi îndelung dezbătută, mai ales după ce această condiție esențială a succesului artei realiste a fost abordată la congresul din septembrie al P.C (b) al U.R.S.S. - devenit cu acest prilej P.C.U.S. O primă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Desfășurarea de M. Preda, sau din romanul La cea mai înaltă tensiune de Nagy Istvan (...). Una din laturile cele mai semnificative ale prozei noastre apărute în 1952 este înălțarea vădită a nivelului artistic, a forței de expresie, a frumuseții, a expresivității și preciziunii limbii literare întrebuințate (...). În această privință, Nicoară Potcoavă, unul din vârfurile operei lui Mihail Sadoveanu, este un exemplu pentru noi toți în lupta pentru o tot mai înaltă desăvârșire artistică (...). La mai toți prozatorii ce au publicat opere
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
măiestrie literară se mărginește să facă câteva afirmații generale (...), care devin, ca atare, gratuite. Așa cum s-a văzut încă din primele sale lucrări, Marin Preda este un mare maestru în găsirea acelor subiecte care să dea mai multă forță și expresivitate materialului de viață mai ales (...). În nuvelele sale, M. Preda expune datele problemei, efectuează operațiile esențiale, sugerează rezolvarea lor, dar unele probleme mărunte le lasă pe seama imaginației cititorului. Conținutul scrierilor sale este exprimat cu multă forță, claritate și putere de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și intitulate... Iubire: Iubire, calmă strângere de mână, Ce ne-a unit în luptă zi de zi De-am străbătut statornic împreună Prin zile cu furtuni, prin bucurii. Față de astfel de versuri care trădează absența totală a emoției și a expresivității, poezia de dragoste a tânărului poet clujean Aurel Rău -Nimeni nu va ști - se distinge fără îndoială printr-o elaborare artistică mai plină de grijă. Efectul pe care-l produce poezia nu răsplătește însă trudnicia lucrului poetic și aceasta pentru că
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Scrieri de Mircea Zaciu publicate în Almanahul literar, Cluj: Șobolanii, nuvelă, în nr.2-3-4, 1950 - Întâmplări din casa cu plopi, nuvelă în nr. 2-3, 1952 - Bălcescu - scenariu cinematografic, în nr. 12, 1952 și nr. 1, 1953 38. Eugen Campus - Pentru expresivitatea chipurilor literare. În: Viața românească, nr. 9, oct. 1953. 39. Ion Bălan - Nuvelele lui Aurel Martin. În: Viața românească, nr. 7, iul.: „Pentru cititorii Almanahului literar de la Timișoara, nuvelele lui Aurel Martin și nuvelele recent apărute în volum, la E.S.P.L.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dispuse concentric, pe circumferințe din ce în ce mai largi și mai difuz desenate, păstrând mereu în centru destinul special al Olgăi. Fără a comunica emoția estetică proaspătă și neliniștitoare a nuvelelor, Soarele negru este un roman notabil prin echilibru compozițional, vizualitate a descrierilor, expresivitate a replicilor și fluență a povestirii. SCRIERI: Inelul, București, 1922; Colecționarul de pietre prețioase, București, 1926; Luminița, București, 1928; Aventura, București, 1929; ed. îngr. Maria S. Muthu, pref. Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 1979; Soarele negru, vol. I: Oameni, vol. II: Zeul
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]