6,056 matches
-
soția sa Ecaterina care ține o carte în mână (Sfănta și Dumnezeiască Evanghelie, București , 1911, care a dăruit-o la sfințire) aceștia au mai înzestrat biserica cu clopot, candelabru, strane , jilțuri, icoană ferecată, tetraevanghel. 43. Pe brâul din piartră al fațadei bisericii, se află cioblită însemnarea : In anul 1911, lucrată de mine Gheorghe Ceoroboiu în comuna Turcenii de Jos. 44. Dumitru Norocea, pictor restaurator, născut la 21 septembrie 1880, cel de al nouălea copil într-o familie de țărani din satul
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
mai mult apreciez sprâncenele autoarei în autoportrete. Diego Rivera, soțul sprâncenatei, a fost cel mai mare artist-producător de pictură murală a secolului mai sus amintit. A avut un succes nebun în Statele Unite, unde a făcut o groază de bani, pictând fațadele zgârie-norilor (ex. Rockefeller Building). Ambii au căzut, mai apoi, în dizgrație, deoarece au fost „aprigi comuniști". Despre Frida se zice că a fost (și) amanta lui Leon Trotzky, iar în glumă... de Diego se zice că ar fi fost... îndrăgostit
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
al II-lea la 14 martie. Acest act a fost proclamat într-un extraordinar cadru de sărbătoare religioasă: Liturghia solemnă din ziua hramului și a pelerinajului din data de 15 august 2000, așa cum se precizează prin placa memorială fixată pe fațada Sfântului locaș. De menționat că, în amintirea acelui eveniment, în fața bisericii sanctuarului, a fost ridicat un monument ce-l înfățișează pe Sfântul Părinte, în mărime naturală. §3.7. Mănăstirea Putna Motto: „Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
ne scadă gradul de vizibilitate prin geamurile autocarului. Parcarea - largă, curată, plăcută, străjuită de copaci cu coroane bogate și sănătoase - se află în apropierea porților masive de sub arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată cu anul 1471. Acest turn a fost zidit în anul 1757, în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată cu anul 1471. Acest turn a fost zidit în anul 1757, în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. El poartă denumirea de Turnul Eminescu, în amintirea prezenței poetului neamului, împreună cu Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, Mihail Kogălniceanu și alți participanți, la Marea Serbare de la Putna
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
timpului cărare hâite de scribi noian de neguri Sub Luceafăr se întrec în vorbe și în opuri vrac Rătăciri căutări pale mimări pastișe seci versuri trânde surde oarbe Critici emfatici poeți cu nemăsură găunoșenii aurite Otrăvitori bureți șerpești vâsc de fațadă Grămezi de lauri edilii-mpart burează. Unde ești Hyperion să-i vezi sterili narciși sisifi de goluri Cum spre piscu-ți scări de aur ancorează? Cum analfabeții te hulesc prin tabloide și bâlbe de gângave invidii; Numele tău e un premiu
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
și aprind lumânările de advent. Englezii scot moșul cu baterii de la naftalină și-l plasează în fața ușii, pe post de detector de mișcare, care strigă „Ho-Ho-Ho” când îi vine careva prea aproape. Americanii atârnă adevărate lanțuri și rețele electrice pe fațadele caselor. Bazarurile chinezești vând moși gonflabili în mărime naturală, de atârnat pe scărițe sau frânghii pe la geamurile caselor. Olandezii împart dulciuri, norvegienii împodobesc brazi importați. Se scot cizmulițe în fața ușii, se agață șosete la gura căminului, se cântă colinde în
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
lui simetrice, nările ți se inundă cu miros de covrigi, kürtös colac și langoși calde. Pe un fond general de liniște molcomă auzi frânturi răzlețe de conversații potolite, purtate de voci domoale, ardelenești. Lumea se perindă la șpazier, cumva alene. Fațadele multicolore se aliniază ordonat, străpunse din loc în loc de ochii de lumină ai portalelor de intrare, prin care se întrevăd curți adânci, înconjurate de balcoane cu balustrade de lemn. În Piața Mare, lumea contemplă sau traversează, dar mai nimeni nu se
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
aproape și marșează cu pieptu-i bombat pedestrimea salonardă cârtitoare, cheia și levierul birocrației intimidante aflându-se în mâinile sale ; cei hliziți (și mai târziu primii maziliți) clăbucarii se situiază în ariergarda reprezentanților nu prea smeriți (rebeli) ai vulgului. Cocoțați de fațadă pe principiul (și criteriul) omul potrivit, la locul potrivit , extras vădit dintr-o rădăcinoasă, planturoasă (sic !) și invidiantă organigramă funcțională în vremuri mai dulci erau setați toți la pachet și-apoi repartizați în pătrățica intereselor comune sau divergente. Alcătuiesc subțirelul
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
prea scurt față de ceea ce dorea ea. Și nici n-au fost prea multe zile petrecute în acest fel, rămânând parcă neîmplinită, față de cum aștepta să fie..., fiindcă îi făcea mare plăcere. Acum, chiar în lipsa iubirii, revenise într-un anturaj - de fațadă, ce-i drept - în care se putea desfășura deplin și pe măsura statutului ei de soție a bărbatului cu funcție importantă în județ. Era tovarășa Neșu și o încânta acest lucru! Cu acest nume putea domina și nu se sfia
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
admir împrejmuirea curții aflată la circa 400-500 de metri distanță de păstrăvăria ai cărei oaspeți fusesem cu o zi în urmă. Mă obișnuisem să văd lemn la curțile gospodăriilor țărănești și nu numai, dar aici era cu totul altceva. Întreaga fațadă a gospodăriei în care urma să văd cu ochii mei exponatele din acel muzeu era realizată din lemn. Gardul propriu-zis, ajungând aproape de nivelul pieptului meu, era susținut de un fundament puternic de piatră și beton, înalt până aproape de genunchi. Între
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Găsind-o și azi-dimineață, Făceam ca prin vânt și freza, Gândind filozofic antiteza... Greșirăm oare precum cirezii, Să paștem ceața cum englezii.. O înghit, pătrunzând și în gând, Londonind devreme și plângând..? De dor de iarnă. Pe când vremea-i de fațadă rea, Poate că-n ploi n-are ce face ea Că are surprize neștiute la tine, Nicicând cunoscute nici la mine. Când doar soare în noi avem, Vremilor bune ce să-i cerem? Când vântul nu mai e la braț
PLOI DIN CEAŢĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376170_a_377499]
-
civic încrustat în piatră Pe lângă blazoanele celor șapte orașe transilvănene, pe frontispiciul Casei consiliului, erau încrustate peste 50 de maxime și proverbe, scrise în limba latină. Ele alcătuiau un cod de comportament civic, iar prin faptul că erau afișate pe fațada unei clădiri oficiale, erau mereu în atenția populației, îndemnând-o să și le însușească și să le respecte. Casa avea și un turnuleț în care fusese montat un clopot. Rolul său era acela de a înștiința locuitorii cetății despre existența
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
Mediu să-l transforme în castel și reședință a familiei de Savoy, construindu-i încă două turnuri. Între timp a suferit mai multe etape de renovare pentru a fi adus în starea actuală, înfrumusețându-l prin ornarea cu o splendidă fațadă. Acum este sediul Muzeului de Artă Antică. Palatul s-a redeschis acum câțiva ani după un lung timp când au avut loc lucrări de renovare. Acesta a fost casa Reginei și are un amestec de camere decorate atât în stil
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
economie la factura plătită de cetățean, iar pe de altă parte, este vorba despre locuri de muncă și comenzi pentru industria autohtonă.” Așadar, industria autohtonă se rezumă la producerea poliesterului expandat precum și a diblurilor și cuielor necesare aplicării acestuia pe fațadele blocurilor. În această situație, locul adevăratei industrii românești este doar în istorie. Deci, nu e de mirarea că Uzina „Electroputere” Craiova s-a transformat într-un mall. Cu banii obținuți din vânzarea halelor, patronii au plătit o parte din „datoriile
ÎNCĂ O LOVITURĂ PENTRU „FABRICAT ÎN ROMÂNIA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374770_a_376099]
-
Acasă > Versuri > Iubire > CÂRPE DIEM Autor: Agafia Dragan Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului Sfioasa înserarea tumultu-și ascute, Se pare că și cerul aromele-și deschide Când noaptea dintre stele fațadele-și desprinde Și luna la pătrar răsare pe tăcute. În suflet se învrăjbesc atâtea trecuturi; E ceasu-n care gândul se înalță-n mistere Și-un dor hoinar în trup de vânt s-aprinde și cere Să-ntoarne izvorul spre alte începuturi
CARPE DIEM de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379176_a_380505]
-
chimizate și infestate de circa șase miliarde euro etc.) fără un spirit inventiv mereu tânăr? Ia uitați-vă nițeluș în ograda fără frontiere a politicii noastre, slugarnică până la ridicol în absența coloanei vertebrale a demnității și responsabilității cârmuitorilor doar de fațadă, o politică păpușărească în care poruncile recomandate democratic (sic!) de comisarii europeni sunt la țanc impuse românilor mai ceva ca amărâtele lor de legi, ba prin inflexibila și neobrăzata vrere a noului ambasador american, ba prin cea a ambasadei israeliene
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
Autorului Ceea ce caracterizează societatea noastră modernă, pe lângă superficialiate și grabă, ar fi plictiseala. Din păcate, așa zisul secol al vitezei, urmat de cel al „accelerației” în care trăim, și-au pus amprentele peste ființele umane, transformându-le în oameni de fațadă, grăbiți, nemulțumiți și plictisiți de parcă nimic nu îi poate satisface decât banii, poziția socială și poftele trupești. Vorbesc vrute și nevrute, mereu curioși de ceea ce normal nu ar trebui să-i intereseze și își găsesc plăcerea în: bârfe, zvonuri, glume obșcene, în
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
apere în formații testudo care erau eficace atacurilor arcașilor fiind însă vulnerabile atacului part al cavaleriei grea-catafractes. Parții s-au despărțit în două corpuri și au avansat pe flancuri dând aceste atacuri de hărțuire. Aceste atacuri au fost doar de fațadă însă, iar Crassus n-a înțeles acest lucru. Publius Licinius Crassus, fiul lui Marcus a fost trimis cu un corp de armată după niște detașamente parte care păreau să încerce să scape. În fapt, Surena a reușit să separe detașamentul
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
suzeranitatea turcă? Bismarck propune un demers abil, sugerînd tînărului Carol să ceară un simplu concediu în cadrul regimentului său de dragoni. Aventura este tentantă; chiar dacă ar eșua, experiența ar rămîne interesantă. Cîștigă politica loviturii de forță îmbinată cu un legalism de fațadă. O proclamație publică anunță poporului candidatura prințului chiar înainte ca acesta să-și fi dat acordul. Într-un timp foarte scurt se organizează un plebiscit, de unde rezultă, după Brătianu, că "cinci milioane de români își aclamă suveranul, pe prințul Carol
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încă din 1919 și care se va menține. În documentele statului major francez din epocă se poate citi: "La prima vedere, încă de cînd intri în contact cu ei, pare că românii, într-o anumită măsură, se aseamănă cu noi. Fațada este aceeași. Peste tot se vorbește franceza. [...] Cu toate acestea ei n-au renunțat decît în aparență la caracterul lor de orientali". Occidentalii nu încetează să-și pună întrebări asupra adevăratelor intenții și orientări ale politicii României, mizînd mereu pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în orașele și centrele industriale ale Transilvaniei s-a accelerat. Care sînt în acest caz mijloacele de rezistență? Consiliul muncitorilor unguri, ca și Consiliul Muncitorilor germani, organisme reprezentînd comunități cu membri numiți de guvern, n-ar fi decît instituții de fațadă. Consiliul ungar este suspendat între 1971 și 1974, iar reuniunile lui devin mai apoi neregulate... Ungurii nu se mulțumesc cu sesiunile Consiliului muncitorilor care aveau loc în limba română. Mai rămîne doar militantismul clandestin. Intelectualii unguri lansează o literatură subterană
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este chemat să reflecteze asupra "eticii noului" urmînd exemplul șefului statului român care lansează un apel la formarea unei conștiințe revoluționare superioare și este invitat să admire o fotografie a noului centru al orașului Satu-Mare: beton și colonade aliniate ritmează fațadele clădirilor masive. În același număr, pe ultima pagină, se semnalează publicarea în Grecia a unui volum din operele lui Ceaușescu, pe tema "noii ordini economice internaționale și soluționării globale a problemelor subdezvoltării". Cuvintele deputatului Partidului Socialist grec (Pasok), care omagiază
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să revin la poza cu Piața Unirii, pentru că ea spune multe despre o lume frumoasă și ordonată, care a dispărut odată cu rusificarea. Hotelul Traian, cu ferestrele larg deschise (pare să fie o zi de vară), cîteva firme și reclame pe fațadă: "Marea Cafenea", "Palma", "Farmacia Centrală" etc. trăsuri la scară la scara hotelului -, cîteva mașini care seamănă cu trăsurile, domni, doamne, ofițeri, un preot, domnii în costum, cu pălărie, cu batistă la butonieră, doamnele, cu pălărie, purtînd lung, lung, ofițerul, drept
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în brațele unui Răsărit pe care îl cunoaștem prea bine. Și asta, acum, într-un moment fast al istoriei postbelice, cînd Occidentul nu doar cu sentimente frumoase ne îmbie, ci din ce în ce mai concret, mai punctual. Să nu ne păcălească aderențele de fațadă ale partidelor de stînga, atît de penetrante în aceeași masă electorală care a ținut pe picioare comunismul, să nu ne înșele declarațiile prooccidentale ale acestora cînd mesagerii structurilor euro-atlantice și comunitare fac, în vizită la București, oficii democratice de întrevedere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]