10,246 matches
-
râșnițe cu hadarag, așa se numea un par, un lemn gros cât mâna care era fixat pe roata ce trebuia învârtită peste cea de jos, iar capătul de sus se sprijinea de o grindă. La morișca noastră se scotea o făină bună care trecea ușor prin sită, rămânând doar puțină tărâță, pe când celelalte râșnițe scoteau o făină aspră, pe care unele femei nici nu o mai cerneau și făceau turtele, pâinea sau mămăliga cu tot cu tărâță. În primăvara cu foamete, erau căutate
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pe roata ce trebuia învârtită peste cea de jos, iar capătul de sus se sprijinea de o grindă. La morișca noastră se scotea o făină bună care trecea ușor prin sită, rămânând doar puțină tărâță, pe când celelalte râșnițe scoteau o făină aspră, pe care unele femei nici nu o mai cerneau și făceau turtele, pâinea sau mămăliga cu tot cu tărâță. În primăvara cu foamete, erau căutate urzicile, alte buruieni cum ar fi loboda pentru borș, ștevia și foile de ceapă verde. Dacă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dat vreo doi pumni buni de praf. Tot lui i-a venit ideea cum să scăpăm de câine, să nu ne mai atace. Când ne-am dus spre școală, am luat în mână praf ca și cum ai lua o mână de făină de grâu și ne-am hotărât că, dacă ne atacă, să-l lăsăm să se apropie de noi, de picioarele noastre, după care să aruncăm praful de DDT în ochi. Ceea ce am și făcut. Aruncându-i praful în ochi a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
leurdă crudă. Aproape zilnic, am mâncat miez de semințe de dovleac (bostan), miez de semințe de floarea soarelui, miez de nuci și legume: morcov, cartofi, ceapă, varză murată, mâncare de fasole boabe, compoturi și gemuri de fructe, pâine neagră din făină de grâu, orez, mămăligă, preparată din mălai (boabe de porumb măcinate). Urzicile opărite, asociate cu miezul de semințe de dovleac, fac o curățenie desăvârșită a intestinelor. Urzicile excită pereții intestinelor, pentru expulzare și miezul (mărunțit, măcinat în gură cu măselele
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
B. Pornind de la pâinea neagră preparată numai din tărâțe, recomandată de părintele Sebastian Kneipp, eu am făcut o variantă: am lăsat tărâța de grâu, la muiat, cu apă și cu sare, 12 ore. După acest timp, am adăugat drojdie și făină și am preparat un aluat de pâine, cu consistență normală. L-am lăsat la fermentat și am preparat pâinea, în continuare, după rețeta clasică. Pâinea rezultată este dulce, foarte gustoasă, sățioasă și cu conținut de vitamine din complexul B. Este
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
solidaritățile comunitare ale țăranilor, dar nici nu am împins individualismul modern pînă la acel grad de maturitate unde acesta se recompune în spațiu public, visînd astfel să ne asociem, cu subtile delicii, doar în jurul unei mese. Cu un ochi la făină și altul la slănină, nu ne îndurăm să isprăvim nici o opțiune, nici cealaltă, nu vrem să ducem la capăt nici despărțirea de trecutul iubit, nici apropierea de viitorul dorit. Sîntem un fel de veșnici și vajnici neisprăviți ai istoriei, în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și norme cotidiene, aceste relații și schimburi sînt adesea conflictuale : „Hai să zicem că vin trei zile pe săptămînă, de vineri pînă duminică. Dar pe lîngă cît consumă cînd vin, mai iau și-ntr-o geantă brînză, carne, ouă, mălai, făină, aproape tot. Cenușa dacă s-ar lua, ar lua-o și p-aia !”, izbucnește cu năduf alt sătean. Am găsit, întîmplător, aceste relatări din primii ani de postcomunism, reprezentative pentru ceea ce numeam la vremea aceea „gospodăria difuză” : o unitate domestică
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tine. Adică sedentar, om al pămîntului, pe scurt, Om adevărat. Un ritual fascinant spune multe în această privință : în unele sate exista obiceiul ca primul supt al nou-născutului să fie oferit de o femeie străină așezată pe un sac de făină ; în unele cazuri, aceasta trebuia să fie o țigancă. Xenofobie, venerație ? întrebarea este fără rost. Străinul era prezent sub cele mai diferite înfățișări pretutindeni în afara - și chiar în interiorul - comunităților „tradiționale”, iar ospitalitatea era diplomația curentă de raportare la acesta, care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de fapt, această reclamă, jumătate pășunist retro, jumătate americanist-trendy ? Fără a fi un specialist, repet, am totuși impresia că această branduire nu prea și-a fixat targetul, adică, mai pe românește, e cu un ochi la slănină și altul la făină ; mă rog, s-ar zice că restaurantul cu pricina știe ce este, dar nu prea știe ce vrea. Or, exact aici este ceva ce ar trebui să ne pună, cred, pe gînduri : brandingul de țară se referă mai degrabă la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Când rn-am apropiat am încremenit. Lângă moara Dâmbovița cu zidurile ei stacojii, dincolo de gardul de beton, se afla fabrica de pâine Pionierul. Este o fabrică veche, cu acoperișul în zig-zag, cu ferestre rotunde spre care duc jgheaburi ciudate, albite de făină. Lumpă stătea toată ziua cocoțat pe gard, pentru că muncitorii de-acolo îl mai trimiteau după vreun ziar sau după țigări, îi dădeau în schimb câte o japoneză rumenă sau o chiflă fierbinte, pe care țigănușul le îmbăia cu gura lui
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fericită. Am coborât cu atenție și am pornit din nou la drum, cu soarele bătîndu-mi în față. M-am trezit devreme și după ce m-am spălat m-am dus la bucătărie, unde tanti Aura întinsese pe mușamaua curata, dată cu făină, un strat lipicios de cocă. Mi-am luat și eu un scaun și-am început să mă uit cum face mătușa gogoși. Le decupa cu gura unui pahar și le așternea în tigaia încinsă, unde sfârâiau până deveneau aproape roșii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Ia-l pînă nu se udă și informează-te. Alo? Ai pățit ceva? Te-a Împietrit Ghionoaia? Din cantină se aud ecouri de chiote și discuții animate, iar În ușa pentru aprovizionare se iscă o bătaie prietenească pe sacii cu făină, cu macaroane și fasole, cu zahăr și cu orez (toate, după cum știm, pline de gîndaci minusculi și de căcăreze de șoareci și de viermi) Între ostașii care fac de serviciu la bucătărie. În ușa infirmeriei, un ciorchine de halate albe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
modele unduitoare verzi și cenușii, o oglindă mare, scumpă, gravată cu o fântână din cristal mat, și o masă cu tăblia de cristal, susținută de un arabesc din metal. Garnitura plată, capitonată, alcătuită din canapea și două fotolii de culoarea făinei de ovăz era de asemenea originală, ca și un set de vaze înalte, mov cu toarte stropite. Casa nu era prea mobilată, cu excepția unor piese curioase din bambus împletit, pe care le plasase acolo Alex, în timpul „perioadei ei de creație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
suna peste acoperișurile caselor vestind sfârșitul războiului? Alexe este un băcan bun și cinstit. Are multe bunătăți în băcănia lui. Xenia este săracă și necăjită. Ea vine să-și cumpere câte ceva pentru casă. Te rog, dă-mi un kilogram de făină, un kilogram de sare și o jumătate de kilogram de brânză. Alexe măsoară cu cântarul cele ce i-a cerut Xenia. Câți bani costă? Nu costă nimic. Ți le dau gratis. Xenia mulțumi și plecă bucuroasă. Ți-e rudă? îl
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cu băcanul Alexe. Ultima lecție, și ultima literă învățată: X. Se uita apoi atent, minute în șir, la fața băcanului din poză, observând că ochii nu erau decât două linioare negre: băcanul Alexe privea în jos în timp ce turna cu scafa făină în punga deja aproape plină, atent să se echilibreze talerele cântarului, terminate cu două capete de pasăre, îndreptate unul spre celălalt. Capetele trebuiau să ajungă până la urmă cioc în cioc. Dar dacă tot îi dădea făina aia de pomană, de ce
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
în timp ce turna cu scafa făină în punga deja aproape plină, atent să se echilibreze talerele cântarului, terminate cu două capete de pasăre, îndreptate unul spre celălalt. Capetele trebuiau să ajungă până la urmă cioc în cioc. Dar dacă tot îi dădea făina aia de pomană, de ce trebuia să se concentreze să cântărească atât de exact? Fiindcă ideea nu i-a venit decât după ce i-a umplut punga, deșteptule! îl apostrofa Damian, malițios. Cătălin se apleca și mai atent peste poză, doar-doar o să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de șeful statului major. Sergent, vino la mine! Acesta s-a apropiat, iar locotenentul i-a comunicat în șoaptă: Misiunea noastră este să trecem în spatele inamicului, pentru a vedea de ce forțe dispune, cum este organizată apărarea gării și cam ce făină se macină pe acolo. 40 Cum trecem linia frontului, domn’ locotenent? Asta o aflăm de la comandantul batalionului din aripa dreaptă a frontului nostru. Curând au ajuns în sectorul indicat. Ziua trecuse deja. Locotenentul Făgurel a fost condus la comandantul batalionului
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a dezarmat patrula, fără nici o împotrivire... Un strigăt de pitpalac a anunțat grupul locotenentului că situația este sub control. În scurtă vreme, se aflau cu toții împreună. Sergentul a apreciat: Domn’ locotenent, avem o recoltă bunicică. Acum trebuie să aflăm ce făină se macină la moara lor. Asta o putem face numai dacă ne retragem din acest loc, fiindcă dispariția patrulei va duce la cercetarea terenului metru cu metru. Au pornit înapoi pe drumul pe care au venit. Pe aici pe aproape
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
trei se odihneau la intrarea pe făgașul gârlei. Era mare pericol. Puteau fi observați de inamicul de pe creastă. Trestie a examinat piciorul lui Toaibă. Ce zici, Toadere? Mai poți rezista, fiindcă trebuie să rămânem adăpostiți până ne dăm seama ce făină se macină aici? O zi nu voi putea rezista, pentru că sângele nu s-a oprit de tot. Eu voi vedea dacă pe cărăruie se poate merge târâș. Spunând acestea, Trestie a pornit să se târască spre adâncul gârlei, privind cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
venit cu noi și o dispărut ca măgaru-n ceață? S-o fi plictisit în preajma noastră și a căutat alți tovarăși de drum. Bine zis „tovarăși”. Tare mă tem însă că aista i un șpion. O fost trimis să vadă ce făină se macină în spatele frontului nostru și amu’ se întoarce să raporteze ce-o aflat. Ești prea bănuitor. Da’ de unde? Uite! Ca drept dovadă, mă duc prin toate vagoanele și de-l găsesc am să cad eu de mincinos. De nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cerului și-au făcut cuiburi în ramurile lui." 20. El a zis iarăși: "Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu? 21. Se aseamănă cu aluatul, pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină, pînă s-a dospit toată." 22. Isus umbla prin cetăți și prin sate învățînd pe norod, și călătorind spre Ierusalim. 23. Cineva I-a zis: "Doamne, oare puțini sunt cei ce sunt pe calea mîntuirii?" El le-a răspuns: 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
soția sa Mărica, vând egumenului de la mănăstirea Sfântul Sava “o vie în Copou... dereptu șesădzăci de taleri bătuți”. ― Frumoasă sumă, fiule. Sunt sigur că te-ai întrebat, și pe bună dreptate. De unde atâta bănet? Dar mai știi cum se macină făina?... Mi-ai ghicit gândul, părinte. ― Te-aș ruga să dai citire poruncii lui Ștefan <al II-lea> Tomșa voievod. ― Iaca, părinte, ce pățește un călugăr care și-a dăruit averea mănăstirii în care a fost călugărit. Asta ne-o spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Grâul spelta a fost pomenit chiar și în Vechiul Testament. Boabele de grâu spelta din așezările de la Schela Cladovei au fost datate la 7.800 ani î.Hr. în laboratoarele de la Oxford, Gröningen, Berlin și Bonn. Este recomandat persoanelor cu sensibilitate la făină, deoarece structura moleculară a proteinelor ce le conține prezintă cea mai mare asemănare cu plasma umană dintre toate proteinele vegetale. Având substanțe nutritive optim dozate și bine echilibrate, dieta cu grâu spelta e bună în regimurile de tratare a bolilor
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Este relativ scumpă dar eu unul zic că merită fiecare bănuț. Amaranth Este o cereală pe care am descoperit-o mai recent. Ea este bogată în vitamine, minerale (în special calciu) și nu conține gluten. Se găsește sub formă de făină, boabe expandate, boabe, frunze. Este foarte bună pentru scăderea colesterolului (conține tocotrienoli și squalene, substanțe care în combinație cu apa produc oxigen, reducând astfel mult mai eficient colesterolul). Cereala ca atare sau uleiul din amaranth ne ajută să avem membranele
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
chiar și în medii aride. Motivul pentru care m-am hotărât să o trec și pe ea în carte se datorează faptului că este una dintre cele mai nutritive plante alimentare cunoscute. Are o valoare proteică mai mare decât orezul, făina integrală de grâu, ovăzul sau secara. Este bogat în fibre, vitaminele A, E, B, D, lizină (o proteină de calitate înaltă), aminoacizi esențiali (îi conține pe toți cei 8!) și minerale precum fier, zinc, magneziu, fosfor, cupru și mai ales
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]