2,422 matches
-
au transformat în misiuni sacre. Războaiele purtate sunt considerate adevărate cruciade care răspândesc adevărata religie politică în lume. Legătura dintre dezintegrarea socială, insecuritatea personală și ferocitatea dorinței de putere a naționalismului modern poate fi bine studiată mai ales în cazul fascismului german, unde toate cele trei elemente au fost mai dezvoltate decât oriunde în altă parte. În Germania, tendința generală de dezintegrare socială a fost dusă la extrem din cauza unei conjuncții între anumite elemente caracteristice spiritului național, care favorizau pozițiile exagerate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
războaie mondiale - explică creșterea Statelor Unite pe fundalul declinului Occidentului. O inversare similară petrecută între statele-națiune tradiționale din Vest și Statele Unite poate fi observată și pe plan moral. Primul război mondial a adus două provocări la adresa ordinii morale tradiționale: comunismul și fascismul. Confruntate cu această alegere, multe elite aflate la putere au ales fascismul ca modalitate de protejare în fața comunismului sau chiar a reformelor radicale. Acestea au ales fascismul chiar dacă această alegere a însemnat deschiderea porților inamicilor națiunii. „Mai bine Hitler decât
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
petrecută între statele-națiune tradiționale din Vest și Statele Unite poate fi observată și pe plan moral. Primul război mondial a adus două provocări la adresa ordinii morale tradiționale: comunismul și fascismul. Confruntate cu această alegere, multe elite aflate la putere au ales fascismul ca modalitate de protejare în fața comunismului sau chiar a reformelor radicale. Acestea au ales fascismul chiar dacă această alegere a însemnat deschiderea porților inamicilor națiunii. „Mai bine Hitler decât Blum” a devenit sloganul dreptei franceze, iar regimul de la Vichy a devenit
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Primul război mondial a adus două provocări la adresa ordinii morale tradiționale: comunismul și fascismul. Confruntate cu această alegere, multe elite aflate la putere au ales fascismul ca modalitate de protejare în fața comunismului sau chiar a reformelor radicale. Acestea au ales fascismul chiar dacă această alegere a însemnat deschiderea porților inamicilor națiunii. „Mai bine Hitler decât Blum” a devenit sloganul dreptei franceze, iar regimul de la Vichy a devenit manifestarea politică a acelei alegeri morale. Statele Unite nu au fost nevoite să aleagă niciodată între
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
chiar dacă această alegere a însemnat deschiderea porților inamicilor națiunii. „Mai bine Hitler decât Blum” a devenit sloganul dreptei franceze, iar regimul de la Vichy a devenit manifestarea politică a acelei alegeri morale. Statele Unite nu au fost nevoite să aleagă niciodată între fascism și comunism, deoarece ambele amenințări la adresa democrației americane erau îndepărtate - în ciuda impresiei create, pentru o scurtă perioadă de timp, de aberația mcCarthistă că principalul pericol, în interiorul și în exteriorul Statelor Unite, este reprezentat de comunism. Astfel, în timp ce statele Europei de Vest
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teoriei „personalității autoritare”. Conform susținătorilor ei (Adorno, Frenkel-Brunswik etc.), subiecții rasiști „posedă trăsături psihologice «stabilizate», reperate prin chestionare, interviuri și teste de personalitate” (Lemaine și Ben Brika, 1994, p. 198). Presupusa personalitate rasistă este alcătuită din elemente diverse: etnocentrism, antisemitism, „fascism”, conservatorism, stil cognitiv rigid („gândire În clișee”, ceea ce presupune că diferitele prejudecăți sunt legate Între ele) etc. Personalitatea autoritară și așa-numitapersonalitate „antidemocratică”, aproximativ asimilate una cu cealaltă, sunt puternic corelate cu etnocentrismul. Aceste trăsături de personalitate provin dintr-o primă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor inițială nu a Întârziat să se degradeze și a fost Înlocuită de relații foarte tensionate, adică de așa-numitul război rece. Cele două puteri și-au Împărțit mai Întâi hegemonia asupra țărilor europene, pe care tocmai le eliberaseră de fascism: o cortină de fier și, la Berlin, un zid au despărțit lumea estică de cea vestică. Ingerința era o practică foarte curentă, exercitată prin intermediul presiunilor economice, politice și militare: mai mult negociată În Vest (planul Marshall, investițiile companiilor multinaționale, participarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și Vacher de Lapouge au dat glas acestor fobii ale secolului al XIX-lea În fața Încrucișărilor Între rase, iar de aici aveau să ia naștere cele mai Îngrozitoare orori fizice și morale” (Winock, 1990, p. 107). Gândirea ultrareacționară, pentru care fascismul este doar una dintre fațete, nutrește o intensă aversiune față de cosmopolitism. Ceea ce Umberto Eco a numit Urfascism celebrează Înainte de orice altceva cultul tradiției. Or, o tradiție nu poate aparține decât unui popor care poate fi recunoscut Între toate celelalte, capabil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
humanité, trad. fr., Paris, Presses Pocket (prima ediție germană: 1784-1791). ROUX Paul (1914), Précis de science sociale. Méthode et enquêtes, Paris, Giard et Brière. SIMMEL Georg (2002), Sociologie, Paris, PUF (prima ediție germană: 1908). WINOCK Michel (1990), Nationalisme, antisémitisme et fascisme en France, Paris, Seuil. WOLTON Dominique (2000), Internet, et après?, Paris, Flammarion. Φ CETĂȚENIE, DREPTURILE OMULUI, HIBRIDITATE, Metisaj, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Rasă, Sincretism, STRĂIN Cotetc "Cote" Cota desemnează numărul sau proporția elementelor dintr-un ansamblu care pot sau trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vieții, a libertății individuale și a religiei; egalitatea În fața legii; folosirea liberă a limbii minoritare; participarea la beneficiile oferite de fondurile publice destinate educației, religiei și carității (Fenet et alii, 1995; Plasseraud, 1998). Totuși, acest sistem n-a supraviețuit ascensiunii fascismului; În plus, imediat după al doilea război mondial, noțiunea Însăși de minoritate, din cauza asocierii sale cu naționalismul, a fost puternic discreditată. După 1945 s-a deschis o eră a drepturilor omului, În care se insistă asupra universalității condiției umane și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
minorități albe de purtători presupuși ai unor prejudecăți superioare ca număr și intensitate celor ale mediei populației. Viziune destul de optimistă asupra rasismului ca fenomen minoritar, identificabil ca atitudine extremistă, semn ă pentru unii specialiști activiști ă de „conservatorism” sau de „fascism”. Pentru a depăși această viziune, Stokely Carmichael și Charles Hamilton au lansat În 1967, În cartea lor militantă Black Power (purtând subtitlul: „Politica de eliberare În America”), expresia de „rasism instituțional”. Aceasta era menită să pună accentul pe caracterul sistematic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau explicită a minorităților, a străinilor și a indivizilor diferiți. Continuând reflecția, a fost imaginat un al treilea instrument pentru anchetă: s-a presupus existența unei relații Între autoritarism, pe de o parte, și naționalism, etnocentrism sau aderare probabilă la fascism, pe de altă parte. A fost creată o scală a autoritarismului, botezată „F” (de la „fascism”), care permitea deosebirea subiecților ce aderau la ideologia democratică de cei numiți „antidemocratici”, care preferau enunțuri ce lăudau supunerea, respectarea strictă a legilor, valorizarea familiei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un al treilea instrument pentru anchetă: s-a presupus existența unei relații Între autoritarism, pe de o parte, și naționalism, etnocentrism sau aderare probabilă la fascism, pe de altă parte. A fost creată o scală a autoritarismului, botezată „F” (de la „fascism”), care permitea deosebirea subiecților ce aderau la ideologia democratică de cei numiți „antidemocratici”, care preferau enunțuri ce lăudau supunerea, respectarea strictă a legilor, valorizarea familiei, a apartenenței naționale sau a disciplinei. O asemenea abordare pornea de la ideea că putem asocia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rigid și stereotip În legătură cu moștenirea familială) ale cercetărilor asupra personalității autoritare, dar nuanțându-le conform unei abordări multifactoriale și contextuale, fără a substanțializa În mod ritual vreo trăsătură particulară a comportamentului unui individ sub pretextul detectării unor conotații legate de fascism. În ceea ce privește lupta Împotriva prejudecăților și a efectelor pe care acestea le generează, a se vedea articolul despre discriminare. J.-M. S. & ADORNO Theodor et alii (1950), The Authoritarian Personality, New York, Harper and Row. BERGLAS Steven și JONES Edward (1978), „Drug
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care au participat la istorie de departe sau mai de aproape sunt de acord asupra datei de naștere a fenomenelor totalitare: primul război mondial. Mobilizați, zguduiți, oamenii care au ieșit din conflictul mondial din 1914-1918 au format elita și trupele fascismului italian (1922-1945), ale stalinismului rus de după Revoluția din Octombrie (1929-1956: de la colectivizarea forțată până la cel de-al XX-lea Congres). Acest prim conflict a mobilizat populații enorme: de aici provine credința În rolul de motor al „maselor”. Masificarea, mobilizarea și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rezultat al fascinației exercitate asupra anumitor spirite, această mobilizare devine „totală” (Totale Mobilmachung, cf. Jünger, 1990). În aceeași perioadă (1931-1932), juristul german Carl Schmitt inventează conceptul de „stat total”, pe care Îl Împrumută de la Mussolini și Gentile care elaborau „doctrina fascismului”. Această noțiune nu se naște din nimic. Ea se revendică de la filosofia dreptului a lui Hegel, În cadrul căreia statul apare ca un tot organic. Însă ar fi naiv și nedrept să-l acuzăm pe Hegel că ar fi fost un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Născut În război, statul total se vrea organic, absolut În dominație și menit să fie instrumentul genezei unui tip de „om nou”. Chiar dacă a reușit să seducă stânga, această teologie a istoriei poate să se Împace cu nazismul și cu fascismul („păgâne” În multe alte privințe), Însă nu se potrivește defel stalinismului. Acesta a luat ființă pe timp de război dintr-o mișcare revoluționară de mase. Confiscată de un partid social-democrat care, Încă din 1903, a părăsit domeniul democrației, revoluția rusă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vor ajunge destul de repede pe aceeași linie ca și naziștii, În sensul unei detestări comune a social-democraților. La rândul său, legitimitatea revoluționară a Rusiei lui Lenin și Stalin se dorește purtătoare a unui mesaj „proletar” universal și democratic. Nazismul și fascismul sunt dușmanii ei declarați, deși Împărtășesc cu comunismul aceeași mistică a violenței și aceeași ură față de burghezie (Furet, 1995). Astfel, originile ideologice și biografice ale totalitarismului sunt sincretice, oamenii putând să treacă de la un curent la altul păstrând același cult
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
află sub tutela unui șef carismatic sau a unui secretar general. Societatea civilă este distrusă, iar pluralitatea condiției umane negată. La nivel politic, separarea puterilor dispare prin fuziunea dintre partidul unic și stat, fie că aceasta se realizează În favoarea statului (fascismul italian), fie că statul se identifică cu partidul (stalinismul) sau că statul devine instrumentul partidului. Nici nazismul, nici fascismul și nici comunismul nu pot fi descrise cu ajutorul unei tipologii a modurilor de dominație sau a formelor de regim care s-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
negată. La nivel politic, separarea puterilor dispare prin fuziunea dintre partidul unic și stat, fie că aceasta se realizează În favoarea statului (fascismul italian), fie că statul se identifică cu partidul (stalinismul) sau că statul devine instrumentul partidului. Nici nazismul, nici fascismul și nici comunismul nu pot fi descrise cu ajutorul unei tipologii a modurilor de dominație sau a formelor de regim care s-ar inspira din Montesquieu. Ceea ce distinge statul totalitar și acțiunea sa este strivirea politicii: ca mișcare de opinii, ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dacă nu o Înțelegere a vieții ca violență inițială, respectiv lupta pentru supraviețuire și selecția naturală a celor mai apți? În anii 1880-1890, Friedrich Nietzsche face elogiul forței supraomului, orchestrată ulterior de nazism. Numărându-se printre inspiratorii anumitor aspecte ale fascismului lui Mussolini, Georges Sorel, cel care făcea apologia grevei generale sindicaliste, consideră violența colectivă purificatoare și generatoare de istorie (Sorel, 1946). În Violența și sacrul (1972), René Girard construiește o filogeneză imaginară a umanității și face din sacrificiu, văzut ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
parte, "Internaționala albă", simplu birou de legatură, fondat de Luigi Sturzo, șeful exilat al democrat creștinismului italian, în vederea asigurării într-ajutorării partidelor catolice. În cele două cazuri, e vorba de afirmarea identitară în fața dublului pericol reprezentat de comunism și de fascism. Europa Centrală și Orientală a participat la aceste internaționale, două dintre acestea, Cominternul și Internaționala verde, luând ființă chiar în acest spațiu. Închiderea diferitelor țări în Imperiul sovietic a pus capăt acțiunii internaționalelor, care se va limita la susținerea câtorva
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
probleme legate de demografie, rata șomajului și foamete. Pe de altă parte, cineva interesat de structuri de putere sau mobilizarea maselor în regimurile totalitare ar găsi fără îndoială mai potrivit să compare Germania nazistă și URSS. Pentru cei interesați de fascismul european, Germania ar putea face pereche cu Italia. Anglia și Germania formează o pereche folosită adesea de cei care studiază revoluția industrială. Germania și Franța pot fi studiate împreună în cadrul unei analize a stratificării sociale. Aceste exemple arată gama de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
vreodată. În orice caz, o explicație în termeni financiari n-ar putea merge foarte departe. Ceea ce este sigur este că însăși Garda de Fier se angajase într-un soi de mimare, până când și-a găsit inspirația în mișcarea nazistă și fascismul italian. Dar legionarii nu aveau experiența personală a celor angajați în mișcările din care s-au inspirat. Ei veneau din regiuni rurale, mulți erau fii de preoți sau învățători. Erau foarte tineri, o mare parte dintre ei, studenți 7. Într-
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ei au îngroșat rândurile tuturor mișcărilor radicale și naționaliste". În ediția Hans ROGGER, Eugen WEBER, The European Rights, Widenfels and Nicholson, Londra, 1965, p. 514. V., de asemenea, Eugen WEBER, The Men of the Archangel, ed. George L. Mosse, International Fascism, Sage, Londra, 1979, pp. 317-343 și Zevedei BARBU, "Rumania", ed. S.J. Woolf, European Fascism, Vintage Books, New York, 1969, pp. 146, 166. 8 V. Ferdinand A. HERMENS, Europe between Democracy and Anarchy, Notre Dame Ind. University of Notre Dame Press, 1951
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]