327,624 matches
-
luni, marți, miercuri (miercurea după 6 seara o spăla pentru că atunci aveau ei zi de baie), iar pe cealaltă - joi, vineri, sâmbătă (când o spăla și p-asta, dar de data aceasta clandestin pentru că sâmbăta era zi de baie pentru familia Cervenkov, familie cu care împărțeau apartamentul de două camere, ivite dintr-o singură încăpere mai mare și un hol). Apartamentul, ca să-i zicem așa, fusese reproiectat printr-un vag perete despărțitor constând dintr-un soi de draperie subțire și jigărită
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
miercuri (miercurea după 6 seara o spăla pentru că atunci aveau ei zi de baie), iar pe cealaltă - joi, vineri, sâmbătă (când o spăla și p-asta, dar de data aceasta clandestin pentru că sâmbăta era zi de baie pentru familia Cervenkov, familie cu care împărțeau apartamentul de două camere, ivite dintr-o singură încăpere mai mare și un hol). Apartamentul, ca să-i zicem așa, fusese reproiectat printr-un vag perete despărțitor constând dintr-un soi de draperie subțire și jigărită ce atârna
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
minții sale prinsese mici unduiri de neliniști. Mai întâi că nu era ziua lor de baie și, deci, Cervenkova nu avea de ce să se dezbrace. Iar dacă se dezbrăcase nu avea de ce să treacă de perdeaua ce despărțea cele două familii plimbându-i-se pe sub nas de parcă ar fi știut că dumnealui nu doarme, ci ține ochii întredeschiși și capul țeapăn cât să nu o sperie. Și nu era vorba de o trecere rapidă prin cameră ci lent, cu încetinitorul. Ba
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
fi mari. Mama ei a suferit atacul canceros la 69 de ani, "iar eu, la 51"... Am plâns, gândindu-mă și la Mater, la Soror. Sponsa mi-a cerut să le vorbesc despre necazurile ei celorlalte femei din marea noastră familie: Uxor, Prima și Tertia - să-și supravegheze sănătatea. Dar până unde trebuie să meargă această veghe asupra propriei stări? Sponsa fusese exemplară din acest punct de vedere: din șase în șase luni își supunea organismul unui control vigilent. Și iată
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
să te ajung și întrec, mais sait-on jamais!" Vineri, 13 aprilie 2001 Acum două luni, în ziua de 10 februarie, la orele 10 și 25, la Gare de Est, a coborât din tren o doamnă al cărei pseudonim latin în Familia scrisă este: Ultima! Și-l va găsi, mai târziu, singură când, la București, un scriitor zăpăcit a întrebat-o, nitam-nisam: "Nu vă supărați... A câta nevastă a lui Titus Ennius sunteți?" "ULTIMA!" Pe această blondă tovarășă de viață mi-a
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Avenue du général Maistre se golește mulțumitor. Voi fi la zi cu toate plățile și lichidările. Creditul bancar a fost semnat. Avem deja biletele de avion pentru 29 august. (din adăugirile la Agende rupte, din a treia ediție a cărții Familia scrisă, în pregătire)
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
dacă dezlănțuirea aceea ar mai fi ținut încă, aș fi rămas veșnic tânăr. Iar, fiindcă lucrurile stăteau așa și nu altfel, nu ne puneam în nici un fel vre-o problemă de viitor, căci viitorul nici nu exista. Nici vorbă de familie, căsătorie, ori alte convenții de acest fel. Ar fi fost absurd, cu totul aberant și nelalocul lui. Noi trăiam doar un lung șir de prezenturi și asta ni se părea de ajuns. Cel puțin mie. Da-da, probabil din cauza orbirii
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
vizitează Capadocia, zonă care mi-a lăsat impresii cu totul deosebite... PERSOANE ȘI PERSONALITĂȚI ND: Claudiu, ce personalități ai avut prilejul să cunoști În cei 80 de ani de viață trăiți pe două continente? CGM: Personalități am avut chiar În familie. Tatăl meu a fost Procuror General, având În jurisdicție un sfert din țară. În același timp, a fost coautor al unei cărți de mare tiraj pe care nimeni nu o citea de plăcere, și anume Codul Penal Adnotat Carol al
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
a-și arăta atașamentul față de regim. Când neam reîntâlnit după eliberare, m-am făcut mesagerul lui către Viorel/Valerian Trifa, episcopul uneia dintre cele două episcopii ortodoxe românești din America. Mihai dorea să fie scos din țara, pretext fiind reîntregirea familiei cu o mătușă din RDG, Zita Riemer. În 1990, am reușit să-l aduc la mine În Florida și apoi la părintele G. Calciu. În primăvară anului următor a murit Însă de un cancer netratat pe care i l-a
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
a lui Ceaușescu mai mult decât Walesa, Havel și chiar Papa Ion Paul al II-lea. (Interesant, s-a propus ca ”Testul Pacepa” să fie folosit pentru determinarea gradului de anticomunism). Un mare român pe care l-am cunoscut prin familia Fonta, la Alba Iulia, a fost Ion Gavrilă Ogoranu, conducător al rezistenței anticomuniste În Făgăraș și autorul volumelor de memorii ”Brazii se frâng, dar nu se Îndoiesc”. L-am reîntâlnit cu plăcere și În SUA, În cadrul unor manifestări Romfest. Dintre
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
punte este tocmai numele fetei sale. Cum deja știți, Tiberiu Naumescu are doi copii: straniu, amândoi cu câte o deficiență, mezinul - surdo-mut, iar fata, aceea care cânta tulburător pe aleile din Sinaia - oarbă. Ei bine, fata poartă alt nume de familie: Golam. Acest nume a fost puntea, el m-a ajutat să ies din impas, să-l descopăr pe Naumescu cel dinainte de anul 1999. Pe vremea aceea se numise Corneliu Golam. Am mai decupat un segment din viața lui, 1990-1999, și
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
care-l stricase pentru totdeauna. Era un copil foarte deștept, promitea mult, avea aceste certe înclinații literare care, iată, nu l-au părăsit niciodată și pe care totuși le-a dus, în felul său, până la capăt. Dar provenea dintr-o familie modestă. Tatăl său (lăcătuș-mecanic, muncea zdravăn, dar tot în sărăcie trăia, își vărsa amarul în băutură și pe urmă, seară de seară, se certa cu nevasta pe tema banilor...) l-a dat la liceul militar. Corneliu, hipersensibil și cu o
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
merg cu entuziasm la nunți și cu solicitudine la înmormântări. Caută pretexte ca să scape de ceilalți, dar nu-și pot permite să se afișeze în localuri, așa că, pentru început le prinde bine cohorta gălăgioasă și - speră ei - oarbă a celorlalți. Familia îndoliată se poate baza că n-au să dispară pe drum, înainte de sfîrșitul ceremoniei. Prin manevre discrete reușesc, să ajungă alături și pășesc atît de încet încît ajung în coada șirului. Atingerile, aparent întîmplătoare, le curentează partea de jos a
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Prin manevre discrete reușesc, să ajungă alături și pășesc atît de încet încît ajung în coada șirului. Atingerile, aparent întîmplătoare, le curentează partea de jos a pîntecului, iar respirațiile li se unesc, grăbite. Dacă ceremonia se va prelungi acasă, la familia îndurerată, ai să îi întîlnești și acolo, răspunzînd buimaci întrebărilor sau, dimpotrivă, acaparînd conversația cu logoreea lor excitată. Au și învățat, între timp, să își transmită mesajele printr-o privire, printr- un clipit furișat de gene, pe care le cred
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
așa cum în zadar îl avertizase Bibescu, șeful Poliției, pețiseră, de mai bine de un an, principi de mîna a treia, scăpătați și fără regat, ca să plaseze, în ultima clipă, cele două principate încă nebotezate, în rîndul lumii: adică în rețeaua familiilor monarhice europene. A tras de șnurul clopoțelului pînă l-a rupt, dar n-a apărut nimeni. Pentru că știa prețul oamenilor, ar fi trebuit să se aștepte că și garda și servitorii, și majordomul, fuseseră demult arvuniți. Dar nu-i era
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
trebuit să spargă zidurile acelei criminale nepăsări, să oprească cu mâinile lui surparea lăuntrică a țării." Din asemenea convingeri de artă poetică va alcătui antologia Transilvania în poezia românească, 1943. În 1966 i se încredințează conducerea revistei Colocvii despre școală, familie și societate; o revistă cu profil deosebit, prima de acest fel de la noi din țară, "concepută inițial ca o revistă de educație și cultură cu adresă precisă spre masa mare a părinților și educatorilor din școli, ea și-a orientat
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
Om de știință deosebit, s-a născut la Iași, la 27 iunie 1894, într-o familie modestă. Tatăl, Constantin Ripan - mic viticultor din Huși, a fost inspector C.F.R., muncă în care s-a distins prin conștiinciozitate, seriozitate și disciplină. Mama, Smaranda Ripan - născută Sterian din părinți tot mici viticultori din Huși, era absolventă a unei școli
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
viticultor din Huși, a fost inspector C.F.R., muncă în care s-a distins prin conștiinciozitate, seriozitate și disciplină. Mama, Smaranda Ripan - născută Sterian din părinți tot mici viticultori din Huși, era absolventă a unei școli profesionale de lenjerie și croitorie. Familia Ralucăi a avut o grijă deosebită petru creșterea, educarea și pregătirea celor trei copii rămași în viață, din cei noua pe care îi avusese. Profesorii cu care Raluca Ripan a învățat cu ajutorul cărora s-a format, sunt personalități marcante în
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
Constantin-Tufan Stan György Ligeti, unul din cei mai titrați compozitori contemporani și, poate, cel mai autorizat reprezentant al avangardei din a doua jumătate a secolului XX, născut în inima Transilvaniei, la Târnăveni, în 1923, într-o familie de evrei asimilați (patronimul Ligeti fiind o traducere în limba maghiară al celui germano-evreiesc, Auer), a avut parte de o interesantă experiență cu varianta belințeană a baladei Miorița, din monumentala culegere a lui Sabin Drăgoi, realizată în 1934, Monografia muzicală
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
a baladei Miorița, din monumentala culegere a lui Sabin Drăgoi, realizată în 1934, Monografia muzicală a comunei Belinț. 90 melodii cu texte culese, notate și explicate (Editura Scrisul Românesc, Craiova [1942]). După absolvirea studiilor gimnaziale și liceale la Cluj, unde familia sa se mutase din anul 1929 (doar ultima clasă liceală a urmat-o, după Dictatul de la Viena, în limba maghiară, alegând însă limba română ca limbă străină la examenul de bacalaureat), s-a înscris la cursul de compoziție al lui
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
să-i alin DORUL de țară, de MAREA LUI CEA NEAGRĂ, de părinți și de tot ce nutrește prin poeziile pe care eu le voi scrie. Dragă domnule George Filip, Pentru tot ce Însemnați d-voastră pentru mine și pentru familia mea, pentru tot ce ați făcut pentru mine, cu aleasă recunoștință, VĂ MULȚUMESC, vă respect și vă admir. Să vă dea Dumnezeu zile multe și senine, să fiți fericit oriunde vă aflați, alături de cei dragi și ori de câte ori dorurile vă apasă
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
am să te botez MARIA, bine-ai venit !... și lumânarea venită din cer s-a așezat În palma icoanei Maria-Sfințita. de atunci mă Întorc din târg mult mai bărbat și stăm la masă În doi : eu și ursita. sfânta noastră familie este cuib de azur și pe pragul ei veghează inima mea; lumânarea MARIA ninge lumina prin jur și-L rog pe Dumnezeu să nu sufle În ea...
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
Înfățișa În câteva cuvinte o muncă de-o viață În folosul culturii românești, pe care a iubit-o foarte mult, Într-o vreme ce ar putea să devină, mîine, risipita În diversitate... Apare pe lume În anul 1953, Într-o familie de negustori aromani (din partea mamei) și de boieri olteni, din familia lui Iancu Jianu. Absolvent de filologie la București (1972-1976) se va specializă ulterior În arheologie (Italia) și istoria culturii (Sorbona, 1979). Își ia doctoratul În Litere, University of Madras
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
culturii românești, pe care a iubit-o foarte mult, Într-o vreme ce ar putea să devină, mîine, risipita În diversitate... Apare pe lume În anul 1953, Într-o familie de negustori aromani (din partea mamei) și de boieri olteni, din familia lui Iancu Jianu. Absolvent de filologie la București (1972-1976) se va specializă ulterior În arheologie (Italia) și istoria culturii (Sorbona, 1979). Își ia doctoratul În Litere, University of Madras, India (1992) cu teza Trinity Bible Research Center. Debutează În literatura
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
divertismentului, ale happeningului. Tipul de artă evocat se adresează unui public needucat, lipsit de pretenții, de sensibilități, descumpănit, buimăcit, văduvit de repere, de judecăți valabile și selective. Într-un cuvânt, lobotomizat. Nu anatemizez audiența pentru ignoranță. De vină e școala, familia, anturajul, și cu precădere massmedia (televiziunea, radio-ul, internetul ș.a.m.d). Avem colectivități placide, descumpănite, lipsite de atașamente și păreri, supuse continuu unui bombardament de senzații, de impresii adresate precumpănitor dominantei instinctive, emoționale, niciodată celei superioare, mentale, nicidecum celei
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]