2,037 matches
-
capabil de asumare a prezentului și de conturare a propriei dezvoltări pentru a-și maximaliza propriul potențial. El este unic în sine, își aparține sieși, dar și lumii deopotrivă; * tensiuni între tradiție și modernitate: deși aparent elemente antagonice, ambele constituie fațete ale aceleiași probleme care a frământat individul dintotdeauna: cum poți accepta schimbarea, fără a te detașa de trecut? În realitate, nu este vorba de o ruptură, deoarece noul se clădește permanent pe elementele trecutului, dezvoltându-l. Delors optează pentru promovarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a forma indivizi capabili de adaptare, de transformare în acord cu cerințele mediului. În acest sens, considerăm că putem vorbi de două perspective majore: * o perspectivă obiectivă a schimbării, în măsura în care școala oferă elevilor oportunități de cunoaștere și de experimentare a fațetelor schimbării, cu scopul de a nivela discrepanțele între practicile tradiționale și cele moderne de educație. Această perspectivă reclamă înțelegerea conceptului de schimbare, în toate variantele și palierele de abordare posibile, și reconsiderarea dimensiunii transformatoare a educației și învățământului, iar adaptarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
capacitățile acestora, să le permită atât exprimarea critică, liberă, cât și învățarea prin cooperare. Prioritate vor trebui să aibă strategiile deductive care oferă elevilor șansa de a parcurge drumul de la general la particular, de la abstract la concret pentru înțelegerea diferitelor fațete ale schimbării, strategiile euristice care facilitează elevilor posibilitatea de a cerceta anumite fenomene (studiul de caz, problematizarea, observația, brainstorming-ul, dezbaterea etc.), precum și strategiile creative care să permită manifestarea deplinei creativități a elevilor, a spontaneității, a capacității de evaluare critică
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nu se poate realiza în absența informațiilor necesare sau a posibilităților de gestionare a elementelor schimbării și invers. În ceea ce privește activitățile de formare în domeniul educației pentru schimbare, acestea trebuie să răspundă nevoii de a capacita cadrele didactice în gestionarea multiplelor fațete ale schimbării și se pot concretiza în: stagii de formare în instituții acreditate în acest sens (casele corpului didactic, universități), seminarii tip dezbatere, stagii de pregătire, elaborarea de suporturi documentare etc. Un posibil neajuns al unui asemenea program de formare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
suflare" are o dinamică a sa internă, dă sens manifestării monadelor, care au o geometrie a lor proprie, indivizibilă. Prin ele se explică forța internă a naturii, inclusiv manifestările sufletești, cele comportamentale. În acest din urmă caz, monadele reprezintă două fațete de nedespărțit ale activității psihice ca fenomen natural și ca activitate spirituală. Monadele sunt elemente constitutive ale lumii, în cel mai general sens al cuvântului, de percepție și de impuls al activității. Proprietatea principală a monadei rezultă din momentul luării
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
studiile lui Thomas Holbrook (Holbrook și McClurg, 2009) dedicate atitudinilor față de candidați au indicat faptul că schemele atitudinale preexistente sunt esențiale în evaluarea candidaților. Rezultatele modeste ale cercetărilor legate de efectele persuasive ale campaniilor prezidențiale au determinat explorarea unor alte fațete ale comportamentului de vot. Alți autori au propus două noi zone de explorare a efectelor campaniilor: 1) colectarea informațiilor legate de candidați și de subiectele importante în campanie și 2) folosirea retoricii de campanie pentru a controla agenda politică a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
recte jurnalistul Eminescu; cea de-a doua premisă este aceea că semiotica, favorizând valorizarea contextului de comunicare, cu numeroasele și variatele lui dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adăugând fațete noi, care îmbogățesc/clarifică semnificația), permite configurarea unei viziuni complexe asupra publicisticii eminesciene, oferind, implicit, o nouă grilă de lectură articolelor publicate de poet în presa vremii. În acest sens, am considerat imperios un proces de re-contextualizare a publicisticii eminesciene
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pot fi preluate și valorificate prin acțiune politică, dar limbajul verbal deține întâietatea, atât prin impactul pe care îl are asupra auditoriului, cât și prin multitudinea formelor de manifestare specifice. În acest sens, M. Edelman afirmă că "limbajul este o fațetă integrală a scenei politice: nu doar un instrument pentru descrierea evenimentelor, ci este el însuși parte din evenimente, conturându-le puternic semnificația și ajutând la definirea rolurilor politice pe care autoritățile și masele consideră că le joacă"33. Cu alte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ar avea ca sarcină cercetarea modului în care politicienii folosesc limbajul pentru a accede la putere și a mecanismelor discursive care legitimează accesul/ menținerea emitentului politic în sfera puterii. Vorbind despre complexitatea acestor relații, M. Edelman afirmă: "limbajul este o fațetă integrală a scenei politice: nu doar un instrument pentru descrierea evenimentelor, ci este el însuși parte din evenimente, conturându-le puternic semnificația și ajutând la definirea rolurilor politice pe care autoritățile și masele consideră că le joacă"47. Potrivit lui M.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic are ca scop legitimarea actelor desfășurate de emitentul politic. Prin analiza și descrierea parametrilor contextuali, cu numeroasele și variatele lor dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, iar informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adaugă fațete noi, care îmbogățesc/ clarifică semnificația), abordarea semiotică favorizează formarea unei viziuni complexe asupra fenomenelor discursive din spațiul politic. Capitolul 3 Publicistica eminesciană în orizontul receptării Suntem, cu toate străduințele și pretențiile, abia la începutul înțelegerii fenomenului Eminescu. (Nicolae Iorga) 3
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
problemei, imaginarea ipotezelor de rezolvare, analiza problemei, găsire soluției de rezolvare, verificarea ipotezei. Învățarea creativa se realizează folosind Învățarea euristică prin problematizare, dialog euristic, descoperire, modelare. Din punct de vedere psiho-pedagogic, interesează creativitatea ca structură psihică, care are mai multe fațete. La construirea potențialului creativ contribuie numeroși factori caracterizați ca fiind: a. psihologici (subiectivi); b. sociali (obiectivi) c. ereditari ; d. naturali. Pentru psihologia creației, joacă un rol deosebit de important problema localizării funcțiilor psihice În creier, distingându-se două orientări extreme: localizaționismul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
problemei, imaginarea ipotezelor de rezolvare, analiza problemei, găsire soluției de rezolvare, verificarea ipotezei. Învățarea creativa se realizează folosind Învățarea euristică prin problematizare, dialog euristic, descoperire, modelare. Din punct de vedere psiho-pedagogic, interesează creativitatea ca structură psihică, care are mai multe fațete. La construirea potențialului creativ contribuie numeroși factori caracterizați ca fiind: a. psihologici (subiectivi); b. sociali (obiectivi) c. ereditari ; d. naturali. Pentru psihologia creației, joacă un rol deosebit de important problema localizării funcțiilor psihice În creier, distingându-se două orientări extreme: localizaționismul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Introducere / 13 1. Enunț și context / 17 1. Sensul unui enunț / 17 2. Mărcile lingvistice / 21 3. Tipuri de context / 25 4. Procedurile pragmatice / 28 2. Legile discursului / 31 1. Principiul de cooperare / 31 2. Principalele legi / 35 3. Conservarea fațetelor / 40 3. Diversele competențe / 45 1. Competența enciclopedică / 46 2. Competența generică / 48 3. Interacțiunea competențelor / 49 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice / 53 4. Discurs, enunț, text / 59 1. Noțiunea de discurs / 59 2. Enunț și text / 65 5
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
numai la un prim nivel, căci la nivel superior enunțarea funcționează normal, respectă legile modalității. În calitate de mesaj publicitar destinat să laude superioritatea detergentului Omo, ea este foarte clară: mesajul este transmis pe alte căi, în special cu ajutorul imaginilor. 3. Conservarea fațetelor Fațeta pozitivă și fațeta negativă Comunicarea verbală este și o relație socială, de aceea ea este supusă regulilor a ceea ce numim în mod obișnuit politețe. A transgresa o lege a discursului (a vorbi pe lîngă subiect, a fi obscur, a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la un prim nivel, căci la nivel superior enunțarea funcționează normal, respectă legile modalității. În calitate de mesaj publicitar destinat să laude superioritatea detergentului Omo, ea este foarte clară: mesajul este transmis pe alte căi, în special cu ajutorul imaginilor. 3. Conservarea fațetelor Fațeta pozitivă și fațeta negativă Comunicarea verbală este și o relație socială, de aceea ea este supusă regulilor a ceea ce numim în mod obișnuit politețe. A transgresa o lege a discursului (a vorbi pe lîngă subiect, a fi obscur, a nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nivel, căci la nivel superior enunțarea funcționează normal, respectă legile modalității. În calitate de mesaj publicitar destinat să laude superioritatea detergentului Omo, ea este foarte clară: mesajul este transmis pe alte căi, în special cu ajutorul imaginilor. 3. Conservarea fațetelor Fațeta pozitivă și fațeta negativă Comunicarea verbală este și o relație socială, de aceea ea este supusă regulilor a ceea ce numim în mod obișnuit politețe. A transgresa o lege a discursului (a vorbi pe lîngă subiect, a fi obscur, a nu da informațiile cerute
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
expune riscului de a fi taxat ca "nepoliticos". Singurul fapt de a te adresa cuiva, de a-i acapara atenția reprezintă o intruziune în spațiul său, un act potențial agresiv. Aceste fenomene de politețe sînt integrate în teoria numită a "fațetelor", dezvoltată la sfîrșitul anilor 1970 în special de P. Brown și S. Levinson 12, care se inspiră ei înșiși de la sociologul american E. Goffman 13. În acest model, se consideră că orice individ posedă două fațete: - o fațetă negativă, care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în teoria numită a "fațetelor", dezvoltată la sfîrșitul anilor 1970 în special de P. Brown și S. Levinson 12, care se inspiră ei înșiși de la sociologul american E. Goffman 13. În acest model, se consideră că orice individ posedă două fațete: - o fațetă negativă, care corespunde "teritoriului" fiecăruia dintre noi (corpul său, intimitatea); - o fațetă pozitivă, care corespunde "fațadei" sociale, imaginii de sine valorizante pe care ne străduim s-o prezentăm în exterior. Comunicarea verbală presupune cel puțin doi participanți și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
numită a "fațetelor", dezvoltată la sfîrșitul anilor 1970 în special de P. Brown și S. Levinson 12, care se inspiră ei înșiși de la sociologul american E. Goffman 13. În acest model, se consideră că orice individ posedă două fațete: - o fațetă negativă, care corespunde "teritoriului" fiecăruia dintre noi (corpul său, intimitatea); - o fațetă pozitivă, care corespunde "fațadei" sociale, imaginii de sine valorizante pe care ne străduim s-o prezentăm în exterior. Comunicarea verbală presupune cel puțin doi participanți și de aceea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Brown și S. Levinson 12, care se inspiră ei înșiși de la sociologul american E. Goffman 13. În acest model, se consideră că orice individ posedă două fațete: - o fațetă negativă, care corespunde "teritoriului" fiecăruia dintre noi (corpul său, intimitatea); - o fațetă pozitivă, care corespunde "fațadei" sociale, imaginii de sine valorizante pe care ne străduim s-o prezentăm în exterior. Comunicarea verbală presupune cel puțin doi participanți și de aceea există cel puțin patru astfel de fețe implicate în comunicare: este vorba
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care corespunde "fațadei" sociale, imaginii de sine valorizante pe care ne străduim s-o prezentăm în exterior. Comunicarea verbală presupune cel puțin doi participanți și de aceea există cel puțin patru astfel de fețe implicate în comunicare: este vorba de fațeta pozitivă și fațeta negativă a fiecăruia dintre interlocutori. Orice act de enunțare poate constitui o amenințare pentru una sau mai multe dintre aceste fațete: a da un ordin valorizează fațeta pozitivă a locutorului, devalorizînd-o pe cea a interlocutorului, adresarea către
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sociale, imaginii de sine valorizante pe care ne străduim s-o prezentăm în exterior. Comunicarea verbală presupune cel puțin doi participanți și de aceea există cel puțin patru astfel de fețe implicate în comunicare: este vorba de fațeta pozitivă și fațeta negativă a fiecăruia dintre interlocutori. Orice act de enunțare poate constitui o amenințare pentru una sau mai multe dintre aceste fațete: a da un ordin valorizează fațeta pozitivă a locutorului, devalorizînd-o pe cea a interlocutorului, adresarea către un necunoscut amenință
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și de aceea există cel puțin patru astfel de fețe implicate în comunicare: este vorba de fațeta pozitivă și fațeta negativă a fiecăruia dintre interlocutori. Orice act de enunțare poate constitui o amenințare pentru una sau mai multe dintre aceste fațete: a da un ordin valorizează fațeta pozitivă a locutorului, devalorizînd-o pe cea a interlocutorului, adresarea către un necunoscut amenință fațeta negativă a destinatarului (facem o intruziune pe teritoriul său), dar și fațeta pozitivă a locutorului (care riscă să fie considerat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
patru astfel de fețe implicate în comunicare: este vorba de fațeta pozitivă și fațeta negativă a fiecăruia dintre interlocutori. Orice act de enunțare poate constitui o amenințare pentru una sau mai multe dintre aceste fațete: a da un ordin valorizează fațeta pozitivă a locutorului, devalorizînd-o pe cea a interlocutorului, adresarea către un necunoscut amenință fațeta negativă a destinatarului (facem o intruziune pe teritoriul său), dar și fațeta pozitivă a locutorului (care riscă să fie considerat o persoană nepoliticoasă). Putem distinge astfel
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
negativă a fiecăruia dintre interlocutori. Orice act de enunțare poate constitui o amenințare pentru una sau mai multe dintre aceste fațete: a da un ordin valorizează fațeta pozitivă a locutorului, devalorizînd-o pe cea a interlocutorului, adresarea către un necunoscut amenință fațeta negativă a destinatarului (facem o intruziune pe teritoriul său), dar și fațeta pozitivă a locutorului (care riscă să fie considerat o persoană nepoliticoasă). Putem distinge astfel: - cuvinte care constituie o amenințare pentru fațeta pozitivă a locutorului: a recunoaște o greșeală
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]